Plângere contravenţională. Decizia nr. 89/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 89/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 18-09-2013 în dosarul nr. 89/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 89/2013
Ședința publică de la 18 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE E. N.
Judecător D. N.
Grefier N. M.
S-a luat în examinare apelul civil declarat de către apelantul-petent P. A. domiciliat în loc. Otopeni, ., jud. I., cu domiciliul ales T., ., .-la cab. ind. av. Naciadi A., împotriva sentinței civile nr.2236/05.06.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ având ca obiect plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud. T..
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a prezentat av. Naciadi A. în calitate de apărător al apelantului-petent în baza împuternicirii avocațiale nr._/2013 depusă la dosarul cauzei, lipsă fiind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că apelul este declarat în termen, motivat, scutit de taxe, s-a depus întâmpinare de intimat, s-a depus răspuns la întâmpinare de apelant după care:
Față de susținerea apărătorului apelant-petent că nu mai are alte cereri de formulat sau explicații de dat în completarea cercetării judecătorești, instanța constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul în apel.
Apărătorul apelantului-petent, av. Naciadi A., având cuvântul în apel solicită admiterea apelului, motivat de faptul că în sarcina petentului s-au reținut două contravenții, astfel că se încalcă prevederile art.5(7) OG 2/2001 potrivit căruia pentru o singură faptă se aplică o singură sancțiune contravențională principală, totuși agentul constatator descrie o singură faptă și aplică două sancțiuni principale.
În planșa foto depusă de intimat nu rezultă numărul și marca autoturismului, iar în fotografia în care este evidențiat numărul de înmatriculare este indicată o altă viteză de circulație decât cea reținută în actul constatator.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față.
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 22.03.2013 sub nr._, petentul P. A. a solicitat instanței, în contradictoriu cu Inspectoratul de Poliție al Județului T., anularea procesului-verbal ..P.nr._ din 20.03.2013, exonerarea de plata amenzii și restituirea permisului de conducere.
Prin sentința civilă nr. 2236/05.06.2013 Judecătoria T. a admis în parte plângerea contravențională, a anulat în parte procesul-verbal de contravenție ..P. nr._, în ceea ce privește prima faptă sancționată cu avertisment, respectiv aceea de a nu prezenta documentele la controlul efectuat și s-a menținut procesul-verbal de contravenție ..P. nr._ din 20.03.2013, în ceea ce privește aplicarea sancțiunii prevăzute de art. 121 alin. 1 din H.G. 1391/2006 și sancționată de art. 102 alin. 3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul-verbal ..P. nr._ din 20.03.2013 încheiat de intimată a fost sancționat petentul P. A. întrucât la data de 20.03.2013, pe DN22, la km 180 a fost depistat conducând autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, cu viteza de 104 km/h., faptă pentru care petentului i s-au aplicat 9 puncte-amendă, adică 670 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioada de 90 zile, potrivit dispozițiilor art. 102 alin.3 lit. e din O.U.G. nr. 195/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare. Constatarea contravenției s-a efectuat cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic. Instanța a mai reținut că prin același proces-verbal a fost sancționat petentul întrucât la solicitarea agentului constatator, nu a prezentat documentele, faptă prevăzută de 147 pct. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 101 alin.1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002.
La soluționarea cauzei, prima instanță a avut în vedere prevederile art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, potrivit cărora instanța sesizată cu soluționarea unei plângeri contravenționale verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal, scop în care ascultă pe cel care a făcut plângerea contravențională și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat și administrează orice alte probe prevăzute de lege.
Având în vedere că prin decizia pronunțată în cauza A. c. România, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a înlăturat prezumția deplină, absolută, irefragrabilă de legalitate a unui proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției și pentru a acorda în mod real, efectiv petentului dreptul la un proces echitabil, instanța de fond a apreciat că se pot administra probe în înțelesul dispozițiilor Codului de procedură civilă, pentru a exista posibilitatea părților litigante de a dovedi pe de o parte că starea de fapt este alta decât cea reținută în procesul verbal-atacat, în cazul petentului contravenient, respectiv că starea de fapt este cea reținută de agentul constatator, în cazul intimatului.
Referitor la procesul-verbal de contravenție, prima instanță a constatat că procesul-verbal ..P. nr._ nu cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, respectiv cele privind descrierea faptei contravenționale prevăzută de 147 pct. 1 din HG 1391/2006 și sancționată de art.101 alin.1 pct. 18 din OUG 195/2002 și întrucât lipsa acestor mențiuni sunt obligatorii, instanța a considerat că procesul-verbal de contravenție este nul sub acest aspect.
