Situaţie juridică minor. Sentința nr. 185/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Sentința nr. 185/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 26-02-2014 în dosarul nr. 3876/89/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 185/2014
Ședința publică de la 26 Februarie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE A. I. Z.
Grefier O. P.
Ministerul Public a fost reprezentat de procuror G. R. din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul V.
Pe rol judecarea cauzei civile minori și familie privind pe reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., în contradictoriu cu pârâții S. M. și C. V., cu domiciliul în .. V., având ca obiect situație juridică minor - menținere măsură de protecție
La apelul nominal făcut în ședință publică s-au prezentat consilier juridic A. D. pentru reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V., cu delegație de reprezentare la dosar, pârâta S. M. și martorii C. A. și H. A., lipsă fiind pârâtul C. V..
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care a instanței că: dosarul este la al V-lea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită.
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care în conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. 2 raportat la art.125 alin.2 din Legea nr.272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, instanța aduce la cunoștința părților că s-a procedat la ascultarea în camera de consiliu a minorului C. M. V..
Făcând aplicarea dispozițiilor art.311 Cod pr.civilă, sub prestare de jurământ și în conformitate cu dispozițiile art. 318, 319 Cod pr.civilă, s-a procedat la audierea martorilor C. A. și H. A., declarația acestora fiind consemnată într-un proces-verbal, după ce a fost citită și semnată s-a atașat la dosarul cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța declară cercetarea procesului încheiată, și acordă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic A., pentru reclamantă, arată că nu s-au modificat condițiile care au stat la baza instituirii măsurii de protecție, și deși s-au făcut unele îmbunătățiri privind situația materială a pârâților, părinții nu au abilitățile parentale pentru creșterea copiilor și pentru aceste motive solicită admiterea acțiunii și înlocuirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență pentru copilul C. M.-V., cu măsura de protecție specială a plasamentului la asistentul maternal profesionist B. E., acordarea alocației de plasament pentru copil, iar în ceea ce privește drepturile și obligațiile părintești să fie îndeplinite și exercitate de directorul general al D.G.A.S.P.C. V.. De asemenea solicită ca în conformitate cu art. 63, alin 1 și 2, din Legea nr. 257/2013, privind modificarea și completarea Legii nr. 272/2004, obligarea pârâților la plata contribuției lunare privind întreținerea copilului pe perioada aplicării măsurii de protecție, iar în situația în care pârâții nu realizează venituri, să fie obligați să presteze între 20-40 ore, lunar pentru fiecare copil, acțiuni sau lucrări de interes local, pe raza administrativ-teritorială, în care își au domiciliul.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că părinții încearcă o reintegrare a copilului în familie, se observă o îmbunătățire a situației materiale, nu rezultă o modificare a abilităților parentale, trebuie avute în vedere și declarațiile copilului și apreciază că trebuie menținută măsura de protecție specială și urmează ca părinții să depună diligențe pentru a convinge instanța că pot să își crească copiii.
Pârâta arată că dorește să își crească copilul, se va ocupa de creșterea îngrijirea și educația sa.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare conform art.394 alin.1 Cod procedură civilă, dându-se sentința de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 01.11.2013 sub nr._, reclamanta Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. a chemat în judecată pe pârâții S. M. și C. V. cu domiciliul în .. V., pentru a se pronunța asupra menținerii măsurii de protecție specială pentru copilul C. M.-V., CNP:_, născut la data de 05.02.2005.
În motivarea cererii se arată că minorul C. M.-V., născut la data de 05.02.2005, clinic sănătos, fiul lui C. V. și S. M., elev în clasa a Il-a, beneficiază în prezent de măsură de protecție specială a plasamentului în regim de urgență conform Sentinței Civile cu nr. 925/17._, emisă de Tribunalul V., în dosarul cu nr._, la asistentul maternal profesionist B. E., care a fost de acord să se ocupe de creșterea, îngrijirea și educarea acestuia. Climatul în familia asistentului maternal profesionist, este normal, stabil, caracterizat prin înțelegerea, dragostea și afecțiunea de care are nevoie un copil aflat în dificultate.
În cauză, condițiile care au condus la instituirea măsurii de protecție specială a plasamentului în regim de urgență nu s-au modificat.
Rezultatele procesului de monitorizare efectuat de către reprezentanții autorităților locale prin efectuarea de vizite la domiciliu, au relevat faptul că se menține același climat familial, deoarece părinții nu colaborează cu autoritățile locale, refuzând orice vizită la domiciliu.
Potrivit evaluării inițiale și a vizitelor efectuate la domiciliul familiei, a rezultat în fapt că C. M.-V. era neîngrijit, murdar, cu tremur facial, stare de agitație psiho-motorie, cu disconfort psiho-emoțional generalizat, apatic, trist și speriat. Rezultatele evaluării au susținut faptul că părinții nu dispun de condiții materiale și garanții sociale și morale pentru creșterea și îngrijirea copilului, nu prezintă disponibilitate socio-afectivă pentru a-și asuma drepturile și obligațiile părintești față de copil. Nu au fost identificate persoane care să manifeste interes pentru a se ocupa de satisfacerea nevoilor specifice ale copilului.
