Plângere contravenţională. Decizia nr. 517/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 517/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 4530/189/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 517/R/2013
Ședința publică de la 15 Aprilie 2013
Instanța constituită din:
Președinte L.-M. B.
Judecător E. S.
Judecător G. F.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul I. T. DE MUNCĂ V., cu sediul în V., ..274, jud.V. în contradictoriu cu intimatul ., prin administrator S. R. V., cu sediul în Tg. B., ..72, ., . împotriva sentinței civile nr.3510 din 22.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul se află la al II-lea termen de judecată, recursul este declarat în termen, motivat, prin serviciul registratură la data de 01.03.2013 s-au depus relațiile solicitate de la Judecătoria Bârlad și s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Instanța având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, constată cauza în stare de judecată, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 256 al.1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL:
Asupra recursului civil de față, tribunalul reține următoarele
Prin sentința civilă nr. 3510 din 22.11.2012 Judecătoria Bârlad a admis în parte plângerea contravențională formulată de petenta S.C. R. 2000 S.R.L. împotriva procesului–verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din data de 19.07.2012, în contradictoriu cu intimatul I. T. de Muncă V..
A dispus înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei aplicată prin procesul-verbal . nr._ din data de 19.07.2012, cu sancțiunea avertismentului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut că în data de 19.07.2012 în urma unui control, ce a avut ca obiective identificarea și constatarea cazurilor de muncă fără forme legale, potrivit Legii nr. 53/2003 și HG nr.500/2011, I. T. de Muncă V. a întocmit procesul-verbal de control nr._, la ., ocazie cu care s-a solicitat persoanei găsite la locul de muncă completarea fișei de identificare nominală, constatându-se, după verificările din baza de date a ITM V., precum și a consultării registrului general de evidență salariați în format electronic, că numitul M. D.-M. nu figurează ca având încheiat în formă scrisă contract individual de muncă, așa cum prevede art.16 alin 1 din Legea 53/2003.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor VS nr._ întocmit la data de 19.07.2012 de către intimatul I. T. de munca V., petenta ., a fost sancționată:
- cu amendă în suma de_ lei pentru contravenția prevăzută de art.260, alin 1 lit e) din Legea nr. 53/2003;
Prin procesul-verbal sus-menționat, s-a reținut de către organul constatator că petenta a primit la lucru o persoană, respectiv M. D.-M., fără încheierea unui contract individual de muncă în formă scrisă conform art. 16 alin 1 din Codul muncii. Fapta a fost constatată în urma controlului efectuat la punctul de lucru din Bârlad, ., jud. V., unde a fost găsit prestând activitate M. D.-M., care a fost identificat și intervievat în scris pe baza fișei de identificare în care a consemnat că lucrează fără contract de muncă începând cu data de 13.07.2012. Se mai arată că din verificarea bazei de date a ITM în data de 18.07.2012 s-a constatat transmiterea datelor din contractul individual de muncă nr. 129/18.07.2012 având ca dată a începerii activității data de 19.07.2012. La data întocmirii procesului verbal a fost prezent reprezentantul societății care a prezentat contractul individual de muncă pentru salariatul M. ce acea ca data de începere a activității data de 13.07.2012.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.17 din O.G. nr. 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
În drept, potrivit art. 260 alin 1 lit e) alin 1 din Legea nr. 53/2003: ” (1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:
e) primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. (1), cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată;
De asemenea, potrivit art. 4 lit a din HG nr. 500/2011, în vigoare începând cu 01 .08.2011.
(1)Completarea, respectiv înregistrarea în registru a elementelor prevăzute la art. 3 alin. (2) se face după cum urmează:
a) la angajarea fiecărui salariat, elementele prevăzute la art. 3 alin. (2) lit. a) - g) se înregistrează în registru cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către salariatul în cauză;
Potrivit art. 6 din HG nr. 500/201 (1) Angajatorii sau, după caz, prestatorii de servicii au obligația de a completa și transmite registrul la inspectoratul teritorial de muncă în a cărui rază teritorială își au angajatorii sediul sau domiciliul, după caz, cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității de către primul salariat, cu obligația completării acestuia conform art. 3.
Analizând legalitatea procesului verbal de contravenție sub aspectul imputabilității faptelor, raportat la înscrisurile depuse la dosarul cauzei, instanța a reținut următoarele:
Conform dispozitiilor legale de mai sus, angajatorii sunt obligați să încheie, contract individual de muncă în formă scrisă cu persoanele ce urmează a fi încadrate în muncă, să înființeze și să transmită registrul general de evidență al salariaților cu date privind salariații cel târziu în ziua lucrătoare anterioară începerii activității, precum și evidența orelor prestate de de fiecare salariat și de a supune controlului această evidență.
Petenta în cuprinsul plângerii recunoaște fapta săvâșită, arătând că nu a întocmit contractul individual de munca încă de la început din cauză situației salariatei S. care a intrat în concediu medical și din cauza distanței între Bârlad și Târgu B., actele în vederea încheierii contractului de muncă pentru M., ajungând mai târziu .