În ceea ce privește însă prima contravenție, respectiv aceea de a conduce cu o viteza peste limita legală, instanța de fond a reținut că procesul-verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Relativ la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 109 alin.2 din O.U.G. nr.195/2002, potrivit cărora pot fi constatate contravenții la legea circulației și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal reținând că starea de fapt a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. 2 din O.G. nr.195/2002, după cum rezultă din buletinul de verificare metrologică.
Instanța a mai reținut că măsurarea vitezei de circulație a fost efectuată de către un operator calificat, conform paragrafului 4.2 din Norma de metodologie legală NML 021-05, aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală(atestatul de operator radar al agentului constatator (f.19)).
Având în vedere aspectele anterior reținute, instanța de fond a constatat că situația de fapt din procesul-verbal atacat a fost reținută cu respectarea cerințelor metodologice prevăzute în paragrafele 3.5.1 și 4.3 din Norma de metodologie legală aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală.
Totodată, din înscrisurile administrate în cauză, prima instanță a mai constatat că procesul-verbal contestat are anexată înregistrarea foto, iar în aceasta înregistrare sunt indicate data și ora măsurătorii, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare al automobilului, și este menționat faptul că a fost efectuată autotestarea aparatului radar, iar imaginea autoturismului permite vizualizarea numărului de înmatriculare.
Cu privire la susținerile petentului că aparatul radar înregistrează o marja de eroare de +/- 4 km, astfel că există probabilitatea ca autoturismul să ruleze cu o viteza mai mică, fapt ce nu ar impune suspendarea permisului de conducere, instanța de fond a arătat că verificarea cerințelor cuprinse în NML02105, printre care se enumeră și erorile tolerate, se efectuează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model și cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, acestea nefiind aplicabile în funcționarea propriu-zisă a aparatelor.
Analizând procesul-verbal de contravenție din perspectiva sancțiunii aplicate, instanța a reținut că potrivit art. 50 alin. 1 lit. a teza finală din O.U.G. nr. 195/2002 limita maximă de viteză este de 90 km/h, iar petentul a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, fapta fiind încadrată în clasa a IV-a de sancțiuni care are ca limite 9-20 puncte amendă.
Având în vedere dispozițiile 21 alin. 3 din O.G. nr. 5/2001 instanța de fond a considerat că aplicarea unui număr de 9 puncte amendă, în condițiile în care limitele sunt de 9-20 de puncte, iar petentul a depășit limita de viteză cu mai mult de 100 km/h reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul P. A., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În motivarea apelului s-a susținut că în mod greșit instanța de fond a menținut sancțiunea aplicării unui număr de 9 puncte-amendă în valoare de 675 lei și sancțiunea complementară a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 90 de zile.
Astfel, arată apelantul-petent că procesul-verbal de contravenție este nelegal întrucât prin conținutul său se încalcă dispozițiile art. 16 și 17 din O.G. nr. 2/2001. Astfel, deși la încadrarea juridică sunt indicate două temeiuri legale și se aplică două sancțiuni principale, la prima rubrică a procesului-verbal este descrisă o singură situație de fapt, ceea ce contravine dispozițiilor art. 16, cu consecința prevăzută de art.17 din O.G. nr. 2/2001.
Susține apelantul-petent că din procesul-verbal atacat nu rezultă în mod neîndoielnic faptul că s-au reținut în sarcina lui două contravenții, astfel că se încalcă și prevederile art. 5(7) O.G. nr. 2/2001 care sunt o aplicare a principiului potrivit căruia pentru o singură faptă se aplică o singură sancțiune contravențională principală, prin urmare agentul constatator descrie o singură faptă și aplică două sancțiuni principale.
Apelantul-petent mai susține că referitor la temeinicia procesului-verbal de contravenție, în mod greșit prima instanță a reținut că imaginea autoturismului permite vizualizarea numărului de înmatriculare, iar în cele patru fotografii depuse de intimat, în care este indicată viteza de circulație de 104 km/h, nu rezultă numărul și marca autoturismului, iar în fotografia în care este evidențiat numărul de înmatriculare este indicată o altă viteză de circulație decât cea reținută în actul constatator.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că apelul este nefondat pentru următoarele considerente.
Sub aspectul legalității întocmirii procesului-verbal de contravenție și observând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, se reține că procesul-verbal ..P.nr._ nu cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute, respectiv cele privind descrierea faptei contravenționale prevăzută de 147 pct. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționata de art. 101 alin. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002.
