Pretenţii. Decizia nr. 608/2014. Tribunalul VASLUI
Comentarii |
|
Decizia nr. 608/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 24-06-2014 în dosarul nr. 1649/189/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 608/A/2014
Ședința publică de la 24 Iunie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. A.
Judecător D. E. S.
Grefier A. C.
--------------
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel declarată de apelanta - pârâtă P. E.- F. în contradictoriu cu intimatul – reclamant C. C.- L., apel declarat împotriva sentinței civile nr. 414/12-02-2014 pronunțată de Judecătoria Bârlad, având ca obiect - obligație de a face .
Dezbaterile din prezenta cauză au avut loc în ședința din 17.06.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta hotărâre și când, fiind nevoie de timp pentru a delibera s-a amânat pronunțarea pentru data de azi, când s-a dat următoarea decizie.
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 414 pronunțată la data de 12.02.2014 de Judecătoria Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 414 din 12.02.2014 Judecătoria Bârlad a admis în parte cererea modificată formulată de reclamantul C. L. C., în contradictoriu cu pârâta P. E. F..
A obligat pârâta să facă demersurile necesare pentru transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de identificare, WDB2100071B253997, ._ și nr. de înmatriculare_ ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat cu reclamantul la data de 27 iunie 2010.
A respins cererea pentru daune formulată de reclamant împotriva aceleiași pârâte, ca neîntemeiată.
A obligat pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 222 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
La data de 27.06.2010 în calitate de vânzător a vândut pârâtei vehicul marca Mercedes Benz cu nr. de identificare, WDB2100071B253997, ._ și nr. de înmatriculare_ . Prețul vânzării a fost de 1000 lei. Nu rezultă că la aceeași dată pârâta a intrat în posesia autoturismul, cheilor, fișei de înmatriculare și a carții de identitate. Cum vânzarea s-a produs în anul 2010 sub incidența vechiului cod civil în cauză se vor aplica dispozițiile acestui cod din anul 1864 precum și dipozițiile speciale în materie.
Potrivit art. 17 al.2 din OUG 195/2002 ”(2) Radierea din evidență a vehiculelor înregistrate, la trecerea acestora în proprietatea altei persoane, se face de către autoritatea care a efectuat înregistrarea, la cererea proprietarului, în condițiile legii. (3) Este interzisă circulația pe drumurile publice a vehiculelor radiate din evidență. (4) Vehiculele declarate, potrivit legii, prin dispoziție a autorității administrației publice locale, fără stăpân sau abandonate se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziției respective.”
În ceea ce privește opozabilitatea acestei vânzări și evidențierea transferului de proprietate cu privire la autoturism pârâta aveau obligațiile înscrise Ordin nr. 1501 din 13 noiembrie 2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii și eliberarea autorizației de circulație provizorie sau pentru probe a vehiculelor.
În art.8 și următoarele din acest Ordin se prevede că “ (1) Transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra unui vehicul se efectuează în baza următoarelor documente: a) cererea noului proprietar. În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane care poate folosi vehiculul în virtutea unui drept legal, altul decât cel de proprietate, proprietarul va menționa solicitarea explicită în cerere; b) fișa de înmatriculare a vehiculului, al cărei model este stabilit conform reglementărilor legale, semnată de fostul și noul proprietar, vizată de organele fiscale competente ale autorităților administrației publice locale. În cazul fostului proprietar al vehiculului se poate depune certificatul de atestare fiscală emis de autoritățile administrației publice locale, situație în care nu mai este necesară depunerea fișei de înmatriculare.
În cazul înscrierii în certificatul de înmatriculare și a altei persoane, se va depune și fișa de înmatriculare completată cu datele acesteia; c) cartea de identitate a vehiculului, în original și în copie; d) documentul care atestă dreptul de proprietate al solicitantului asupra autovehiculului sau remorcii, în original și în copie; e) actul de identitate al solicitantului, în original și în copie.
