Pretenţii. Decizia nr. 383/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 383/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 17-05-2013 în dosarul nr. 383/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 383/2013
Ședința publică de la 17 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: V. A.
JUDECĂTOR: C. B.
JUDECĂTOR: E. B.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul reclamant S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T. cu sediul în T., ., jud.T., împotriva sentinței civile nr.511/14.02.2013 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimatul pârât P. C. cu domiciliul în Luncavița, jud.T., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat în termen, motivat și scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că, s-a solicitat judecata și în lipsă, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare, instanța constată dosarul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra recursului civil de față:
Prin cererea inregistrata la data de 12.10.2012 sub nr._ pe rolul Judecatoriei T. reclamantul S. JUDEȚEAN DE URGENȚĂ T. a chemat in judecata pe pârâtul P. C. solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 651,82 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare actualizată până la data plății efective.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.511 din 14 februarie 2013 instanța a respins cererea formulată de reclamant ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că reclamantul a solicitat despagubirea sa de catre parată cu contravaloarea asistentei medicale acordate acesteia, aratand in considerentele de fapt ale cererii ca aceasta obligatie ii incumba ca o consecinta a faptului ca a beneficiat de servicii si nu a prezentat documente privind persoana vinovata de producerea agresiunii. Reclamanta isi intemeiaza cerere pe dispozitiile art. 313 alin. 1 si 2 din Legea nr. 95/2006 care arata ca, „persoanele care prin faptele lor aduc daune sănătății altei persoane răspund potrivit legii și au obligația să repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentând cheltuielile efective ocazionate de asistența medicală acordată”. Cum persoana care produce daune sanatatii unei alte persoane nu poate fi chiar persoana vatamata, instanta de fond a retinut că pârâtul P. C. nu a avut decat calitatea de persoana agresata, astfel incat nu are nicio obligatie fata de reclamant, singura obligata la plata despagubirilor neputand fi decat persoana vinovata de agresiune. Pârâtul a fost victima unei agresiuni si nu avea obligatia sa anunte S. in legatura cu numele agresorului si nici de a introduce plangere penala la organul judiciar competent. Asa cum mentioneaza chiar reclamantul, institutia medicala are obligatia de a efectua demersuri pentru a afla persoana vinovata de producerea prejudiciului.
Or, persoanele asigurate, ca platitori ai contributiei, beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau accident avand, astfel cum rezulta din art 218 alin 2 lit h din Legea nr 95/2006 dreptul de a beneficia de servicii medicale de urgenta.
In plus, legea sus mentionata reglementeaza si aspectul chetuielilor ocazionate de aceasta situatie, aratand in art 93 alin 1 ca „finantarea acordarii asistentei medicale publice de urgenta se face de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sanatatii Publice si bugetul Ministerului Administratiei si Internelor, din bugetul Fondului N. Unic de asigurari sociale de sanatate etc.”
Mai mult, potrivit art.220 din Legea 95/2006, „persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic și cele prevăzute în Programul național de imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială în condițiile art. 223, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru. Pârâtul a fost internat in regim de urgenta si a beneficiat de servicii de urgenta medico-chirurgicale.
Rezulta astfel ca nimic nu indreptateste furnizorul de servicii medicale sa solicite si contravaloarea acestora cata vreme sunt prestate in regim de urgenta.
Reglementarea posibilitatii furnizorului de servicii medicale de a actiona pe cei vinovati de lezarea sanatatii altor persoane se inscrie in logica legii si explica ratiunea acesteia, aceea ca acordarea asistentei medicale de urgenta sa fie un drept al cetateanului si o datorie a statului.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs S. Județean de Urgență T., care a criticat hotărârea ca netemeinică, nelegală.
S-a susținut în motivarea recursului că pârâtul a declarat la internarea în spital că a fost victima unei agresiuni fiind internat la 13.10.2009, până la 15.10.2009, contravaloarea cheltuielilor de spitalizare fiind de 651,82 lei.
S-a mai susținut că, potrivit art. 313 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează decât cheltuieli de spitalizare cauzate de îmbolnăvire sau o afecțiune cronică sau acută, nu și cele efectuate pentru recuperarea victimei unui accident ori agresiune, iar în cauză pârâtul, dacă se pretinde a fi victima unei agresiuni, trebuia să formuleze plângere penală pentru ca acesta să fie identificat și dacă nu a făcut-o, atunci trebuie să plătească cheltuielile de spitalizare.
S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.
Examinând cauza în raport de critica formulată, tribunalul constată recursul întemeiat.
Pârâtul P. C. a fost internat la S. Județean T. în perioada 13.10.2009, până la 15.10.2009, declarând la internare că a fost victima unei agresiuni.
Cu spitalizarea pârâtului, declarată ca fiind „victima agresiunii”, s-au efectuat cheltuieli de spitalizare în sumă de 651,82 lei, sumă ce a fost decontată de către Casa de Sănătate și care nu poate fi recuperată atâta timp cât nu se cunoaște autorul agresiunii de la care ar fi trebuit să se recupereze cheltuielile de spitalizare efectuate de victimă și în condițiile în care pârâtul ca victimă a agresiunii nu a înțeles să formuleze plângere penală pentru identificarea autorului agresiunii.
Este evident că, din prevederile art. 313 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății rezultă că nu se decontează de către Casa de Sănătate decât cheltuielile de spitalizare cauzate de îmbolnăvire, afecțiune cronică ori acută, dar nu și cele efectuate pentru victima unui accident ori agresiune, acțiuni care presupun culpa unei persoane care a cauzat . și care implicit a determinat efectuarea cheltuielilor de spitalizare.
Este real că textul art. 313 se referă la cel care a provocat . sau accidentul, dar aceasta presupune că autorul să fie cunoscut dar cum este cazul în speță, autorul nu este cunoscut și pârâtul, în calitate de victimă nu a făcut demersuri și nu a formulat nici plângere pentru identificarea lui.
Potrivit art. 998 – 999 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu este obligat a-l repara și în cauză, rezultă că prin acordarea îngrijirilor medicale pârâtului s-a cauzat spitalului o pagubă în valoare de 651,82 lei pe care Casa de Sănătate nu o decontează spitalului în condițiile în care autorul agresiunii nu este cunoscut și nu se pot recupera cheltuieli de spitalizare de la acesta.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamantului S. Județean T. era întemeiată, dar prin sentința atacată, netemeinic și nelegal a fost respinsă astfel că în conformitate cu art. 312 alin. 2 Cod proc. civ., se va admite recursul, se va modifica sentința atacată în sensul că se va admite acțiunea.
In consecință, va fi obligat pârâtul P. C. la plata sumei de 651,82 lei reprezentând contravaloare cheltuieli de spitalizare către S. Județean de Urgență – T..
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul.
Modifică sentința civilă nr.511/14.02.2013 a Judecătoriei T. în sensul că admite acțiunea reclamantului S. Județean de Urgență T., în contradictoriu cu pârâtul P. C., având ca obiect pretenții și obligă pârâtul la plata sumei de 651,82 lei către reclamant, reprezentând c/val. cheltuielilor de spitalizare, actualizată până la data plății efective.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 17 mai 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
V. A. C. B. L. R.
E. B.
Red.jud.BC/29.05.2013
Tehnored.LR/29.05.2013
2 ex.
| ← Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 583/2015.... | Pretenţii. Decizia nr. 406/2013. Tribunalul TULCEA → |
|---|
