Sechestru judiciar. Decizia nr. 169/2014. Tribunalul TULCEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 169/2014 pronunțată de Tribunalul TULCEA la data de 02-04-2014 în dosarul nr. 169/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL T.
SECȚIA CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR. 169
Ședința publică de la data de 02 Aprilie 2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE S. R.
Judecător R. A. V.
Grefier A. S.
Pe rol judecarea apelului civil formulat de către apelanta reclamantă C. N., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat Epifanov A.-T., ., împotriva sentinței civile nr. 4015 din data de 29 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ /a1 având ca obiect „sechestru judiciar”, în contradictoriu cu intimatul pârât C. S., cu domiciliul procesual ales în mun. T., ., jud. T..
Dezbaterile aspra apelului civil au avut loc în ședința publică din data de 26.03.2014, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când, având nevoie de timp pentru studiul actelor și lucrărilor dosarului, instanța a amânat pronunțarea la data de 02.04.2014, când a hotărât următoarele:
TRIBUNALUL,
Prin cererea înregistrata pe rolul Judecătoriei T. sub nr._ 13, reclamanta C. N. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul C. S., instituirea sechestrului judiciar asupra autoturismului marca "Volkswagen Passat" înmatriculat sub nr._, care este în posesia pârâtului, a depozitului in suma de 58.900 euro, potrivit contractului de depozit . nr._/29.05.2013 și a depozitului in suma de 75.000 lei, potrivit contractului de depozit . nr._/13.05.2013.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat în esența că pe rolul Judecătoriei T. se afla cauza cu nr._ 13 având ca obiect divorț și partaj bunuri comune. A mai arătat reclamanta faptul ca paratul este implicat ., a fost suspendat din profesia de preot și a părăsit domiciliul conjugal pentru a se muta la amanta sa, sustrăgând totodată cea mai mare parte din bunurile din casa.
Întrucât este pericolul ca pârâtul să înstrăineze autoturismul, bun comun dobândit in timpul casatorii precum și să cheltuie banii din depozitele amintite mai sus unde este titular, s-a promovat prezenta cerere de instituire a sechestrului judiciar.
În drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 971 s.urm. Cod procedura civila.
Pârâtul, prin apărătorii săi, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de sechestru, ca nefondată. În acest sens s-a arătat că, reclamanta nu a dovedit necesitatea instituirii măsurii întrucât nu solicita instituirea sechestrului asupra vreunuia din bunurile care se presupune a fi sustrase de parat. Mai mult decât atât, prin rezoluția nr. 617/P/2013 a Parchetului de pe langa Judecătoria M. s-a dispus neînceperea urmaririi penale în ceea ce privește acuzațiile privind săvârșirea de către pârât a infracțiunii prevăzute de dispozițiile art. 210 Cod penal. In ceea ce privește oportunitatea instituirii sechestrului asupra autovehiculului și a depozitelor de bani, din probele administrate în cauza nu rezulta intenția pârâtului de a înstrăina, respectiv de a cheltui vreo suma de bani din economiile facute. Totodata, s-a mai arătat ca sumele de bani depuse in lei aparțin mamei pârâtului fiind folosite și pentru accesarea de către acesta din urma a unor fonduri europene.
Soluționând cauza, Judecătoria T. prin sentința civilă nr. 4015 din data de 29 noiembrie 2013 a admis în parte cererea formulată de reclamanta C. N., în contradictoriu cu pârâtul C. S., a încuviințat punerea sub sechestru judiciar a autoturismului marca "Volkswagen Passat" înmatriculat sub nr._ și a depozitului în suma de 58.900 euro, potrivit contractului de depozit . nr._/29.05.2013 și a încredințat paza bunurilor sechestrate pârâtului.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus prima instanță a reținut că la data de 16.10.2013 pe rolul Judecătoriei T. sub nr._ 13 a fost înregistrata cererea având ca obiect divorț si partaj bunuri comune.
