Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 289/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 289/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 19-11-2013 în dosarul nr. 5268/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 289/A/2013
Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier A. C.
-------------
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe apelanta S.C. AQUAVAS S.A. – S. V., cu sediul în V., ., J. V. și pe intimatul S. P. M., cu domiciliul în V., ., ., județul V. având ca obiect -încuviințare executare silită .
La apelul nominal, făcut în ședința publică s-a constatat lipsa părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; cauza se află la primul termen de judecată; apelul a fost declarat și motivat în termen; cererea de apel a fost însoțită de taxă judiciară de timbru în cuantum de 10 lei; intimata nu a formulat întâmpinare; se solicită judecarea cauzei și în lipsă;
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului după care:
Tribunalul, având în vedere disp. art. 482, raportat la prevederile art. 238 al.2 N.c.p.c., față de împrejurarea că pricina se află la primul termen de judecată și că părțile sunt legal citate, estimează durata de soluționare a cauzei la o zi.
Având în vedere că în cauză s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 411 N.c.p.c., nemaifiind cereri prealabile de formulat și acte de depus la dosar, constată terminată cercetarea judecătorească, declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare, conform art. 395 alin. 1 N.c.p.c., dându-se decizia de față.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin încheierea pronunțată de prima instanță la data de 05.09.2013, a fost respinsă cererea executorului judecătoresc A. Silitra, cu sediul în V., ., ., . de încuviințare a executării silite a debitorului S. P. M., cu domiciliul în V., ., ., județul V., la cererea creditoarei S.C. AQUAVAS S.A. – S. V., cu sediul în V., ., J. V., în temeiul titlului executoriu constând în sentința civilă nr. 906 din 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ ..
Verificând actele depuse, instanța a reținut că potrivit art. 632 alin. 1 Cod procedură civilă executarea silită se poate efectua numai în temeiul unui titlu executoriu. În temeiul alin. 2, constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii, pot fi puse în executare.
Prin Sentința civilă nr. 906 din 12.02.2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._ având ca obiect somație de plată s-a admis cererea creditoarei S.C. AQUAVAS S.A. – S. V.. în contradictoriu cu debitorul S. P. M..
Acesta a fost somat să achite creditoarei în termen de 30 de zile de la data comunicării ordonanței suma de 1390,79 lei reprezentând contravaloare serviciilor neachitate precum și suma de 492,22 lei reprezentând majorări de întârziere.
În temeiul art. 8 din Ordonanța Guvernului nr. 5/2001, debitorul poate formula cerere în anulare, în termen de 10 zile de la data înmânării sau comunicării somației.
Verificând dosarul nr._, instanța a constatat că sentința civilă nu a fost comunicată debitoarei, în consecință termenul de formulare a cererii în anulare nu a început să curgă, astfel încât Sentința civilă nr. 906 din 22.02.2013 pronunțată de Judecătoria V. nu constituie titlu executoriu.
Potrivit art. 665 alin. 5 Cod procedură civilă, instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
În consecință, instanța a respins cererea de încuviințare a executării silite.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel S.C. AQUAVAS S.A. – S. V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
În mod greșit instanța de judecata a respins solicitarea creditoarei, motivând ca hotărârea nu constituie, potrivit legii titlu executoriu cat si pentru faptul că creanța nu ar fi certă, lichidă si exigibilă ca urmare a faptului ca la dosarul nr._, ce a avut ca obiect somația de plata, nu exista dovada comunicării hotărârii, astfel cum prevede art. 6 alin. 4 din O.C. 5/2001, coroborat cu dispozițiile art. 8 din același act normativ.
Consideră că sentința civila nr. 906 din 12.02.2013 a Judecătoriei V., este definitiva, fiind titlu executoriu si pe cale de consecința trebuia încuviințata executarea silita, pentru următoarele motive:
Având in vedere dispozițiile art. 3 alin. l din Legea 76/2012, cu privire Ia punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila( NCPC) potrivit cărora „ dispozițiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executărilor silite incepute dupa .", raportat și la disp. art. 24 NCPC, consideră ca legea aplicabilă de la momentul introducerii cererii de incuviintare executare silita este Noul cod de procedura civila, precum si Legea 76/2012, interpretarea si aplicarea corecta a art. 3 si urm. din Legea nr. 76/2012 trebuind sa pornească de la principiul diferit instituit în materia dreptului intertemporal de art. 24 NCPC.
Susține că in cazul executării silite, va fi aplicabila legea în vigoare la data depunerii cererii de executare silita la executorul judecătoresc, concluzie care se impune, prin raportare la dispozițiile art. 622 alin. 2 NCPC, din care rezultă că executarea silita începe odată cu sesizarea organului de executare.
