Pretenţii. Decizia nr. 305/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 305/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-03-2013 în dosarul nr. 300/333/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 305/R/2013
Ședința publică de la 05 Martie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE P. C. D.
Judecător E. R. I.
Judecător M.-C. Ț.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare pronunțarea asupra cererii de recurs declarată de către recurenta - reclamantă . PODURI SA V. cu sediul în V., ., jud. V., în contradictoriu cu intimatul - pârât A. S. cu domiciliul în V., ., jud. V., împotriva sentinței civile nr. 3625/09.11.2012 a Judecătoriei V., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședință publică la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința publică din data de 26 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta decizie civilă când, având nevoie de timp pentru a delibera, s-a amânat pronunțarea cauzei astăzi, 05 martie 2013, dându-se decizia de față;
INSTANȚA,
Deliberând asupra recursului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3625 din 09.11.2012 a Judecătoriei V., a fost respinsă cererea formulată de S.C. Lucrări D. și Poduri S.A. V., în contradictoriu cu pârâtul Amăriuca S..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin contractul de prestări servicii nr. 729/10.05.2010 au fost reglementate raporturile contractuale dintre reclamanta S.C. Lucrări D. și Poduri V. S.A. (în calitate de contractant) și pârâtul A. S. (în calitate de executant) privind executarea și finalizarea unor lucrări (șanțuri și rigole, a timpanelor de podețe, a camerelor de cădere, a sprijinirii de terasament) pentru obiectivul „Reabilitare drum județean 243A”. Înainte de începerea lucrărilor, reclamanta a achitat executantului pârât suma de 5000 lei (potrivit art. 6) iar ulterior, în lunile mai, iunie, iulie și august 2010, executantul a mai încasat suma de_ lei.
În procesele-verbale de recepție a părților din lucrare executate (întocmite conform art.8 din contract) s-au consemnat porțiunile de lucrare realizate și materialele folosite, procesele-verbale (datate: 14.06.2010, 18.06.2010, 02.07.2010, 16.07.2010, 5.08.2010) fiind semnate de ambele părți contractante. Cu privire la contravaloarea lucrărilor astfel efectuate, reclamanta a susținut că aceasta era de 20.790 lei, sens în care diferența de 5210 lei a fost nejustificată, încasată în plus de executant. De asemenea, reclamanta a susținut că pârâtul nu s-a mai prezentat în vederea continuării lucrării.
Art. 970 cod civil (valabil la data încheierii contractului nr. 729/2010) stipulează că orice convenție trebuie executată cu bună-credință.
Potrivit art. 379 alin.3 Cod procedură civilă, „creanța certă este aceea a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”.
Creanța pretinsă de reclamantă nu avea caracter cert, nu a rezultat din contractul de subantrepriză, iar obligațiile executantului prevăzute în contract constau în executarea lucrărilor, respectiv executarea lor corespunzătoare iar nu restituirea eventualelor sume de bani constatate unilateral de antreprenorul principal ca nefiind justificate în raport de lucrările efectuate.
Art. 10 (cap. VII) din contractul părților făcea trimitere la rezilierea contractului sau la achitarea de către executant a daunelor interese de 0,1 % pe zi pentru lucrările neexecutate în termen sau executate defectuos.
În procesele-verbale de recepție parțială a lucrării nu s-a făcut vorbire de suma datorată iar rolul acestor procese-verbale era doar acela de recepție a lucrării executate.
Pentru ca suma pretinsă să dobândească caracterul unei creanțe certe, ea trebuia să rezulte în mod neechivoc conform art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă.
Pentru a putea fi urmărită, creanța trebuia să fie certă, lichidă și exigibilă (art. 379 Cod procedură civilă).
Potrivit art. 379 alin. 3 Cod procedură civilă, „este certă acea creanță a cărei existență rezultă din însuși actul de creanță sau și din alte acte, chiar neautentice, emanate de la debitor sau recunoscute de dânsul”.
