Plângere contravenţională. Decizia nr. 718/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 718/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-10-2013 în dosarul nr. 718/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.718
Ședința publică din data de 17 octombrie 2013
Președinte: E. N.
Judecători: D. N.
L. N.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurentul-petent C. C. I. domiciliat in Galati, ., ., impotriva sentintei civile nr.502/31.07.2013 pronuntata de Judecatoria Măcin in dosarul nr._, avand ca obiect plângere contraventionala, in contradictoriu cu intimatul I. DE POLITIE JUDETEAN T. cu sediul in T., ., jud. T..
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a prezentat recurentul-petent, lipsa fiind reprezentantul intimatului.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe si a fost depusa intampinare, necomunicata, după care,
Instanta inmaneaza recurentului-petent un exemplar de pe intampinare.
Recurentul-petent depune la dosar Nota de probatorii.
Față de sustinerea recurentului-petent ca nu mai are alte cereri de formulat sau explicatii de dat in completarea cercetarii judecatoresti, instanta constata dosarul in stare de judecata si acorda cuvantul in recurs.
Recurentul-petent, avand cuvantul in recurs, solicita admiterea recursului așa cum a fost formulat si rejudecand sa fie anulat procesul-verbal de contraventie. Sustine ca retinerea permisului de conducere echivaleaza cu pierderea locului de munca.
TRIBUNALUL:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 05.10.2012 sub nr._, petentul C. C. I. în contradictoriu cu intimata Inspectoratul de Poliție al Județului T., a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 19.09.2012 si exonerarea sa de la plata amenzii contravenționale.
Intimata a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei T. în raport de locul săvârșirii presupusei fapte reținută prin procesul verbal contestat.
Prin sentința civilă nr. 1672 din 26 aprilie 2013, Judecătoria T. a admis excepția necompetentei teritoriale a Judecătoriei T. și a declinat competenta soluționării în favoarea Judecătoriei M..
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Măcin cu nr._ din 8.05.2013.
Prin sentința civilă nr. 502/31.07.2013, Judecătoria Măcin a respins plângerea, ca neîntemeiată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin procesul verbal de contravenție contestat, petentul a fost sancționat cu măsura principală a amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru 60 zile, în temeiul dispozițiilor art. 101 alin. 3 lit. d din OUG nr.195/2002, reținându-se în sarcina sa fapta de a fi condus autoutilitara Ford înmatriculată cu nr._, dinspre T. către Revărsarea, iar în dreptul magazinului Orange, a circulat pe sens opus, încălcând marcajul continuu.
Prima instanță a reținut că potrivit dispozițiilor normative incidente în cauză: constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai a următoarelor fapte: d) circulația pe sens opus, cu excepția cazurilor în care se efectuează regulamentar manevra de depășire (art.101 al.3 din O.U.G. nr.195/2002).
În urma examinării din oficiu a procesului verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, prima instanță a constatat că acesta nu este afectat de nici una dintre aceste cauze, motiv pentru care instanța a trecut la analiza susținerilor petentului netemeinicia procesului verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, instanța de fond a constatat că intimata a reușit să facă dovada existenței dincolo de orice îndoială rezonabilă a faptei contravenționale așa cum a fost reținută în procesul-verbal.
Astfel din fotografiile radar înaintate de organul constatator la dosarul cauzei instanța de fond a constatat faptul că autoutilitara condusă de petent a fost surprinsă în data de 19.09.2012, ora 13:23, circulând pe sens opus, pe un sector de drum marcat cu linie continuă (fila 19 dosar nr._ al Judecătoriei T.), din fotografie putându-se observa că autoturismul petentului se afla în mișcare, iar linia care desparte sensurile este continuă.
A arătat judecătorul primei instanțe că fotografia a fost efectuată cu un mijloc tehnic verificat metrologic și de către o persoană care deține autorizație de operator radar (conform buletinului de verificare metrologică și atestatului de operator radar înaintate de asemenea la dosar de către intimată-fila 18 dosar nr._ al Judecătoriei T.).
Instanța de fond a respins ca nerelevantă, sub aspectul săvârșirii faptei, a împrejurării că magazinele pe care le deservea petentul erau situate în curbă, întrucât dispozițiile legale menționate mai sus, prevăd o singură derogare de la interdicția reglementată, respectiv cazul în care se efectuează regulamentar manevra de depășire.