Potrivit art. 972 alin. 1 Cod procedura civila, “ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța de judecată va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv”.
În ceea ce privește susținerile apărătorului pârâtului potrivit cărora, există necesitatea instituirii măsurii sechestrului judiciar doar când există temerea creării unei stări de insolvabilitate a pârâtului, prima instanță a apreciat că nu pot fi primite, astfel, măsura sechestrului judiciar se instituie atunci când este necesara conservarea unui drept real principal, în condițiile in care exista un proces asupra proprietății sau altui drept real principal. Insolvabilitatea pârâtului, ca o condiție pentru a solicita instituirea sechestrului judiciar este instituita de legiuitor doar in cazul in care nu ar exista un astfel de proces pe rolul instanței.
În speță, s-a constat că este îndeplinită cerința existenței litigiului asupra proprietății bunului precum și a interesului conservării acestuia până la finalizarea fondului procesului.
S-a mai reținut că, potrivit cărții de identitate a autoturismului, acesta este înmatriculat pe numele pârâtului și este folosit în mod exclusiv de către pârât, având în vedere susținerile ambelor părți dar și înscrisurile care atestă dreptul de proprietate asupra acestuia, în ceea ce privește depozitele în euro și lei s-a reținut că titular este tot pârâtul.
Cu privire la depozitul în lei, prima instanță a constatat că, din înscrisurile depuse la dosarul cauzei, rezultă că . diferite sume de bani de la APIA, existând date că . fi folosiți pentru accesarea unor fonduri europene, probatorii complete urmând a fi administrate în cursul procesului de partaj. In ceea ce privește celălalt depozit, în euro, s-a reținut că acesta face obiectul partajului bunurilor comune ale soților astfel încât, pentru asigurarea existenței disponibilităților necesare la momentul efectuării partajului, se impune instituirea sechestrului asupra acestor sume de bani.
Pentru considerentele expuse, având in vedere faptul că măsura sechestrului judiciar se impune a fi instituită pentru conservarea dreptului de proprietate al ambelor părți asupra bunurilor dobândite în timpul căsătoriei, prima instanță a admis cererea reclamantei și a dispus instituirea unui sechestru judiciar asupra autoturismului marca "Volkswagen Passat" înmatriculat sub nr._ și a depozitului în suma de 58.900 euro, potrivit contractului de depozit . nr._/29.05.2013.
Cu privire însă la numirea administratorului-sechestru prima instanță a reținut următoarele:
Potrivit art. 975 alin. 1 Cod proc.civ. - paza bunului sechestrat va fi încredințată persoanei desemnate de părți de comun acord, iar în caz de neînțelegere, unei persoane desemnate de instanță, care va putea fi chiar deținătorul bunului. În acest scop, executorul judecătoresc se va deplasa la locul situării bunului ce urmează a fi pus sub sechestru și-l va da în primire, pe bază de proces-verbal, administratorului-sechestru. Un exemplar al procesului-verbal va fi înaintat și instanței care a încuviințat măsura.
Având în vedere faptul că autoturismul se află în posesia pârâtului, ținând cont și de aspectul că, scopul instituției sechestrului judiciar este doar de indisponibilizare temporară a dreptului de înstrăinare și de conservare a bunului prima instanță a apreciat ca paza bunului sechestrat să fie încredințată pârâtului, cu atât mai mult cu cât nu exista nici un acord din parte ambelor părți cu privire la numirea unui administrator.
De asemenea, s-a mai reținut că, aplicarea sechestrului nu echivalează cu nefolosirea bunului, iar până la dovada contrară, pârâtul este proprietarul autoturismului în discuție, iar o lipsire a dreptului de folosință și posesie, nu poate fi apreciată decât ca și o măsură excesivă, în raport de circumstanțele cauzei.
Împotriva acestei sentințe civile, în termene legal a formulat apel reclamanta C. N., solicitând admiterea apelului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii în totalitate a cererii formulate prin înființarea sechestrului judiciar și asupra depozitului în sumă de 75.000 lei rezultând din contractul de depozit deschis la CEK Bank . nr._/13.05.2013.
