Plângere contravenţională. Decizia nr. 88/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 88/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 12-09-2013 în dosarul nr. 88/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 88/2013
Ședința publică de la 12 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: M. V.
JUDECĂTOR: L. N.
GREFIER: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de apelanta - intimată C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA-SA prin CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE și INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, împotriva sentinței civile nr. 2129/29.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata – petentă I. P., cu domiciliul în mun. Tulcea, ., ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, după care;
Văzând că nu sunt motive de amânare instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL:
Asupra apelului civil de față:
Prin cererea adresată Judecătoriei Tulcea și înregistrată sub nr._ la data de 25.02.2013 petenta I. P. a formulat plângerea contravențională împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 06.02.2013 întocmit de C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA, solicitând anularea acestuia.
Legal citată, intimata a formulat întâmpinare prin care solicitat respingerea acțiunii ca fiind nefondată și neîntemeiată.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr. 2129/29.05.2013 instanța a admis plângerea contravențională formulată de către petenta I. P., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ din 06 februarie 2013 întocmit de intimata C. Națională de A. și D. Naționale D. România-Sa/Cestrin și a anulat procesul-verbal . nr.1410/06.02.2013.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că prin procesul verbal . nr._ din data de 06.02.2013, petenta a fost sancționată contravențional, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.8 alin.1 din O.G. nr.15/2002, reținându-se că, în data de 06.02.2013, pe DN22 km 77+400 Cazasu, vehiculul categoria A, cu nr. de înmatriculare_ aparținând d-nei. P. I., a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
S-a mai reținut că urmare a examinării din oficiu a procesului-verbal de contravenție din perspectiva cauzelor de nulitate expresă și absolută prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, s-a constat că acesta nu este afectat de niciuna dintre aceste cauze, motiv pentru care s-a procedat la analizarea legalității și temeiniciei procesului-verbal, conform art. 34 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001.
Fiind verificat cadrul normativ aplicabil, se constată că, potrivit art.8 alin.1 din OG 15/2002 - fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție continuă și se sancționează cu amendă.
Responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului(art.7 din OG 15/2002).
Prin utilizator, se înțelege persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi în baza unui drept legal, vehiculul înmatriculat în România (art.1 alin.1 lit.b din OG 15/2002).
În concluzie, pentru a avea calitatea de utilizator în sensul dispoz. OG 22/2002, persoana trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să fie înscrisă în certificatul de înmatriculare și să fie proprietarul autovehiculului sau să dețină un drept legal de folosință.
Potrivit contractului de vânzare-cumpărare din data de 03.10.2012 petenta I. P. a vândut către C. R. P. (posesorul CI . nr._, cu domiciliul în B., Bdl.P. I., nr.24) autovehiculul marca Citroen cu nr. de identificare VF7LAKFUC74375775, cu nr. de înmatriculare_ .
Prima instanță a mai reținut că, deși figurează în continuare în certificatul de înmatriculare, petenta nu mai este proprietarul autovehiculului și nici nu deține vreun drept legal de folosință.
Prin urmare, aceasta nu poate avea calitatea de contravenient, în privința contravenției prev. de art.8 alin.1 din OG 15/2002.
Este adevărat că, actul de vânzare cumpărare nu este opozabil intimatei, însă opozabilitatea nu reprezintă o condiție de validitate a convenției.
Nu i se poate imputa nicio culpă petentei, privitor la faptul că figurează în continuare în certificatul de înmatriculare al autovehiculului, ca fiind proprietarul autoturismului. Operațiunile de transcriere a transmiterii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul se efectuează de către noul proprietar, conform prevederilor art.8 alin.1 lit.a din Ordinul MAI nr.1501/2006.
Împotriva acestei sentințe, a declarat apel în termen legal, C. Națională de A. și D. Naționale D. România-Sa/Cestrin, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului s-a susținut că instanța de fond a apreciat în mod greșit că înstrăinarea vehiculului a avut loc anterior constatării faptei contravenționale si ca astfel petenta este exonerata de orice vină.
S-a mai susținut că, din analiza dispozițiilor art. 7 si 8, coroborate cu cele cuprinse în art. 1, alin.l, pct. B din O.G. nr. 15 / 2002 reiese, cu claritate, că responsabilitatea achitării rovinietei revine persoanei înscrise în cartea de identitatea autoturismului ca deținător sau utilizator al autoturismului, indiferent de persoana care conduce efectiv autoturismul la momentul constatării contravenției.
Înscrierea în cartea de identitatea a utilizatorului este o condiție de opozabilitate, iar formalitățile prevăzute de dispozițiile O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România sunt necesare pentru a face actul încheiat de părți opozabil și persoanelor ce nu au participat la încheierea lui. Această formă de opozabilitate este obligatorie, iar nerespectarea sa se sancționează cu inopozabilitatea actului juridic față de terți, el producând efecte doar între părțile contractante, nu și față de terți.