Art. 379 alin. 4 definește creanța lichidă ca fiind „aceea a cărei câtimi este determinată prin însuși actul de creanță sau și, al altor acte neautentice, fie emanând de la debitor, fie recunoscute de dânsul, fie opozabile lui, în baza unei dispoziții legale sau a stipulațiilor conținute în actul de creanță, chiar dacă pentru această determinare ar fi nevoie de o deosebită socoteală”.
Neîntrunirea cerințelor determina ca suma solicitată ca și creanță, să nu poată fi urmărită și executată. Față de aceste aspecte, instanța a respins cererea reclamantei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta . Poduri SA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Sentința reculata este netemeinică și nelegală întrucât aspectele reținute de către instanța de judecata nu sunt corecte, fata de cele prezentate prin înscrisurile depuse la dosar.
Retine instanța de judecata că creanța pretinsa de reclamanta nu are caracter cert, că nu rezultă din contractul de subantrepriza, obligațiile executantului prevăzute in contract constau doar in executarea lucrărilor, nu si restituirea unor eventuale sume de bani necuveniți.
Ori, nicio parte contractantă nu avea cum sa prevadă că realizarea unui contract cu obligații de ambele pârti nu va fi dusă la bun sfârșit prin realizarea lucrărilor contractate si nici nu se putea prevedea restituirea unor sume de bani necuveniți atât timp cit din lucrările executate si recepționate pe baza proceselor - verbale de recepție se incasa de către executant doar valoarea manoperei la nivelul celei prevăzute in proiectul de execuție si negociate prin anexa nr. 2 la contract.
Creanța este determinată de nerespectarea contractului asumat prin semnătura, respectiv neexecutarea in totalitate a lucrărilor contractate si nerespectarea obligațiilor contractuale.
Reține instanța ca suma pretinsa este constatata unilateral de către antreprenorul principal, respectiv de către reclamanta.
Reținerea este corectă, insa instanța de judecată nu a reținut împrejurările in care s-a făcut aceasta constatare, nu a reținut faptul ca executantul părăsise punctul de lucru, nu a reținut faptul ca executantul a fost notificat in acest sens si invitat la conciliere, nu a reținut si nu a luat in calcul faptul ca executantul a încasat suma pretinsa pe state de plata semnate de către acesta.
Retine instanța că pentru a putea fi urmărita, creanța trebuie sa fie certa, lichida si exigibila conform prevederilor art. 379 C. proc. Civila.
Creanța este certa întrucât este constatata pe baza de documente, state de plata, semnata de către debitorul executant.
Creanța este lichida întrucât este determinata de actul de creanța, respectiv de statele de plata semnate de către executant(debitor).
Creanța este exigibila întrucât nu a fost restituita nici dupa discuțiile telefonice si nici după expirarea termenului comunicat prin notificare.
Greșit retine instanța ca in procesele-verbale de recepție parțiala a lucrărilor nu se face vorbire despre suma datorata.
Procesele-verbale de recepție parțială inserează in cuprinsul lor doar cantitățile de lucrări executate in cadrul lucrării contractate si calitatea acestora, nu si evaluarea valorica a acestora. Stabilirea valorică, in cazul de față, suma datorata, s-a constatat in cadrul biroului tehnic prin stabilirea sumei totale realizata si a sumei totale încasată, in baza preturilor prevăzute in anexa nr. 2 la contract.
Suma este ușor de calculat si de către executant pe baza proceselor - verbale si a sumelor stabilite in Anexa 2 la contractul nr. 729/10.05.2010, pentru fiecare lucrare.
Motivele contradictorii reținute de instanța de judecată fata de realitatea susținuta de înscrisurile din dosar, au dus la pronunțarea unei sentințe netemeinice si nelegale.
Față de cele prezentate, solicită să se admită recursul formulat împotriva sentinței nr.3625/09.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. in dosarul nr._, să se dispună casarea acesteia si să se trimită cauza spre rejudecare.