Mai arată că prin disp. art.8 din Legea 76/2012, se clarifică în mod cert mențiunea „ definitiva si irevocabila" de pe o sentința civila dupa cum urmează „ de la data intrării in vigoare a Codului de procedura civila, referirile din cuprinsul actelor normative la hotărârea judecătoreasca „ definitiva si irevocabila" sau, dupa caz, „ irevocabila" se vor înțelege ca fiind făcute la hotărârea judecătoreasca „ definitiva".
Potrivit art. 634 alin. 1 din Noul cod de proc.civ., „ sunt hotărâri definitive: pct.l - hotărârile care nu sunt supuse apelului si nici recursului". Susține că în speța de față, sentința civila nr. 792/19.02.2013, dată în procedura somației de plata conf .O.G.nr.5/2001 ( abrogata), nu era supusa nici recursului si nici apelului, ea fiind conf. art. 9 din O.G.nr.5/2001, irevocabilă, deoarece nu a fost introdusa cerere in anulare in momentul cand inca era in vigoare aceasta ordonanță.
Totodată, arată că sentința civila nr. 906 din 12.02.2013, - data in procedura somației de plată conf.O.G.nr.5/2001 ( abrogata prin NCPC), prin aplicarea art. 5 din Legea 76/2012, este executorie, iar prin aplicarea art. 5 si art. 10 din Legea 76/2012 la art. 634 alin 1 pct. l este definitivă, concluzia fiind aceea că sentința civila nr. 792/19.02.2013, constituie titlu executoriu.
Mai arată că potrivit art. 634 alin. 2 - hotărârile de la alin. 1, pct. 1, devin definitive de Ia data pronunțării, așadar sentința civila nr. 906 din 12.02.2013, pronunțata pe procedura somației de plata este definitivă de la pronunțare iar pe cale de consecința devine titlu executoriu conf. art. 632 alin. 2 N.c.p.c.
De asemenea, conform art.637 NCPC, chiar daca poate fi atacata cu apel sau recurs, o hotărâre judecătoreasca care constituie titlu executoriu poate fi pusa in executare pe riscul creditorului, rezultând ca nici in acest caz nu exista temei legal de respingere sau de suspendare a încuviințării executării silite.
Solicită a se ține cont de faptul că potrivit art. 665 alin.5 NCPC, instanța poate respinge, cererea de încuviințare silita numai daca: „2. hotărârea sau, dupa caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu" - așadar ramane la latitudinea instanței, sa decidă daca o hotărâre este, sau nu titlu executoriu.”
Or, in cuprinsul art. art. 665 alin. 5 NCPC, nu se prevede ca daca o hotărâre judecătoreasca nu a fost comunicata, nu este titlu executoriu, de aceea solicită a se constata că nu există temei legal de a se respinge încuviințarea executării silite a titlului executoriu nr. 906 din 12.02.2013, pronunțata de Judecătoria V., iar pe cale de consecința sa fie încuviințată executarea silită a debitorului S. P., la cererea creditoarei . V., in temeiul titlului executoriu nr. 906 din 12.02.2013, pronunțata de Judecătoria V. .
În drept, a invocat dispozițiile art. 3 alin. 1, art. 5, art. 8, art. 10 din Legea 76/2012 cu privire la punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si art. 24, art. 622 alin. 2, art. 632 alin. 2, art. 633 pct. 2, art. 634 alin. 1 si 2, art. 637 din NCPC.
Intimatul S. P. nu au formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului de fata Tribunalul retine ca apelul formulat in cauza este nefondat pentru următoarele motive:
Prin Sentința civilă nr.906/2013 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul_ a fost admisa cererea creditoarei S.C. AQUAVAS SA V.. în contradictoriu cu debitorul S. P. M.. Acesta a fost somat să achite creditoarei în termen de 30 de zile de la data comunicării ordonanței suma de 1390,79 lei reprezentând c/v servicii și majorări de întârziere. Debitorul a fost obligat si la plata cheltuielilor de judecata in cuantum de 42 lei.
Din actele dosarului nr._ rezulta ca Sentința civilă nr. 906 din 2013 a fost pronunțata urmare a unei cereri întemeiate in drept pe dispozițiile O.G. 5/2001.
Tribunalul constată ca după . dispozițiilor Noului cod de procedura civila, la data de 1.08.2013 apelanta s-a adresat Executorului Judecătoresc Silitra A. cu o cerere de executare silita in baza sentinței civile nr. 929/2013 a Judecătoriei V., astfel ca a investit Judecătoria V. cu o cerere de încuviințare a executării silite.
Potrivit 5 din Legea nr. 76/2012, pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010, privind Codul de procedură civilă, dispozițiile Codului de procedură civilă privitoare la titlurile executorii se aplică și hotărârilor judecătorești sau altor înscrisuri pronunțate ori, după caz, întocmite înainte de . Codului de procedură civilă, care pot fi puse in executare chiar dacă nu au fost investite cu formulă executorie.