Prima instanța a apreciat că, în speță, nu sunt incidente nici dispozițiile art. 11 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora caracterul contravențional al faptei este înlăturat în cazul legitimei apărări, stării de necesitate, constrângerii fizice sau morale, cazului fortuit,situația expusă în fapt neputând fi încadrată în nici una din cazurile exoneratoare de răspundere.
Verificând conform dispozițiilor art. 5 alin. (5) și art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 2/2001 proporționalitatea sancțiunii, instanța a apreciat că sancțiunea a fost corect individualizată în raport de gradul de pericol social al faptei săvârșite, împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și urmarea produsă (starea de pericol pentru siguranța circulației rutiere).
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal a declarat recurs petentul C. C. I., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
Un prim motiv de critică a hotărârii recurate, arată recurentul-petent este faptul că deși la data de 11.06.2013 a comunicat prin e-mail Judecătoriei Măcin o adresă pentru termenul din 13.06.2013, intitulat „Notă de probatorii” prin care indica adresa martorului propus, instanța nu a ținut cont de acest act, iar proba testimonială i-a fost respinsă în ședința din data de 31.07.2013, pe motiv că nu a răspuns solicitărilor instanței, si apreciază recurentul că i-a fost încălcat dreptul la apărare.
Un alt motiv de critică a hotărârii instanței de fond este faptul că sancțiunea complementară de reținere a permisului de conducere pe o perioadă de 60 de zile este mult prea aspră având în vedere circumstanțele în care s-a produs contravenția reținută în sarcina sa coroborat cu faptul că este angajat ca și conducător auto-distribuitor de pâine și produse de panificație iar în zona în care ar fi săvârșit contravenția se află mai mute magazine pe care el le aprovizionează.
Precizează recurentul petent că menținerea acestei sancțiuni complementare înseamnă în realitate pierderea serviciului, aspect pe care instanța de fond nu l-a avut în vedere la pronunțarea hotărârii (art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001).
In susținerea recursului au fost depuse înscrisuri, respectiv note de probatorii din data de 13.06.2013, comunicată pe email Judecătoriei Măcin la data de 11 iunie 2013.
În apărare, intimatul I. de Politie Județean T. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului ca nefondat.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul motivelor invocate, cât și din oficiu, se reține că recursul este întemeiat pentru următoarele considerente.
La data de 11 iunie 2013 recurentul-petent a comunicat pe email Judecătoriei Măcin o adresă pentru termenul de judecată din data de 13.06.2013 intitulată „Notă de probatorii” prin care solicita instanței și proba testimonială cu un martor căruia i-a fost indicată și adresa de domiciliu și de asemenea proba cu înscrisuri
Deși recurentul-petent a făcut dovada comunicării acestei note de probatorii către instanța de fond, aceasta nu se regăsește la dosarul instanței de fond, și prin urmare, instanța constatând că nu au fost indicate numele și adresa martorului a respins această probă
Pe cale de consecință, se reține faptul că instanța de fond nu s-a pronunțat asupra încuviințării probei cu martorul indicat cu adresa de domiciliul în nota de probatorii, iar pe de altă parte, în acest fel recurentului-petent i-a fost încălcat dreptul la apărare, hotărârea instanței de fond fiind nelegală
Pentru aceste considerente, urmează a admite recursul, a casa sentința și a trimite cauza spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Admite recursul civil declarat de către recurentul-petent C. C. I., domiciliat in municipiul Galati, ., ., împotriva sentinței civile nr. 502/31.07.2013 pronunțata de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravenționala, în contradictoriu cu intimatul I. DE POLITIE JUDETEAN T., cu sediul in T., ., jud. T..
Casează sentința.
Trimite cauza spre rejudecare..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 17 octombrie 2013.
P R E Ș E D I N T E, JUDECĂTORI, GREFIER,
E. N. D. N. P. L.
L. N.
Jud. fond. F.M.I
Redactat jud. D.N./06.11.2013
Tehnoredactat gref. G.R./18.11.2013/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 716/2013. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 821/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
