Plângere contravenţională. Decizia nr. 585/2015. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 585/2015 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 10-06-2015 în dosarul nr. 585/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL TULCEA
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ Nr. 585/2015
Ședința publică de la 10 Iunie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Judecător: L. D. P.
Grefier: B. F. V.
Pe rol judecarea apelului civil privind pe apelanta - pârâtă C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401 A, București, împotriva sentinței civile nr. 130 din data de 24.02.2015, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - petent D. S., cu domiciliul în ., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că, apelul este declarat în termen, motivat, scutit de plata taxei judiciare de timbru, precum și că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care;
Văzând că nu mai sunt motive de amânare instanța constată dosarul în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL,
Asupra apelului civil de față:
Prin plângerea formulată și înregistrată la Judecătoria Măcin sub nr._ din 21.10.2014, petentul D. S. a solicitat anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/22.09.2014 încheiat de C. Națională de A. și D. Naționale din România S.A. Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică CESTRIN. - și exonerarea de la plata amenzii contravenționale ce i-a fost aplicată.
Soluționând cauza, Judecătoria Măcin prin sentința civilă nr.130 din data de 24 februarie 2015 a admis plângerea contravențională formulată de petentul D. S., în contradictoriu cu intimata C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN și a constatat ca fiind lovit de nulitate absolută procesul-verbal de contravenție . nr._/22.09.2014 încheiat petentului și-l exonerează pe acesta de plata amenzii contravenționale în sumă de 375 lei ce i-a fost aplicată.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut că, la data de 28.06.2014, în urma unui control în trafic pe DN22A, km.1+138 m, pe raza localității Cataloi, jud.Tulcea, s-a constatat că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând petentului, circula fără a deține rovinietă valabilă, proba făcându-se cu fotografia anexată.
În motivarea plângerii sale petentul a criticat procesul-verbal de contravenție învederând o . motive de nelegalitate ale procesului-verbal de contravenție, respectiv, nu au fost respectate prevederile art. 16 alin.7 din OG nr. 2/2001, în sensul că nu i-a fost dată posibilitatea de a formula obiecțiuni, că amenda contravențională este prescrisă întrucât nu a fost comunicat procesul-verbal în termen de o lună de la data aplicării sancțiunii și că lipsește semnătura agentului constatator.
Instanța verificând potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, a reținut că acesta este lovit de nulitate absolută.
Astfel, instanța a avut în vedere că potrivit art. 17 din O.G. nr. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, nulitate care se constată și din oficiu.
În ceea ce privește semnătura agentului constatator, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat prin decizia nr. 6/ 16.02.2015 pronunțată în dosarul nr. 14/2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art.17 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările, raportate la dispozițiile art.4 pct.1-4 și art.7 din Legea nr.455/2001 privind semnătura electronică, republicată, că procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor prevăzute de art.8 alin.(1) din Ordonanța Guvernului nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art.9 alin.(1) lit.a), alin.(2) și alin.(3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport de hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Cum și procesul-verbal în cauză nu conține semnătura olografă a agentului constatator, ceea ce îl face lovit de nulitate absolută, instanța a admis pentru acest motiv plângerea de față.
Împotriva acestei sentințe civile, în termen legal a formulat apel pârâta C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN.
A arătat apelanta că, intocmeste Procesele Verbale de Constatare a Contravențiilor accesind baza de date a Ministerului Afacerilor Interne - Direcția Regim Permise Conducere si înmatriculări Vehicule, baza de date ce conține numele proprietarilor autvehiculelor, in urma declarațiilor acestora si cuprind numele, adesa si datele tehnice ale fiecărui proprietar si autovehicul.
D. interpretarea OG 2/2001, art. 34, Procesul Verbal . 14 nr._ a fost intocmit respectind condițiile de forma impuse, la data constatații contravenției, pentru autovehiculul cu numărul de inmatriculare _ neexistind rovinieta valabila.
