Pretenţii. Decizia nr. 434/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 434/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 23-05-2013 în dosarul nr. 434/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.434
Ședința publică din data de 23 mai 2013
Președinte: D. N.
Judecători: E. N.
R. A. V.
Grefier: P. L.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de către recurenta-reclamanta S. JUDETEAN DE URGENȚĂ T. cu sediul in T., ., jud. T., impotriva sentintei civile nr.1098/26.03.2013 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect pretentii, in contradictoriu cu intimata-parata M. S. domiciliata in . T..
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit partile.
Procedura de citare este legal îndeplinită conform art.87 si urm. C.pr.civ..
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care invedereaza instantei ca recursul este declarat in termen, motivat si scutit de taxe si s-a solicitat judecata cauzei in lipsa, după care,
Vazand ca nu mai sunt motive de amanare, instanta constata dosarul in stare de judecata si lasa cauza in pronuntare.
TRIBUNALUL:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la data de 04.09.2012, sub nr._, reclamantul S. Județean de Urgență T. a solicitat obligarea pârâtei M. S. la plata sumei de 277,48 lei, reprezentând contravaloarea cheltuielilor de spitalizare, cu actualizarea acesteia la data plății efective. De asemenea, s-a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că pârâta a beneficiat, în perioada 23.09.-24.09.2009, de serviciile Spitalului Județean de Urgență T. fiind internata in sectia Chirurgie urmare a unei agresiuni. Întrucât pârâta, nu a făcut niciun demers juridic pentru tragerea la răspunere a persoanei care i-a provocat leziunile, obligația de plată a serviciilor medicale furnizate pârâtei, revine în sarcina directă a acesteia, întrucât atitudinea de pasivitate a cauzat reclamantului un prejudiciu constând în contravaloarea serviciilor medicale, care trebuie recuperată potrivit art.313 din Legea nr.95/2006.
În drept, cererea este întemeiată pe dispozițiile art.1349 alin.1 și 2, art.1357, art.1531 Cod civ. coroborate cu art.313 din Legea nr.95/2006.
Prin sentința civilă nr.1098 din data de 26 martie 2013 Judecătoria T. a respins acțiunea ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
In perioada 23.09– 24.09.2009, pârâtul a fost internat în secția de chirurgie a Spitalului Județean de Urgență T., urmare a unei agresiuni.
Situația de fapt mai sus expusă rezultă din foaia de observație clinică generală (fila 8).
Din adresa emisă de Casa de Asigurări de Sănătate T. rezultă că pârâtul figura ca persoană asigurată la data producerii accidentului, fiind pensionar (fila 22).
Cu privire la aplicabilitatea dispozițiilor de ordin general ale răspunderii civile delictuale, instanța reține că formularea unei plângeri penale împotriva persoanei vinovate de . care a determinat internarea pârâtului în spital nu constituie o obligație legală, ci reprezintă exercitarea unui drept al pârâtului.
Prin urmare, împrejurarea că pârâtul nu a formulat plângere penală împotriva persoanei care a agresat-o ar putea avea relevanță în sfera de aplicare a dreptului penal, fiind lipsită semnificație juridică în prezentul litigiu civil.
Or, sarcina probei incumbă reclamantei, potrivit unui principiu de largă aplicare, iar în prezenta cauză nu există nicio dovadă din care să rezulte că pârâtul ar fi comis o faptă ilicită, cerință necesară pentru angajarea răspunderii sale delictuale.
Raportat la prevederile art. 313 alin. 1 și 2 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, acestea nu sunt aplicabile în speța dedusă judecății, întrucât nu este întrunită cerința ca pârâta să fi adus, prin fapta sa, daune sănătății unei alte persoane.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs S. Județean de Urgență T., care a criticat hotărârea ca netemeinică, nelegală.
Susține recurentul că pârâta a declarat la internarea în spital că a fost victima unui accident rutier fiind internata in perioada 23.09._09, contravaloarea cheltuielilor de spitalizare fiind de 277,48 lei.
Internarea pârâtei și cheltuielile cu tratarea sa au fost efectuate în Secția Chirurgie generala a spitalului după acordarea primului ajutor in Unitatea de Primire a Urgentelor.
S-a mai susținut că, potrivit art. 313 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006, privind reforma în domeniul sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate nu decontează decât cheltuieli de spitalizare cauzate de îmbolnăvire sau o afecțiune cronică sau acută, nu și cele efectuate pentru recuperarea victimei unui accident ori agresiune,
Textul de lege face trimitere la cel ce a provocat . sau accidentul („aduce daune sănătății”), însa sunt situații, cum este cazul în speța, unde autorul accidentării/agresorul nu este cunoscut. In speța, pârâta declară că a fost victima unui accident rutier dar nu depune plângere împotriva persoanei vinovate.
Se menționează că, în toate secțiile spitalului, inclusiv la cea de primire urgențe, sunt afișate prevederile art. 313 din Legea nr. 95/2006- pacienților aducându-se la cunoștință și verbal faptul că, chiar daca au asigurare valabila, CAS nu decontează cheltuielile victimelor agresiunilor sau accidentelor, urmând ca aceștia să se îndrepte împotriva persoanei vinovate pentru a le recupera.