În fișa de identificare completată cu ocazia controlului - 18._ numitul M. D.-M. a consemnat faptul că prestează activitate cu contract de muncă în curs de perfectare.
Față de aceste considerente, instanța a apreciat că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa prin procesul verbal de contravenție, la data efectuării controlului, aceasta avea la muncă o persoană fără contract individual de muncă încheiat și transmis în condițiile prevăzute de dispozițiile legale citate mai sus.
În ceea ce privește cuantumul amenzii aplicată, instanța, la individualizarea sancțiunilor, realizată în temeiul dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din același act normativ, dispoziții potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
În speță, instanța a apreciat că, față de buna credință a petentei, care a încheiat a contract de muncă pentru M. D.-M. cu respectarea tuturor dispozițiilor legale privind încheierea contractelor de muncă și l-a remunerat pentru activitatea prestată, achitând totodată și contribuțiile sociale pentru angajat, în raport cu împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și cu urmările acesteia, fapta prezintă un pericol social scăzut, astfel că sancțiunea aplicată este prea aspră. De asemenea, nu rezultă că petenta a mai fost sancționat contravențional pentru fapte asemănătoare.
În consecință, s-a reținut că, sancțiunea juridică, în general, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate și ca urmare nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice numai sancțiunea amenzii, acesta fiind și scopul dispozițiilor art.7 alin 3 din O.G.nr.2/2001.
Pentru aceste motive, apreciind că sancțiunea amenzii nu este justificată, în aplicarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora instanța a hotărât asupra sancțiunii, în considerarea circumstanțelor arătate, urmează a admite în parte plângerea contravențională, și a dispune înlocuirea sancțiunii amenzii de _ lei cu sancțiunea avertismentului.
Totodată, instanța a recomandat petentei respectarea în viitor a dispozițiilor legale precum și recunoașterea importanței reglementărilor privind încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă și transmiterea datelor REVISAL cu o zi înainte de începerea activității.
Impotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, recurentul I.T.M.V. criticând-o pentru netemeincie, respectiv pentru greșita individualizare a sancțiunii contravenționale de către instanța de fond.
Astfel, în esență, s-a arătat că sentința recurată este neîntemeiată deoarece sancțiunea contravențională aplicată de către instanța de fond, respectiv cea a avertismentului, este prea blândă raportat la gradul de pericol social al faptei, care constă în primirea la muncă a unei persoane, fără a i se încheia, în prealabil un contract individual de muncă, cum impun prevederile art. 16 din Codul Muncii.
Totodată, recurentul a arătat faptul ca la aplicarea sancțiunii contravenționale cu amenda, care a fost stabilită într-un cuantum minim, s-a avut în vedere situația actuala, nivelul de trai din aceasta zona.
Recurentul nu și-a motivat în drept cererea. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct. 9 C..
În recurs, nu s-au administrat probe noi.
Legal citată, intimata nu s-a prezentat în fața instanței de judecată, dar a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a solicitat respingerea acțiunii
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanța de recurs constată că recursul declarat în cauză este neîntemeiat, sentința recurată fiind întemeiată, sancțiunea principală a amenzii fiind prea aspră raportat la gradul de pericol social concret scăzut al faptei săvârșite de către recurentă, sancțiunea avertismentului fiind suficientă pentru îndreptarea acesteia.
Prin procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor VS nr._ întocmit la data de 19.07.2012 de către intimatul I. T. de Munca V., petenta ., a fost sancționată cu amenda în cuantum de 10.000 lei pentru contravenția prevăzută de art.260, alin 1 lit e) din Legea nr. 53/2003, constând în aceea că, la data de 19.07.2012 a primit la muncă o persoană, fără a-i încheia contract individual de muncă.
Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că intimata a primit la muncă în perioada 13-19.07.2012 o persoană, respectiv pe numitul M. D. M., fără a-i încheia contract individual de muncă.
Totodată, recurentul nu a făcut dovada că reclamanta a mai fost sancționată contravențional .
Raportat la cele expuse mai sus, având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către recurentă are un grad de pericol social scăzut, sancțiunea amenzii fiind prea aspră raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale intimatei, sancțiunea principală adecvată fiind cea a avertismentului.
Pentru toate cele învederate mai sus, instanța de recurs constata că sentința atacata este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va respinge recursul declarat de I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr.3510 din 22.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de I. T. de Muncă V. împotriva sentinței civile nr.3510 din 22.11.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2013.
Președinte, L.-M. B. | Judecător, E. S. | Judecător, G. F. |
Grefier, F. P. |
Red./tehred.B.L.M.
2ex./30.04.2013
J..fond:E. G.
F.P. 19 Aprilie 2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul VASLUI | Uzucapiune. Decizia nr. 60/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