Susținerea petentului potrivit careia lipseste semnătură agentului constatator si astfel procesul verbal este nul, semnătură electronica nefiind mentionata in O.G. nr.2/2001 este neintemeiata si nu poate fi luata in considerare ca motiv de nulitate a procesului. Astfel, art. 17 din OG nr.2/2001 sanctioneaza lipsa semnăturii agentului constatator. Dar, dupa cum se poate observa, legiuitorul a vorbit doar despre “semnătură”, astfel incat chiar daca nu se mentioneaza expres despre semnătură electronica se poate constatata ca nu se mentioneaza nici faptul ca semnătură ar fi olografa. Totodata, semnătură electronica este o modalitate reglementata de lege, astfel incat nu se poate considera ca nelegala o asemenea semnătură pe procesul verbal contravențional. Coroborând acest aspect cu certificatul calificat al agentului constatator rezulta ca procesul verbal este legal semnat nefiind nul.
Mai mult, potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătură electronica, inscris in forma electronica reprezintă o colecție de date in forma electronica intre care exista relații logice si funcționale si care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificație inteligibila, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu smilar, iar potrivit art. 5 din aceeași lege inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica exinsa, este asimilat, in ceea ce privește condițiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnătură privata.
Astfel, in intelesul art. 4.4., semnătură electronica extinsa reprezintă acea semnătură electronica care îndeplinește cumulativ urmatoarele condiții: a) este legata in mod unic de semnatar: b) asigura identitatea semnatarului; c) este creata prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) este legata de datele in forma electronica, la care se raporteaza, in asa fel incit orice modificare ulterioara a acestora este identificabila.
Prin urmare, dispozițiile legale se aplica inscrisurilor generate in forma electronica, iar inscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiții, altele decât semnătură, si efecte inscrisului sub semnătură privata. Semnătură este o condiție a inscrisului, dar nu se poate susține ca semnătură este validata de insasi semnătură in aceasta situatie. Astfel, semnătură electronica este un element independent de inscris, fie ca este sub semnătură privata sau autentica, fie ca este o simpla declarație pe propria răspundere.
Semnătură electronica reprezintă așadar forma digitala a semnăturii olografe, avand aceleași funcționalitate si aplicabilitate ca si semnătură olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum in prezenta cauza, de către agentul constatator investit cu autoritatea statala, ca cele constatate in procesul verbal corespund intru-totul stării de fapt si de drept celor retinute, investind astfel actul de constatare al contravenției cu prezumția de legalitate si temeinicie.
A mai arătat apelanta că, nicio dispoziție legala nu interzice ca semnătură electronica sa poata fi aplicata pe inscrisuri autentice. Se realizeaza o confuzie intre generarea unui inscris in forma electronica si materializarea pe suport de hârtie a acestor date si informații astfel generate.
De asemenea, contravenientului nu i se comunica originalul inscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâa sau, dupa caz, se va comunica, în copie contravenientului.
A mai preciazat apelanta că, procesul verbal de contravenție este un inscris generat si semnat in forma electronica, cu respectarea prevederilor legale in materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai retine ca legea privind semnătură electronica trebuie interpretata sistematic, art. 6 si art. 7 din acest act normative prevazand expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru inscrisul in forma electronica, caruia i s-a incorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronica.
In plus, O.G nr. 2/2001 nu stabileste ce fel de semnătură se alica pe procesele verbale de contravenție, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicarii si a semnăturii electronice.
Procesul verbal de constatare a contravenției a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare si control a rovinietei SIEGMCR, iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administrației si Internelor, Direcția Regim Permise de Conducere si înmatriculare a Vehiculelor, in baza protocolului dintre aceasta institutie si C.N.A.D.N.R. S.A., astfel ca, incheierea lui se face in lipsa martorului, conform art 9, alin .(2) si (3) - OG 15/2002.
A mai menționat apelanta că, fapta intruneste cumulativ cele 4 trasaturi ale unei contravenții, fiind tipica ( se incadreaza in modelul abstract descris in norma de incriminare a contravenției), antijuridica ( aduce atingere valorii sociale ocrotite prin norma legala ), prevăzută de lege ( art. 8 din OG 15/2002 ) si savirsita cu vinovăție.