În speța, pârâta s-a prezentat la serviciul de urgenta declarând ca a fost victima unui accident rutier, iar ulterior, „împăcându-se” probabil cu autorul nu a mai întreprins nici un demers pentru a recupera de la acesta suma datorată pentru spitalizare și a o depune la spital si nici nu a mai formulat o reclamație împotriva acestuia.
Ori, S. Județean de Urgenta T. a efectuat toate demersurile permise de lege pentru a afla identitatea persoanei care se face vinovata de vatamarea paratei, dar fara a reusi sa afle identitatea sa.
In caz contrar, pentru ca textul de lege invocat nu îi scutește de plata cheltuielilor de spitalizare pe agresorii care nu au fost denunțați, cum este si cazul în speța, cel agresat sau accidentat are mai multe variante pentru a se putea asigura aplicarea art. 313 din Legea nr.95/2009 și anume: fie să plătească el de buna voie, din veniturile sale, cheltuielile de spitalizare; fie sa le recupereze pe cale amiabila de la agresor si să le depună la spital ; fie sa-1 acționeze ulterior pe acesta in instanța, pentru a recupera sumele respective pe cale civilă- având drept dovada documentele emise de spital sau de către instanță .
Nu există nici o excepție in acest sens in
cuprinsul legii, textul de lege fiind clar, în sensul ca plata spitalizării pentru
persoanele a căror sănătate a suferit din cauza unor agresiuni sau accidente
nu se suporta de către Casa de Asigurări de Sănătate ,chiar daca acestea au
fost „victime” și nu se fac vinovate ca au ajuns in situația de a fi pacienții
spitalului.
In consecința, se solicită admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii cererii și obligării pârâtei la plata cheltuielilor de spitalizare in cuantum de 277,48 lei, suma ce va fi actualizata pana la data plații efective.
Examinând cauza în raport de critica formulată, tribunalul constată recursul întemeiat.
Pârâta M. S. a fost internata la S. Județean T. în perioada 23.09._09, cu diagnosticul „politraumatism prin accident rutier”, declarând la internare că a fost victima unui accident rutier.
Cu spitalizarea pârâtei, declarată ca fiind „victima accidentului rutier”, s-au efectuat cheltuieli de spitalizare în sumă de 277,48 lei, sumă ce a fost decontată de către Casa de Sănătate și care nu poate fi recuperată atâta timp cât nu se cunoaște autorul agresiunii de la care ar fi trebuit să se recupereze cheltuielile de spitalizare efectuate de victimă și în condițiile în care pârâta ca victimă a agresiunii nu a înțeles să formuleze plângere penală pentru identificarea autorului agresiunii.
Este evident că, din prevederile art. 313 alin. 1 și 2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății rezultă că nu se decontează de către Casa de Sănătate decât cheltuielile de spitalizare cauzate de îmbolnăvire, afecțiune cronică ori acută, dar nu și cele efectuate pentru victima unui accident ori agresiune, acțiuni care presupun culpa unei persoane care a cauzat . și care implicit a determinat efectuarea cheltuielilor de spitalizare.
Este real că textul art. 313 se referă la cel care a provocat . sau accidentul, dar aceasta presupune că autorul să fie cunoscut dar cum este cazul în speță, autorul nu este cunoscut și pârâtul, în calitate de victimă nu a făcut demersuri și nu a formulat nici plângere pentru identificarea lui.
Potrivit art. 998 – 999 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu este obligat a-l repara și în cauză, rezultă că prin acordarea îngrijirilor medicale pârâtei s-a cauzat spitalului o pagubă în valoare de 277,48 lei pe care Casa de Sănătate nu o decontează spitalului în condițiile în care autorul agresiunii nu este cunoscut și nu se pot recupera cheltuieli de spitalizare de la acesta.
Față de aceste considerente, acțiunea reclamantului S. Județean T. era întemeiată, ea fiind respinsă în mod greșit ca fiind nefondată astfel că, se va admite recursul si se va modifica hotărârea atacată în sensul că se va admite acțiunea și va fi obligată pârâta la plata sumei de 277,48 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, sumă ce va fi actualizată cu inflatia până la data plății efective către reclamanta-recurentă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de către recurentul S. JUDETEAN DE URGENȚĂ T. cu sediul in T., ., jud. T., impotriva sentintei civile nr.1098/26.03.2013 pronuntata de Judecatoria T. in dosarul nr._, avand ca obiect pretentii, in contradictoriu cu intimata-parata M. S. domiciliata in . T..
Modifică hotărârea atacată în sensul ca admite acțiunea și obligă pârâta-intimata la plata sumei de 277,48 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, suma ce va fi actualizata cu inflatia pana la data plății efective, către reclamanta recurenta.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 23 mai 2013.
JUDECĂTOR, JUDECĂTORI, GREFIER,
D. N. E. N. P. L.
R. A. V.
In temeiul art.261 C.pr.civ. pt.
judecator in C.O. semneaza
președintele instanței
Jud.fond.D.G.P.
Red.jud. N.E./20.06.2013.
Tehnored. Gref.P.L./25.06.2013./2ex.
| ← Sechestru judiciar. Sentința nr. 2853/2013. Tribunalul TULCEA | Exequator. Recunoaștere înscris / hotărâre străină.... → |
|---|
