Plângere contravenţională. Decizia nr. 110/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 110/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 2004/333/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 110/A
Ședința publică de la 10 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. C.
Judecător L.-M. B.
Grefier M.-L. M. F.
Pe rol se află judecarea apelului civil declarat de apelantul petent I. T. în contradictoriu cu intimatul pârât INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI V., împotriva sentinței civile nr. 3275 pronunțată la data de 14.10.2013 de Judecătoria V., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că lipsesc părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, apelul declarat în termen legal, motivat în scris; nu s-a făcut dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Verificând actele și lucrările dosarului și constatând faptul că până la termenul de astăzi nu s-a complinit lipsa timbrării căii de atac, văzând dispozițiile art. 247 alin. 1 Cod procedură civilă, instanța lasă cauza în pronunțare în ceea ce privește excepția invocată din oficiu, când;
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 3275 din 14.10.2013 Judecătoria V. a dispus respingerea plângerii formulată de petentul I. T., domiciliat în V., .. 138, ., județul V. în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V., ca fiind neîntemeiată.
A obligat petentul la plata de cheltuieli judiciare către stat în sumă de 110 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Sub nr._ a fost înregistrată spre soluționare plângerea formulată de petentul I. T. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/27.02.2013 în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. prin care se solicită anularea procesului verbal de contravenție.
În motivarea plângerii petentul arată că vizibilitatea asupra trecerii de pietoni era redusă din cauza opririi neregulamentare a unor autovehicule. Nu a putut observa dacă de pe trotuar se apropie pietoni ce vor să traverseze. Arată petentul că măsura de suspendare a exercitării dreptului de a conduce este nedreaptă.
În dovedire, petentul a depus procesul verbal de contravenție contestat.
În drept, plângerea se întemeiază pe dispozițiile art. 31 alin.1 din O.G. 2/2001.
Intimata, a depus întâmpinare solicitând respingerea plângerii.
Invocă intimata prevederile art. 135 lit.b din H.G. 1391/2006 precum și prevederile art. 72, 100 alin.3, 7, 10, 102, 112 alin.4, 35, 101 alin.1 pct. 18 din O.U.G. nr. 195/2002. Se invocă de asemenea prevederile art. 15 și art. 36 alin.2 din O.G. 2/2001.
În dovedire intimata a depus planșe foto.
Instanța a admis și administrat proba cu acte.
Analizând probatoriul administrat instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 27.02.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. petentul I. T. a fost sancționat contravențional cu 975 lei amendă și avertisment și suspendarea dreptului de a conducere pentru 30 de zile pentru săvârșirea faptelor prevăzute și sancționate de art. 100 alin.3 lit.b, art. 102 alin.1 pct.1 și art. 101 alin.1 pct.18 din O.U.G. nr. 195/2002 reținându-se că nu a acordat prioritate de trece unui grup de pietoni angajați în traversarea străzii, că avea inspecția tehnică periodică expirată din data de 3.09.2012 și că nu avea asigurarea obligatorie asupra sa.
Fiind investită, potrivit art.34, alin.1 din O.G. 2/2001 cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal, instanța constată următoarele:
Analizând actul de sancționare sub aspectul legalității sale, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art.16 și art.17 din O.G.2/2001, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța a mai reținut că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică.
În privința temeiniciei actului de sancționare, instanța a apreciat că situația de fapt reținută de organul constatator nu a fost infirmată cu probe de către petent.
Conform prevederilor art. 249 Cod procedură civilă cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Planșele foto depuse la filele 15-16 dosar relevă faptul că petentul nu a acordat prioritate de trecere unui grup de pietoni angajați în traversarea regulamentară a străzii. Petentul nu a respectat dreptul prioritar de trecere al pietonilor. Planșele foto arată faptul că vizibilitatea petentului asupra trecerii de pietoni era una foarte bună.
Conform prevederilor art. 100 alin.3 lit.b din O.U.G. 195/2002 constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați în traversarea regulamentară a drumului public prin locurile special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tramvaiului.