În concluzie, apelanta a solicitat admiterea apelului, modificarea în sensul respingerii acțiunii și menținerea procesului verbal de constatare a contravenției ca temenic și legal întocmit.
În drept, s-au invocat dispozițiile art. 461 și 471 Noul Cod de Procedură Civilă.
Intimatul, deși legal citat nu a formulat întâmpinare în termen procedural.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată că apelul este neîntemeiat potrivit celor ce succed:
În acest sens, tribunalul concluzionează că în mod corect prima instanță a reținut nelegalitatea procesului verbal de constatare a contravenției, acesta nefiind întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 și art. 17 din O.G. nr. 2/2001.
În art. 16 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001 sunt enumerate datele pe care trebuie să le cuprindă în mod obligatoriu procesul-verbal de constatare a contravențieii, iar potrivit art. 17 din O.G. Nr. 2 din 12 iulie 2001 privind regimul juridic al contravențiilor, ,,Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.”
Tribunalul reține că, prin Decizia nr. 6/ 16.02.2015 pronunțată în dosarul nr. 14/2014 aL Înaltei Curți de Casație și Justiție, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare, raportate la dispozițiile art. 4 pct. 1 - 4 și art. 7 din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, republicată, procesele-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, prevăzute de art. 8 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare, încheiate potrivit art. 9 alin. (1) lit. a), alin. (2) și (3) din acest act normativ, transmise persoanelor sancționate contravențional pe suport hârtie, sunt lovite de nulitate absolută în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.
Astfel, în interesul legii, instanța supremă a statuat că semnătura olografă a agentului constatator este obligatorie, în caz contrar, actul neputând beneficia de prezumția de autenticitate care, de regulă, este specifică actelor administrative emise cu respectarea condițiilor procedurale de formă.
Înalta Curte a considerat că modalitatea de semnare a procesului-verbal utilizată de agentul constatator din cadrul Companiei Naționale de A. și D. Naționale din România - S.A. constituie o lipsă a semnăturii agentului constatator care atrage sancțiunea nulității absolute a actului, în condițiile art. 17 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, neputându-se aprecia că, prin imprimarea procesului-verbal pe suport hârtie și comunicarea persoanei sancționate contravențional în această formă, impusă de art. 27 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, având mențiunea că a fost semnat cu semnătura electronică extinsă și indicarea certificatului calificat emis de furnizorul de servicii de certificare, se poate acoperi nulitatea absolută, întrucât, de principiu, o astfel de nulitate nu poate fi înlăturată, elementul lipsă fiind considerat de lege esențial.
Se constată că argumentele invocate în apelul promovat vin să contrazică interpretarea pe care instanța supremă a oferit în interesul legii.
Cum o atare interpretare este obligatorie, potrivit art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă, tribunalul, văzând și dispozițiile art. 480 alin. 1 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, va respinge apelul ca neîntemeiat cu consecința păstrării sentinței civile nr. 130 din data de 24.02.2015, pronunțată în dosarul nr._ al Judecătoriei Măcin, ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de apelanta - pârâtă C. NAȚIONALĂ DE A. ȘI D. NAȚIONALE D. ROMÂNIA S.A. - CENTRUL DE STUDII TEHNICE RUTIERE ȘI INFORMATICĂ – CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401 A, București, împotriva sentinței civile nr. 130 din data de 24.02.2015, pronunțată de Judecătoria Măcin în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul - petent D. S., cu domiciliul în ., având ca obiect plângere contravențională, ca neîntemeiat și păstrează sentința apelată ca legală și temeinică.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2015.
Președinte, Judecător, Grefier,
L. N. L. D. P. B. F. V.
Red.sent.civ.jud.G.M.F.
Red/Tehnored.dec.civ.jud. N.L./30.06.2015
Tehnored.gref.B.F.V./30.06.2015/4 ex.
.. apelant/1 ex. intimat
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 588/2015. Tribunalul... | Investire cu formulă executorie. Decizia nr. 583/2015.... → |
|---|