În situația în care în certificatul de înmatriculare urmează a fi înscrisă și o altă persoană, se va prezenta actul de identitate sau, după caz, documente care să ateste dobândirea personalității juridice, denumirea și sediul, în copie; f) dovada efectuării inspecției tehnice periodice, în termenul de valabilitate a acesteia; g) copia documentului de asigurare obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de circulație, în termenul de valabilitate a acesteia; h) dovada plății taxei de înmatriculare; i) certificatul de înmatriculare al fostului proprietar, în care acesta a înscris transmiterea dreptului de proprietate; j) plăcuțele cu numărul de înmatriculare, dacă noul proprietar are domiciliul, reședința sau sediul pe raza altui județ decât al fostului proprietar; k) dovada plății contravalorii certificatului de înmatriculare; l) dovada plății contravalorii plăcuțelor cu numărul de înmatriculare, cu excepția cazului în care acestea se păstrează de către noul proprietar; m) certificatul de autenticitate al vehiculului, cu excepția autovehiculelor destinate competițiilor sportive și a vehiculelor istorice, pentru cazurile stabilite de reglementările în vigoare; n) procura specială, după caz.”
Nu a rezultat că vechiul proprietar, reclamantul, a pus la dispoziția cumpărătoarei pârâte toate documentele necesare pentru a se finaliza înregistrarea vehiculului pe numele noului proprietar. Pârâta nu a dovedit că ar fi fost vreo problemă în acest sens imputabilă reclamantului.
Cum s-a dovedit pârâta nu s-a preocupat de aspectul înscrierii transferului dreptului de proprietate obligației ce-i reveneau potrivit art.17 al.2 din OUG 195/2002 și art.8 din Ordin nr. 1501 din 13 noiembrie 2006. În temeiul art.1073, art.1073 creditorul obligației are dreptul la îndeplinirea exactă a obligației sau în caz contrar are dreptul la dezdăunări. Prin urmare, cererea reclamantului cu privire la acest capăt de cerere este întemeiată și urmează a fost admisă. Pârâta a fost obligată să facă demersurile necesare pentru transcrierea transmiterii dreptului de proprietate asupra autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de identificare, WDB2100071B253997, ._ și nr. de înmatriculare_ ce a făcut obiectul contractului de vânzare cumpărare încheiat cu reclamantul la data de 27 iunie 2010.
În ceea ce privește obligarea pârâtei la plata sumei de 1250 lei reprezentând amenzile aplicate reclamantului prin procese verbale de contravenție . nr._ din 27.08.2013; procesul verbal de contravenție . nr._ din 02.12.2013 și procesul verbal de contravenție . nr._ din 27.11.2012, procesul verbal de contravenție . nr._ din 09.04.2013, procesul verbal de contravenție . nr._ din 12.07.2012 încheiate de C.N.A.D.R unde el apare ca și contravenient instanța a apreciat că reclamantul nu a dovedit plata acestor amenzi, amenzile au fost aplicate utilizatorului înțelegând prin acesta persoana fizică înscrisă potrivit art.1, lit.b, din O.G 15/2002 în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Nu a rezultat că reclamantul a făcut vreun demers pentru a nu mai figura ca utilizator în evidențe, că a cooperat cu pârâta cumpărătoare în acest sens. Susținerea reclamantului că a primit mai multe procese verbale de contravenție în timp ce se afla plecat din țară nu este probată.
Cererea a fost respinsă ca neîntemeiată, în cauză nefiind îndeplinite elementele răspunderii civile înscrise în art.998 cod civil din 1864.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, a formulat apel pârâta P. E. F., apreciind că sentința este nelegală și netemeinică.
In primul rând pârâta a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei apelante întrucât apelanta nu mai este proprietara vehiculului in litigiu inca de la data de 11.07.2010 dovada fiind contractul de vânzare cumpărare anexat ce atesta faptul ca l-a înstrăinat ulterior datei de 27.06.2010 numitului D. P..
In atare condiții apreciază că ca excepția invocata este întemeiata si pe cale de consecința a solicitat pârâta admiterea acesteia apreciind ca intre cele doua părti litigante nu mai exista nici un raport juridic.
In al doilea rând in condițiile in care se apreciază excepția invocata neîntemeiata pe fondul cauzei, a arătat pârâta faptul ca raporturile juridice se nasc in baza unor acte juridice iar cum intre cele doua părți acestea au încetat dat fiind o noua vânzare intervenita respectiv intre apelanta P. E. F. si D. P. nu se poate obliga la a face ceva un subiect de drept care nu mai are nici o calitate nefiind parte a nici unui raport juridic dedus judecații.