Totodată, articolul 665 alin. 5 Cod procedură civilă, stabilește in mod expres cazurile in care instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite, respectiv numai dacă:
1. cererea de executare silită este de competența altui organ de executare decât cel sesizat;
2. hotărârea sau, după caz, înscrisul nu constituie, potrivit legii, titlu executoriu;
3. înscrisul, altul decât o hotărâre judecătorească, nu întrunește toate condițiile de formă cerute de lege;
4. creanța nu este certă, lichidă și exigibilă;
5. debitorul se bucură de imunitate de executare;
6. titlul cuprinde dispoziții care nu se pot aduce la îndeplinire prin executare silită;
7. există alte impedimente prevăzute de lege.
Tribunalul constată ca sentința civila nr. 906/2013 a fost pronunțată de Judecătoria V., ca urmare a unei cereri formulate de creditoare, cerere întemeiata pe dispozițiile O.G. nr. 5/2001.
Potrivit art. 6 alin. 4 din O.G. 5/2001 (in prezent abrogata) "ordonanța se va înmâna părții prezente sau se va comunica fiecărei părți, de îndată, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire".
La rândul sau art. 8 din O.G. 5/2001 prevedea: (1) Ordonanța de admitere în tot sau în parte a cererii creditorului, împotriva căreia nu a fost introdusă cerere în anulare potrivit art. 8, este irevocabilă. (2) La cererea creditorului ordonanța prevăzută la alin. (1) sau, după caz, ordonanța împotriva căreia a fost introdusă cererea în anulare prevăzută la art. 8, care însă a fost respinsă prin hotărâre rămasă irevocabilă prin nerecurare ori prin respingerea recursului, va fi învestită cu formulă executorie, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă. Astfel învestită, ordonanța constituie titlu executoriu, care se eliberează creditorului. Totodată titlul, în copie, se comunică și debitorului.
Din coroborarea dispozițiilor legale anterior citate rezulta ca pentru a dobândi valoare de titlu executoriu, hotărârea pronunțata in baza O.G. 5/2001 trebuia sa fie comunicata debitorului cu respectarea dispozițiilor art. 6 alin. 4 (respectiv cu scrisoare recomandata cu conformare de primire), iar debitorul sa nu fi exercitat acțiunea in anulare, fie cererea acestuia in anulare sa fi fost respinsa.
Din înscrisurile de la dosar rezultă că sentința civila nr. 906 din 22.02.2013 a Judecătoriei V., nu a fost comunicată debitorului prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
În aceste condiții, atâta timp cât procedura de comunicare a sentinței nu s-a realizat potrivit dispozițiilor legale în baza cărora a fost pronunțată, respectiv OG nr. 5/2001, hotărârea ce a stat la baza cererii de încuviințare a executării silite nu are caracter de titlu executoriu si in consecința in mod corect a respins prima instanța cererea de încuviințare a executării silite formulate in cauza având in vedere si dispozițiile art. 665 alin. 5 pct. 2 Cod procedura civila.
Nu pot fi primite susținerile apelantei in sensul ca atâta timp cat sentința civila nr. 906/2013 poate fi atacata numai cu cerere in anulare (nefiind supusa apelului si nici recursului) acesta este definitiva conform art. 634 alin. 1 pct. 1 din Noul Cod de procedura civila astfel ca hotărârea ar constitui titlu executoriu conform art. 632 alin. 2 din Noul Cod de procedura civila.
Astfel, Tribunalul retine ca atâta timp cat sentința nr. 906/2013 a fost pronunțata in baza unei cereri formulate înainte de . dispozițiilor Noului cod de procedura civila (acțiunea fiind promovata la data de 1.02.2013), instanța este ținuta sa verifice condițiile prevăzute de lege la acea data pentru ca hotărârea sa dobândească caracter de titlu executoriu.
Or, așa cum s-a reținut anterior din coroborarea dispozițiilor art. 6 alin. 4 cu cele ale art. 8 din O.G. 5/2001 rezulta ca hotărârea pronunțata in procedura reglementata de acest act normativ dobândea caracter de titlu executoriu numai daca era comunicata debitorului cu scrisoare recomandata cu confirmare de primire si numai după rămânerea irevocabila a acesteia (fie prin neexercitarea acțiunii in anulare fie prin respingerea acestei acțiuni).
Fată de cele arătate si de dispozițiile art. 480 al. 1 Cod procedura civila Tribunalul va respinge apelul declarat de S.C. AQUAVAS SA V. împotriva încheierii din 5.09.2013 a Judecătoriei V., pe care o va păstra.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de S.C. AQUAVAS S.A. V. împotriva încheierii pronunțate de Judecătoria V. la data de 05.09.2013, în dosarul nr._, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 noiembrie 2013.
Președinte, A. A. | Judecător, D. E. S. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. A.A./09-12-2013
4 ex./ .-12-2013
Judecător fond: D. E. M.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 247/2013. Tribunalul VASLUI | Revendicare imobiliară. Decizia nr. 751/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