Evaluarea socio-familială realizată de către reprezentanții Serviciului Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei corn. Ibănești, jud. V., concluzionează faptul că „acest caz este cunoscut de către Serviciul Public de Asistență Socială, întrucât această familie a beneficiat de servicii de prevenire (acordarea ajutorului de încălzire în perioada sezonului rece, acordarea de produse alimentare și s-a solicitat depunerea dosarului pentru acordarea ajutorului social, conform Legii 416/2001).
În urma vizitelor efectuate la domiciliu s-a constatat că se mențin aceleași
condiții de igienă precară a spațiului de locuit. Față de situația prezentată, acest copil a fost neglijat, situație prevăzută de art. 89, alin.2 din Legea nr.272/2004, motiv pentru care s-a propus ca acest copil să beneficieze de menținerea măsurii de
protecție specială.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 58 alin 1 lit (a), art. 61 alin 2, art. 62,
art. 119 și art. 130, din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor
copilului, modificată și completată de Legea nr. 257/2013.
A fost anexată documentația care a stat la baza solicitării menținerii măsurii de protecție specială.
Legal citați, pârâții nu au formulat întâmpinare însă s-au prezentat în instanță arătând că nu sunt de acord cu cererea reclamantei motivat de faptul că măsura plasamentului nu a fost justificată inițial și nu se justifică nici menținerea ei întrucât ei dispun de condițiile necesare creșterii și îngrijirii minorului.
În cauză au fost audiate martorele C. A. și Hurez A., propuse de pârâți, fiind efectuată și o cercetare la fața locului, respectiv la domiciliul pârâților. De asemenea, a fost audiat, în prezența unui psiholog, minorul M. V..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, din relația de uniune consensuală a pârâților C. V. și C. (S.) M., oficializată ulterior prin căsătorie la 04.07.2013, au rezultat cinci copii: C. M. V. (născut la data de 05.02.2005), C. V. V. (născut la data de 26.02.2006), S. N. C. (6 ani), C. D. (născut la data de 10.04.2011) și C. G. (în vârstă de 1 an și 5 luni).
Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Ibănești, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ca urmare a sesizării vecinilor că minorii sunt frecvent lăsați singuri acasă, a monitorizat această familie pentru a se edifica cu privire modul în care sunt crescuți și îngrijiți copii, fiind de notorietate în comunitatea locală că sunt anumite probleme în această privință.
La vizitele efectuate la datele de 05.06.2013, 09.07.2013, 26.09.2013 s-a constatat că minorii sunt crescuți în condiții de igienă precară, că părinții lipsesc frecvent de acasă, lăsând copiii nesupravegheați, că aceștia din urmă erau sumar îmbrăcați.
Cu ocazia ultimei vizite la domiciliul pârâților, la data de 10.10.2013, au fost identificați minorii N. C. (6 ani), D. (2 ani și jumătate) și G. (1 an și jumătate) singuri în casă, dezbrăcați până la mijloc, foarte murdari, cu fecale și urină usacte, plini de pișcături de purici, de păduchi și flămânzi.
Prin adresa nr.2169/10.10.2013, Serviciul Public de Asistență Socială din cadrul Primăriei Ibănești a sesizat Direcția G. de Asistență Socială și Protecția Copilului V. cu privire la situația minorilor C. M. V. (8 ani) și C. V.-V., întrucât, în urma verificărilor efectuate de către reprezentanții autorităților locale la domiciliul pârâților au fost identificate situații de risc care determină separarea copiilor de părinți din cauză că aceștia erau supuși multiplelor forme de neglijare medicală, socio-afectivă și educațională. S-a reținut astfel că cei doi minori erau supuși neglijării socio-familiale, fiind lăsați nesupravegheați, împreună cu ceilalți frați ai lor mai mici.
Potrivit evaluării inițiale și vizitelor efectuate la domiciliul familiei s-a constatat că minorii erau neîngrijiți, murdari, cu tremur facial, stare de agitație psiho-motorie, disconfort psiho-emoțional generalizat, apatici, triști, speriați și că se mențineau aceleași condiții de igienă precară. Prin adresa nr._/16.10.2013, IPJ V., Postul de Poliție Ibănești a comunicat către C.P.R.U.C.A.N.E. Bârlad relații privind conduita în societate a pârâților, arătând că aceștia erau cunoscuți în comună ca fiind consumatori de băuturi alcoolice, fiind avertizați în numeroase rânduri cu privire la comportamentul lor față de copii.
În urma unei întrevederi cu pârâți, având ca obiectiv consilierea psihologică a acestora în privința conștientizării impactului pe care îl are comportamentului lor asupra copiilor (fila 30), s-a consemnat că aceștia își recunosc greșelile comise în creșterea și educarea copiilor, promițând o îmbunătățire a condițiilor de viață a copiilor, odată cu convertirea lor la cultul penticostal. Această întrevedere a fost singura de acest gen.