In drept, și-a întemeiat recursul pe motivele prevăzute de art. 304 punctele 7 si 8 din vechiul Cod de procedură civilă.
Intimatul nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele si lucrările dosarului, motivele de recurs invocate, raportat la dispozițiile legale aplicabile, examinând cauza sub toate aspectele, in conformitate cu dispozițiile art. 304 indice 1 din Codul de procedură civilă, instanța reține ca recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru considerentele ce urmează a fi expuse:
Instanța de recurs retine ca recurenta . Poduri SA invocă prevederile art. 304 punctele 7 si 8 din vechiul Cod de procedură civilă. Potrivit acestui text de lege modificarea sau casarea unor hotărâri se poate cere si atunci :
7. când hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii;
8. când instanța, interpretând greșit actul juridic dedus judecății, a schimbat natura ori înțelesul lămurit și vădit neîndoielnic al acestuia;
Deasemenea se vor avea in vedere dispozițiile art. 304 indice 1 din codul de procedură civilă care stabilesc ca recursul declarat împotriva unei hotărâri care, potrivit legii, nu poate fi atacata cu apel, nu este limitat la motivele de casare prevăzute in art. 304, instanța putând sa examineze cauza sub toate aspectele.
In baza principiului rolului activ al judecătorului, instanța are îndatorirea să stăruie prin toate mijloacele legale pentru a preveni orice greșeală privind aflarea adevărului in cauză, pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii, in scopul pronunțării unei hotărâri temeinice si legale.
In speță, instanța de fond nu a dat dovada de rol activ pentru a lămuri cauza sub toate aspectele, exigență stabilită de altfel si de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, dreptul la un proces echitabil garantat de art. 6 din CEDO, cuprinde, printre altele, dreptul părților de a prezenta observațiile pe care le considera pertinente pentru cauza lor. Convenția nevizând sa garanteze drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decât daca aceste „observații” sunt . analizate cum se cuvine de către instanța sesizata (Cauza Artico impotriva Italiei).
Cu alte cuvinte, articolul 6 CEDO implică, in special, in sarcina instanțelor de judecată obligația de a se dedica unei analize efective a temeiurilor, argumentelor si propunerilor de probatoriu ale părților.
Ori, in speță, instanța de fond s-a limitat la a enunța prevederile art. 379 din vechiul Cod procedură civilă ce se referă la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească creanța pentru a se putea începe urmărirea asupra bunurilor mobile sau imobile, fără a analiza insă litigiul dedus judecății.
Procedând la analiza sumară a celor invocate de părți, nu a analizat in mod concret înscrisurile depuse de reclamant in susținerea pretențiilor și nu a administrat probe care să conducă la soluționarea litigiului dintre părți.
Pentru aceste motive, având in vedere prevederile art. 312 alineat 1 din vechiul Cod de procedură civilă, urmează a se admite recursul declarat de . Poduri SA împotriva sentinței civile nr. 3625 din 09.11.2012 a Judecătoriei V., sentință pe care o va casa în tot.
Totodată, se va reține cauza spre rejudecare, pentru a se administra toate mijloacele de probă, in vederea aplicării corecte a dispozițiilor privind executarea contractelor și pronunțării unei soluții legale si temeinice, in acord cu dispozițiile legale aplicabile in cauză și dând eficienta dispozițiilor art. 6 CEDO, privind dreptul la un proces echitabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite recursul declarat de . Poduri SA împotriva sentinței civile nr. 3625 din 09.11.2012 a Judecătoriei V., sentință pe care o casează în tot.
Reține cauza spre rejudecare și fixează termen la data de 26.03.2013.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 martie 2013.
Președinte, P. C. D. | Judecător, E. R. I. | Judecător, M.-C. Ț. |
Grefier, R. A. |
Red. si tehnored.:I.E.R./20.03.2013
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1250/2013. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 517/2013. Tribunalul... → |
|---|
