Plângere contravenţională. Decizia nr. 695/2013. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 695/2013 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 15-10-2013 în dosarul nr. 695/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIE CIVILĂ Nr. 695/2013
Ședința publică de la 15 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: E. B.
JUDECĂTOR: V. A.
JUDECĂTOR: R. A. V.
Grefier: L. R.
Pe rol judecarea recursului civil formulat de recurentul petent P. C. L. cu domiciliul în oraș M., sat Vârteju, ., jud.I., împotriva sentinței civile nr.2674/15.07.2013 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud.T., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că recursul este declarat în termen și scutit de plata taxei judiciare de timbru, după care:
Văzând că nu sunt motive de amânare instanța constată dosarul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
T RI B U N A L U L,
Asupra recursului civil de față:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei T. la 26.11.2012 sub nr._, petentul contestator P. C. L. a solicitat anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata I.P.J. T. la 13.11.2012.
Intimata a formulat întâmpinare la 25.03.2013 și a comunicat documentația aferentă procesului verbal: raportul agentului constatator.
Soluționând cauza, prin sentința civilă nr.2674 din 15 iulie 2013 instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentul P. C. L., împotriva procesului verbal de . nr._ din data de 13.11.2012, încheiat de intimata I. DE POLITIE AL JUDETULUI T., ca nefondată.
Pentru a se pronunța astfel instanța de fond a reținut că prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata I.P.J. T. la 13.11.2012, ora 12:10, petentul a fost sancționat cu amendă în sumă de 280 lei și suependarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, reținându-se că în aceeași zi, la ora 12:05, a condus autoutilitara marca Mercedes Benz Sprinter cu numărul de înmatriculare_, pe direcția de deplasare sens giratoriu – . 1848, iar la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător din dreptul imobilului Supermarket Penny, nu a acordat prioritate unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, pe sensul său de mers, fapta de natură contravențională fiind prevăzută de art. 135 lit. h din Regulamentul de aplicare al OUG 195/2002.
Verificând, potrivit art. 34 al. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea sub aspect formal a procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției contestat, instanța de fond a reținut că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale, neoperând cazuri de nulitate absolută.
Raportat la temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța de fond a reținut, în prealabil, că deși O.G. nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.
Prin urmare, procesul verbal de contravenție beneficiază de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care nu contravine dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură condițiile de exercitare efectivă a dreptului la un proces echitabil, de către instanța de judecată.
Din acest punct de vedere, în litigiul dedus judecății există probe certe cu privire la vinovăția petentului, iar susținerile acestuia nu au fost dovedite.
Din contră, instanța de fond a constatat că săvârșirea contravenției a fost percepută în mod direct, prin propriile simțuri, de către agentul constatator.
De altfel, a se solicita agentului constatator să facă dovada tuturor contravențiilor legate de siguranța traficului rutier prin fotografii sau înregistrări video ar reprezenta o sarcină excesivă, prin care s-ar încalca principiul egalității armelor între părțile procesuale, garantat de Convenția Europeană a Drepturilor Omului ca parte integrantă a dreptului la un proces echitabil, întrucât interesul privat ar prevala cu mult peste interesul public, de o manieră nepermisă într-un stat democratic.
Prin urmare, nicio dispoziție legală nu obligă agentul constatator să înregistreze video abaterile constând în nerespectarea regulilor de circulație. Această îndatorire există doar atunci când trebuie stabilită concentrația de alcool în aerul expirat, ori viteza de circulație în traficul rutier (conform art. 6 pct. 20 din OUG 195/2002).
Pentru considerentele expuse, instanța de fond și-a format convingerea că petentul a comis contravenția care i-a fost reținută în sarcină.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunilor contravenționale instanța de fond a constatat că amenda aplicată este în cuantumul minim permis de lege, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând cont că petentul nu și-a asumat răspunderea pentru propria conduită.
Împotriva acestei sentințe a formulat recurs petentul P. C. L..
În motivare, recurentul a arătat că nu s-a putut prezenta în instanță la data de 01.07.2013 fiind la serviciu, iar pentru data de 15.07.2013 nu a fost citat la adresa menționată la judecătorie.
Examinând recursul formulat se constată că acesta este nefondat pentru cele ce urmează:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din 13.11.2012 întocmit de Inspectoratul de Poliție al Județului T. recurentul P. C. L. a fost sancționat cu amendă contravențională în sumă de 280 lei și suspendarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 zile, reținându-se că la aceeași dată a condus autoutilitara marca Mercedes Benz Sprinter cu numărul de înmatriculare_, pe direcția de deplasare sens giratoriu . 1848, iar la trecerea de pietoni marcată și semnalizată corespunzător din dreptul imobilului Supermarket Penny, nu a acordat prioritate unui pieton angajat regulamentar în traversarea străzii, pe sensul său de mers.
Susținerile recurentului potrivit cărora nu a fost citat în instanță la data de 15.07.2013 nu pot fi primite de maniera în care au fost făcute.
Se cuvine a fi observat faptul că dosarul a avut termen la data de 01.07.2013, recurentul având termen în cunoștință, iar pronunțarea hotărârii a avut loc la data de 15.07.2013, recurentul netrebuind să fie citat.
Cum recurentul nu a produs dovezi de natură a forma convingerea instanței cu privire la nevinovăția sa, urmează ca recursul să fie respins iar hotărârea primei instanțe menținută ca legală și temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE,
Respinge recursul civil formulat de recurentul petent P. C. L. cu domiciliul în oraș M., sat Vârteju, ., jud.I., împotriva sentinței civile nr.2674/15.07.2013 pronunțată de Judecătoria T., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI T., cu sediul în T., ., jud.T., având ca obiect plângere contravențională, ca nefondat
Menține hotărârea atacată ca legală și temeinică.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică la data de 15 octombrie 2013.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
E. B. V. A. R. A. V.
GREFIER,
L. R.
Jud. fond D.N.G..
Redactat jud. R.A.V./18.10.2013
Tehnoredactat gref. G.R. /30.10.2013/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 705/2013. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 696/2013. Tribunalul... → |
|---|