De asemenea în baza art. 278 din Noul Cod de procedură civilă, cu privire la data certă a înscrisului sub semnătura privată, consideră apelanta - intimată că "data înscrisurilor sub semnătură privata este opozabilă altor persoane decât celor care le-au întocmit, numai în ziua în care a devenit certă, prin una-dintre modalitățile prevăzute de lege, respectiv: din ziua în care au fost prezentate spre a conferi data certă de către notarul public, executorul judecătoresc sau alt funcționar competent în această privință, din ziua când au fost înfățișate la o autoritate sau instituție publică, făcându-se despre aceasta mențiune pe înscrisuri, din ziua în care au fost înregistrate într-un registru sau alt document public sau din ziua morții ori din ziua când a survenit neputința fizica de a scrie a celui care 1-a întocmit sau a unuia dintre cei care l-au subscris, după caz.
Se mai arată că, dacă în urma contractului de vânzare - cumpărare noul proprietar nu face demersurile necesare transcrierii dreptului de proprietate, acesta nu poate fi imputat CNADNR-CESTRIN.
Atâta timp cât petentul figurează ca și proprietar al autovehiculul în certificatul de înmatriculare, cât și în evidențele Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere și înmatriculări, si nicio altă persoană nu este menționată în calitate de utilizator, acesta are calitatea de subiect activ al raportului juridic contravențional, potrivit disp. art. 8 coroborat cu art. 1 lit. B din O.G. 15/2002, și acestuia îi revine obligația de a face dovada valabilității rovinietei.
Mai precizează intimata – apelantă că instanța de fond în mod greșit a interpretat actul dedus judecații, deoarece potrivit art. 7 și art. 1 al. 1 lit. b) din O.G. 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare, utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, art.24, al.2, lit.d), petentul avea obligația, sa procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele sau și în baza de date a MAI - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor, tocmai pentru opozabilitate. Cum petenta nu a depus diligențe pentru transferul dreptului de proprietate asupra vehiculului și pentru radierea acestuia din baza de date a instituției mai sus menționate, acesta rămâne menționat în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator, situație în care răspunderea contravențională în sarcina acestuia s-a angajat conform O.G. 2/2001 si O.G. 15/2002.
Examinând sentința civilă atacată în raport de criticile formulate, tribunalul constată că apelul este nefondat, deoarece potrivit dispozițiilor legale în materie de contravenții, poate fi subiect activ al contravenției, persoana care comite fapta contravențională.
În plus, ca orice altă faptă ilicită, și contravenția, există ca atare și deci are relevanță juridică numai dacă este săvârșită cu vinovăție.
În cauză, față de evidența probatoriului, în sensul că, contestatoarea – intimată nu putea fi implicată în săvârșirea contravenției ce implică folosirea autoturismului cu nr. de înmatriculare_ ( pe care l-a vândut ) se apreciază că în mod corect a fost admisă plângerea contravențională și anulat procesul – verbal . nr. 1410/06.02.2013.
Într-adevăr obligația de plată a rovinietei, ca regulă, revine proprietarului sau utilizatorului autovehiculului, înscris în certificatul de înmatriculare. Însă, ca orice regulă și acesta poate suferi unele excepții, situația din speță fiind una din acestea, când nu se poate reține nici comiterea contravenției de către I. P. și nici vinovăția acesteia, după cum s-a arătat.
Faptul că petenta intimată are totuși o culpă întrucât nu a dat curs formalităților de radiere a autoturismului vândut, excede acestei cauze și în nici un caz nu justifică reținerea contravenției referitoare la neplata rovinietei.
Pentru considerentele expuse, apreciindu-se că sentința civilă atacată este pe deplin temeinică și legală urmează a fi respins ca nefondat apelul declarat împotriva acesteia de către C. Națională de A. și D. Naționale din România Sa.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul civil formulat de apelanta - intimată C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA-SA prin CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE și INFORMATICĂ - CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401A, împotriva sentinței civile nr. 2129/29.05.2013, pronunțată de Judecătoria Tulcea, în contradictoriu cu intimata – petentă I. P., cu domiciliul în mun. Tulcea, ., ., ., având ca obiect plângere contravențională, ca nefondat.
Păstrează hotărârea atacată, ca temeinică și legală.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 12 septembrie 2013.
Președinte, Judecător, Grefier,
M. V. L. N. B. F. V.
Red. Jud. MV/27.09.2013
Tehnored. Gref. BFV/01.10.2013/4 ex.
.>
| ← Pretenţii. Decizia nr. 573/2013. Tribunalul TULCEA | Plângere contravenţională. Decizia nr. 258/2013. Tribunalul... → |
|---|