De asemenea, apelanta a solicitat a se avea în vedere în susținerea apelului declarat argumentele arătate din cererea de chemare în judecată și concluziile scrise depuse la dosar.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că, depozitul și contul care fac obiectul contractului sus menționat nu este cel destinat încasării drepturilor salariale ale pârâtului și nici eventualelor sume de la APIA, ci reprezintă un depozit de economisire care a fost deschis de părți în timpul căsătoriei pentru asigurarea viitorului copiilor lor.
A mai învederat apelanta că, în situația în care pârâtul a avut puterea si curajul de a-și părăsi familia, copiii și soția, pentru a se muta la persoana cu care întreține o relație extraconjugală de mai mult timp, de a sustrage bunuri din casă și de a pleca în vacanțe prelungite în Italia, de a nu se mai interesa dacă minorele au asigurată hrana și cele necesare asigurării existenței, cu consecința suspendării din profesia de preot de către Episcopie, nu departe de aceste fapte este și aceea de a-și pune in practică amenințarea de a ridica sumele de bani din conturi si de a ne lăsa pe drumuri.
Apelanta a mai arătat că nu există o locuință proprietate, locuiește în casa parohială, iar în situația în care pârâtul va fi exclus și caterisit din preoție, va trebuie să părăsească locuința împreuna cu minorele, neavând unde să locuiască.
Din faptul ca P. de pe langa Judecătoria M. a instituit sechestrul pentru o perioadă de aproape 6 luni, rezultă ca existau indicii din care rezulta intenția pârâtului de a retrage și a folosi banii respectivi doar în interesul său personal, mai mult, în situația în care instanța de fond a admis cererea în parte, a avut în vedere pericolul și a considerat întemeiate argumentele prezentate.
De asemenea, apelanta a mai precizat că, sumele din contul în lei s-au acumulat din economii din salariile de profesor și de preot, din meditațiile sale, din mierea de albine și stupii pe care ulterior i-au vândut, iar prin cererea formulată nu dorește decât să asigure un minim de siguranța financiară fetițelor minore pentru creștere și educare.
Intimatul C. S., în termen procedural, a formulat întâmpinare prin care a arătat că atâta la instanța de fond cât și la instanța de apel, reclamanta nu a depus nicio proba în susținerea motivelor invocate și a omis să învedereze faptul că din octombrie 2013, a fost exclus din profesia de preot paroh și caterisit în urma numeroaselor solicitări și intervenții pe baza de probe „ticluite”, la Episcopia T., neluând in calcul că, odată cu excluderea intimatului din parohie, va fi pasibilă de evacuarea din casa parohială în care locuiește.
A mai arătat intimatul că, de asemenea, apelanta a omis să amintească și faptul că ea era cea care crea tensiune în familie, prin scandaluri consecvente, agresându-l cu lovituri care au lăsat urme, urme dovedite cu fotografii și certificatul medico-legal atașat la dosarul cauzei.
Datorita comportamentului agresiv al soției, care a existat pe mai tot parcursul căsătoriei, nemaiputând suporta situația tensionată a fost nevoit să părăsească casa parohială, locuind în casa bunicilor săi, deși de-a lungul timpului a suportat toate aceste presiuni pentru a fi alături de cele două fetițe și pentru a rămâne preot paroh. Din afirmațiile consătenilor, apelanta are o relație extraconjugală cu un coleg de-al ei, profesor de franceza, fiind văzută deseori în preajma acestuia, în afara orelor de program.
Totodată, a mai învederat intimatul că apelanta a mai omis să precizeze și faptul că nu îi permite fetiței celei mari să îi răspundă la telefon, deși încearcă să o sune constant, în ultimul timp i-a schimbat din nou numărul de telefon doar pentru a întrerupe orice legătură cu ea.