Ca lucrurile stau așa o dovedește cu prisosința faptul ca apelanta si-a îndeplinit toate obligațiile fiscale dar si pe care dispozițiile OUG nr. 195/2002 le impun in sensul ca a radiat acest vehicul potrivit Procesului verbal de scoatere din evidenta mijloace de transport emis de Primăria Focșani din care rezulta ca nu mai figurează la rolul acesteia dar si potrivit Certificatului de atestare fiscala anexat.
De asemenea, nu se poate retine culpa apelantei in nedepunerea diligentelor necesare solicitate întrucât potrivit disp. art. 1 alin.4 din OUG nr. 195/2002 obligativitatea transcrierii dreptului de proprietate fiind in sarcina noului proprietar in termen de 30 zile de la data dobândirii dreptului de proprietate. Ori in cazul de fata apelanta chiar înlăuntrul acestui termen a înstrăinat vehiculul in litigiu aceasta nemaiavând calitatea de cumpărător si a devenit vânzător in raport de vânzarea intervenita cu D. P. astfel incit sarcina ii revenea acestuia de a se conforma dispozițiilor legale sus menționate.
Astfel datele noului proprietar se înscriu in evidentele autoritarilor competente simultan cu menționarea încetării calității de titular al înmatriculării a fostului proprietar.
Mai mult decât atât din probele administrate nu rezulta ca vechiul proprietar, reclamantul intimat ar fi pus la dispoziția apelantei cumpărătoare toate documentele dispuse de legiuitor in art.8 din Ordinul nr. 1501/2006 pentru a finaliza aceasta operațiune astfel incit sa se poată realiza aceasta iar apelanta a dovedit ca era in imposibilitate vădita sa faca acest lucru neavând toate actele arătate de legiuitor si mai mult nemaifiind proprietara vehiculului in litigiu inca de la data de 11.07.2010 nu mai putea fi obligata in acest sens, vânzarea intervenind înlăuntrul termenului de 30 zile la care ar fi avut aceasta obligativitate.
In concluzie s-a solicitat admiterea apelului și in rejudecare sa se schimbe in tot hotărârea atacata in sensul respingerii acțiunii formulate de reclamantul intimat C. C. L. ca fiind netemeinica si nelegala.
Intimatul C. C. L. nu a formulat și depus întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului cu privire la excepția netimbrării invocată din oficiu, instanța constată că aceasta este întemeiată, urmând să o admită pentru următoarele considerente:
Potrivit la art. 23 alin. 1 lit. b, raportat la art. 3 alin. 1 lit. e din OUG nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, apelanta avea obligația de a achita o taxă de timbru de 25 lei, astfel cum a fost stabilită prin rezoluția instanței de apel din data de 09.04.2014.
Apelantei i s-a emis comunicare în etapa scrisă, prin care i s-a pus în vedere să facă dovada achitării acestei taxe de timbru, aducându-i-se totodată la cunoștință că are dreptul de a formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru.
Până la termenul din data de 17-06-2014 apelanta nu a făcut dovada achitării acestei taxe judiciare de timbru, astfel încât instanța din oficiu a invocat excepția netimbrării.
Potrivit art. 33 alin. 1 din OUG nr. 80/2013, taxele judiciare de timbru se plătesc anticipat, iar debitorul acestei obligații trebuie să plătească această taxă în cuantumul stabilit și să transmită instanței dovada achitării taxei judiciare de timbru.
Instanța constată că apelanta a fost citată cu mențiunea de a depune taxă de timbru de 25 lei, cuantum stabilit prin rezoluție de către instanță. Cu toate acestea, până la momentul pronunțării apelanta nu s-a conformat obligației stabilite în sarcina sa și nici nu a formulat cerere de reexaminare.
Prin urmare, instanța constată că excepția netimbrării a cererii de apel este întemeiată și va fi admisă, apelul urmând a fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Admite excepția netimbrării.
Anulează, ca netimbrat, apelul declarat de P. E. împotriva sentinței civile nr. 414/2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 24 iunie 2014.
Pt.Președinte, A. A.-aflat în C.O. Vicepreședinte instanță, jud. C. A. | Pt. Judecător, D. E. S. - aflat în C.O. Vicepreședinte instanță, jud. C. A. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. A.A./04-07-2014
Tehn.gr. A.Ci./11-07-2014
.-07-2014
Judecătoria Bârlad – judecător Rădița I.
← Contestaţie la executare. Decizia nr. 73/2014. Tribunalul VASLUI | Fond funciar. Decizia nr. 1169/2014. Tribunalul VASLUI → |
---|