Mențiunile privind descrierea faptei sunt obligatorii, iar lipsa acestora atrage sancțiunea nulității absolute, sens in care procesul-verbal este anulat sub acest aspect.
În ceea ce privește prima contravenție, respectiv aceea de a conduce cu o viteza peste limita legală, se reține că procesul-verbal de contravenție cuprinde toate mențiunile prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001 sub sancțiunea nulității absolute.
Susținerea apelantului-petent că au fost încălcate prevederile art. 5 alin. 4 pct. 7 din O.G. nr. 2/2001 este neîntemeiată, în raport de împrejurarea că pentru contravenția prevăzută de art. 147 pct. 1 din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 101 al. 1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002 a fost aplicată sancțiunea cu avertismentul.
Relativ la temeinicia procesului-verbal de constatare a contravenției, instanța are în vedere dispozițiile art. 109 alin. 2 din O.U.G. nr. 195/2002, potrivit cărora pot fi constatate contravenții la legea circulației și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul-verbal.
În cauză, starea de fapt a fost constatată cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat și verificat metrologic, în conformitate cu dispozițiile art. 109 alin. 2 din O.G. nr.195/2002, după cum rezultă din buletinul de verificare metrologică. Mai este de reținut că măsurarea vitezei de circulație a fost efectuată de către un operator calificat, conform paragr.4.2 din Norma de metodologie legală NML 021-05, aparate pentru măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor (cinemometre), aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală(atestatul de operator radar al agentului constatator .
Prin urmare, situația de fapt din procesul-verbal atacat a fost reținută cu respectarea cerințelor metodologice prevăzute în paragrafele 3.5.1 și 4.3 din Norma de metodologie legală aprobată prin Ordinul nr. 301/23.11.2005 emis de Biroul Român de Metrologie Legală și, pe cale de consecință, fiind neîntemeiate susținerile formulate de apelantul-petent.
Procesul-verbal contestat are anexată înregistrarea foto, iar în aceasta înregistrare sunt indicate data și ora măsurătorii, valoarea vitezei măsurate, sensul de deplasare al automobilului, este menționat faptul că a fost efectuată autotestarea aparatului radar, iar imaginea autoturismului permite vizualizarea numărului de înmatriculare.
Apelantul a mai susținut că aparatul radar înregistrează o marjă de eroare de +/- 4 km, astfel că există probabilitatea ca autoturismul să ruleze cu o viteza mai mica, fapt ce nu ar impune suspendarea permisului de conducere, însă verificarea cerințelor cuprinse în NML02105, printre care se enumeră și erorile tolerate, se efectuează numai cu ocazia evaluărilor în vederea acordării aprobărilor de model și cu ocazia verificărilor metrologice la care sunt supuse periodic cinemometrele, acestea nefiind aplicabile în funcționarea propriu-zisa a aparatelor, sens în care, susținerile apelantului- petent sunt nefondate.
În ce privește sancțiunea aplicată, se reține că potrivit art. 50 alin. 1 lit. a teza finala din O.U.G. nr. 195/2002 limita maximă de viteză este de 90 km/h, iar apelantul-petent a fost sancționat cu 9 puncte-amendă, fapta fiind încadrată în clasa a IV-a de sancțiuni care are ca limite 9-20 puncte amendă.
Potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 5/ 2001: „sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, iar aplicarea unui număr de 9 puncte amenda reprezintă o corectă individualizare a sancțiunii, în condițiile în care limitele sunt de 9-20 de puncte, apelantul-petent depășind limita de viteză de 100 km/h.
Pentru aceste considerente, hotărârea instanței de fond fiind temeinică și legală, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge apelul civil declarat de către apelantul-petent P. A. domiciliat în loc. Otopeni, ., jud. I., cu domiciliul ales în T., ., ., . - la cabinet individual av. Naciadi A., împotriva sentinței civile nr. 2236/05.06.2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ având ca obiect plângere contravențională în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud. T., ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică din 18 septembrie 2013.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTOR, GREFIER
E. N. D. N. N. M.
Pentru jud. în C.M., conf. art. 426 al. 4 cpc
semnează președintele instanței
Jud. fond M.L.Ș.
Redactat jud. D.N./14.10.2013
Tehnoredactat gref. G.R./20.10.2013/2 ex.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 606/2013. Tribunalul TULCEA | Pretenţii. Decizia nr. 9/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