Acesta este un mod de a-l manipula, șantajându-l și amenințându-l cu interzicerea de a mai vedea copii, până nu va accepta să îi transfere toate bunurile și implicit sumele de bani pe numele ei.
De asemenea intimatul a mai arătat că, apelanta a omis să precizeze și faptul că, tot salariul pe care l-a încasat prin card și l-a păstrat intact, fără a ridica din card vreun leu în timpul căsătoriei, trăind doar din venitul realizat de el, iar la momentul despărțirii aceasta deține în contul de card peste 10.000 lei,”uitând” să solicite instanței instituirea sechestrului judiciar și pe această sumă, deși sunt economii făcute în timpul căsătoriei.
Cu privire la faptul că, instanța de fond a admis doar în parte acțiunea în cauza și că nu se impune instituirea sechestrului judiciar asupra contului în sumă de 75.000 lei, intimatul a arătat că, s-a dovedit cu înscrisuri că, acest cont, este folosit la dobândirea unui proiect cu finanțare UE prin aplicarea măsurii 112, având înscrisuri privind tranzacțiile bancare cu A.P.I.A. Acest cont a fost deschis pentru a transfera banii din Italia în România, prin transfer rapid, sume ce reprezintă salariul pe care îl realizează mama sa, care lucrează în străinătate.
În final, intimatul a solicitat respingerea apelului formulat și păstrarea sentinței atacate ca temeinică și legală.
Analizând cauza în raport de criticile susținute în apel, precum și sentința civilă atacată, tribunalul constată următoarele:
Conform art. 972 alin. 1 Cod pr. civilă, ori de câte ori există un proces asupra proprietății sau altui drept real principal, asupra posesiei unui bun mobil sau imobil ori asupra folosinței sau administrării unui bun proprietate comună, instanța de judecată va putea să încuviințeze, la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului, dacă această măsură este necesară pentru conservarea dreptului respectiv.
În aceste coordonate cu privire la depozitul în lei deținut de părți instanța de control judiciar apreciază că măsura sechestrului judiciar se impune și asupra acestuia, neexistând motive temeinice care să conducă la un tratament juridic diferit față de celelalte bunuri sechestrate.
Invocarea unor sume de bani de la A.P.I.A. nu este de natură să facă inaplicabilă această măsură, mai ales că nu s-a făcut dovada unui impediment real în acest sens.
Or, așa cum în mod judicios a reținut instanța de fond, această măsură a sechestrului judiciar se instituie atunci când este necesară conservarea unui drept, lucru pe deplin aplicabil în speță.
În raport de toate acest considerente, urmează ca instanța să admită apelul și să schimbe în parte hotărârea atacată în sensul că va încuviința punerea sub sechestru judiciar și a depozitului în lei rezultând din contractul de depozit deschis la CEC BANK . nr._/13.05.2013 și va încredința paza bunului sechestrat intimatului.
Totodată, instanța va păstra celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul civil formulat de către apelanta-reclamantă C. N., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedură la Cabinet de Avocat Epifanov A. - T., ., împotriva sentinței civile nr. 4015 din data de 29 noiembrie 2013 pronunțată de Judecătoria T. în dosarul nr._ /a1 având ca obiect „sechestru judiciar”, în contradictoriu cu intimatul pârât C. S., cu domiciliul procesual ales în municipiul T., ., județul T..
Schimbă în parte hotărârea atacată în sensul că încuviințează punerea sub sechestru judiciar și a depozitului în lei rezultând din contractul de depozit deschis la CEC BANK . nr._/13.05.2013.
Încredințează paza bunului sechestrat intimatului.
Păstrează celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică la data de 2 aprilie 2014.
Președinte, Judecător,
Ș. R. R. A. V.
Grefier,
A. S.
Red.jud. fond C.V.
Red.dec.civ. jud. R.A.V./30.04.2014
Tehnored.gref. A.S./G.R./07.05.2014/2 ex.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 176/2014. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 172/2014. Tribunalul... → |
|---|