În ceea ce privește fapta contravențională prevăzută de art. 102 alin.1 pct.1 din O.U.G. nr. 195/2002 instanța reține că petentul nu a făcut dovada pozitivă că la data efectuării controlului inspecția tehnică periodică a autovehiculului_ se afla în termenul de valabilitate.
Prin urmare, sancțiunea amenzii în cuantum de 675 lei a fost în mod întemeiat aplicată. Calitatea sa de utilizator al autovehiculului_ îi conferă și calitate de subiect activ al contravenției. Calitatea de subiect activ al contravenției o poate avea atât proprietarul cât și utilizatorului autoturismului cu inspecția tehnică expirată.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 101 alin.1 pct.18 petentul nu a făcut dovada pozitivă că la data controlului a prezentat agentului intimatului dovada asigurării RCA.
Prin urmare, instanța a reținut că în mod întemeiat petentului i-a fost aplicată sancțiunea avertismentului pentru această faptă.
Având în vedere considerentele expuse instanța a respins plângerea petentului ca fiind neîntemeiată.
Conform art. 36 alin.2 din O.U.G. nr. 195/2002 instanța a obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe civile, în termenul legal prevăzut de dispozițiile art. 468 Cod procedură civilă, a declarat apel petentul I. T., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
La termenul din data de 10 februarie 2014, instanța, din oficiu a invocat în temeiul art. 247 alin. 1 Cod procedură civilă, excepția nulității cererii de apel pe motiv că apelantul nu și-a îndeplinit obligația de a achita taxa judiciară de timbru datorată pentru cererea de apel.
Analizând actele și lucrările dosarului, dispozițiile legale aplicabile în cauză, sentința primei instanțe și văzând și excepția nulității apelului, asupra căreia instanța se va pronunța cu prioritate, tribunalul reține următoarele;
Potrivit art. 19 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013 privind taxele judiciare de timbru, în materie contravențională, plângerea împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, precum și calea de atac împotriva hotărârii pronunțate se taxează cu 20 lei.
Tribunalul reține că, raportat dispozițiile art. 33 alin. 2 din același act normativ, a pus în vedere apelantului, la primirea cererii de apel, că are obligația de a timbra cererea în cuantumul stabilit de instanță și de a transmite instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru, până la primul termen de judecată, sub sancțiunea anulării cererii.
De asemenea, apelantul a fost citat cu mențiunea de a achita suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, calculată conform art. 19 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013, sub sancțiunea anulării apelului ca netimbrat, până la termenul fixat în cauză la data de 13 ianuarie 2014, fără ca apelantul să îndeplinească această obligație.
Potrivit dispozițiilor art. 33 alin. 1 din O.U.G. nr. 80 din 26 iunie 2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, cu excepțiile prevăzute de lege.
Cum apelantul nu și-a îndeplinit această obligație în cadrul termenului stabilit de instanță și nici nu a formulat cerere de acordare a facilităților la plata taxei judiciare de timbru, în conformitate cu dispozițiile art. 197 din Noul Cod de procedură civilă și art. 33 alin. 2 din O.U.G. nr. 80/2013, întrucât obligația legalei timbrări a acțiunii are caracter imperativ, Tribunalul va admite excepția nulității cererii de apel, invocată din oficiu și va dispune anularea cererii de apel formulată de petentul S. I. împotriva sentinței civile nr. 2893 din 10.09.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția netimbrării apelului invocată de instanță din oficiu.
Anulează ca netimbrat apelul declarat de I. T. împotriva sentinței civile nr. 3275 din 14.10.2013 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 februarie 2014.
Președinte, A. C. | Judecător, L.-M. B. | |
Grefier, M.-L. M. F. |
Red. A.C.
Tehnored. M.M.F.
2 ex./20.02.2014
Judecătoria V. – judecător C. B.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 371/2014. Tribunalul... | Contestaţie la executare. Decizia nr. 359/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