Din evaluarea psiho-socială a minorului M. V. a rezultat că acesta prezenta manifestări specifice abandonului afectiv-emoțional (agitație psiho-motorie, atașament dezorganizat, stare de alertă, hipervigilență, carențe afective, sentiment crescut de abandon) și fizic (neglijat vestimentar, murdar, neînscris în evidențele medicului de familie, fără vaccinările obligatorii), pe fondul incapacității ambilor părinți de a asigura îngrijirile necesare și de a manifesta afecțiune și respect pentru copii.
În privința școlarizării minorului M. V., rezultă din documentația depusă că acesta a fost înscris în învățământul de masă, fiind elev în clasa a II-a, însă frecventa sporadic cursurile din cauza dezinteresului ambilor părinți.
S-a reținut astfel că minorul trăia într-un climat familial tensionat, caracterizat de agresivitate, respingere, neutralitate, lipsă de interes pentru satisfacerea tuturor nevoilor copilului, refuzul comunicării. Părinții au refuzat colaborarea cu autoritățile locale pentru valorificarea drepturilor prevăzute de sistemul de asistență socială.
În atare condiții, prin Sentința civilă nr.925/17.10.2013, definitivă, Tribunalul V. a dispus, pe cale de ordonanță președințială, instituirea în privința minorilor M.-V. și V.-V. a măsurii plasamentului de urgență la asistenții maternali profesioniști B. E. și A. V.. A reținut instanța cu acea ocazie că, în cauză, s-a făcut dovada faptului că există motive temeinice pentru instituirea măsurii de protecție specială a minorilor, aceștia aflându-se într-o situație de risc major pentru creșterea și dezvoltarea lor fizică și emoțională, nefiind igienizați și alimentați corespunzător și fiind neglijați socio-familial, părinții neprezentând garanții morale și materiale pentru a-i crește.
În drept, potrivit disp. art.66 din Legea 272/2004, ,,în situația plasamentului în regim de urgență dispus de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului, aceasta este obligată să sesizeze instanța judecătorească în termen de 48 de ore de la data la care a dispus această măsură,,.
(2) Instanța judecătorească va analiza motivele care au stat la baza măsurii adoptate de către direcția generală de asistență socială și protecția copilului și se va pronunța, după caz, cu privire la menținerea plasamentului în regim de urgență sau la înlocuirea acestuia cu măsura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la reintegrarea copilului în familia sa. Instanța este obligată să se pronunțe și cu privire la exercitarea drepturilor părintești”.
În vederea analizării condițiilor materiale și morale pe care pârâții le oferă în prezent cu privire la creșterea copiilor lor, s-a dispus efectuarea unei noi anchete sociale în cauză, au fost audiați martori la cererea pârâților, au fost depuse caracterizări ale acestora întocmite de viceprimarul comunei Ibănești, s-a efectuat o cercetare la fața locului și a fost audiat minorul M. V. în prezența unui psiholog.
În urma cercetării la fața locului s-a constatat o îmbunătățire a condițiilor de locuit, în sensul că locuința a fost igienizată prin văruire și s-a asigurat un mobilier satisfăcător pentru toți membrii familiei. S-a remarcat odată cu cercetarea la fața locului că percepția părinților față de creșterea copiilor se reduce doar la asigurarea condițiilor materiale (loc de dormit, casă văruită), nemanifestând interes față de dezvoltarea lor intelectuală și emoțională.
Reține instanța că pârâții l-au vizitat o sigură dată pe minorul M. V., ca de altfel și pe ceilalți copii ai lor, de la data plasării acestora la asistenții maternal profesioniști. S-a consemnat că minorul și-a îmbrățișat părinții și s-a bucurat de întâlnire. Cu toate acestea, cu ocazia audierii, minorul a arătat că nu dorește să revină acasă, cu părinții lor, întrucât aceștia îl băteau „în șir”, mai ales tatăl său, fiind mai agresiv. Știe că nici frații săi, V. V. și C. nu vor să revină acasă. A mai relatat minorul că era pus frecvent la munci grele în gospodărie și că din acest motiv era bătut, că a rămas repetent un an la școală pentru că nu mergea la cursuri din cauză că era trimis cu vaca la păscut.
Depozițiile martorelor audiate în cauză au confirmat comportamentul violent al pârâtului din trecut, pe fondul consumului de alcool, arătând însă că, de când s-a convertit la cultul penticostal, acesta nu a mai consumat alcool. Martora Hurez A. a mai relatat că, în trecut, din cauza agresivității pârâtului, pârâta pleca frecvent de acasă și lua copiii cu ea, mai puțin pe M. V. care era lăsat cu pârâtul.
Depozițiile martorelor nu pot fi primite în totalitate ca reflectând realitatea. Majoritatea aspectelor declarate reprezintă aprecieri personale, fără o bază factuală, martorele nepercepând direct modalitatea de creștere și educare a copiilor de către pârâți.
Pe de altă parte, instanța reține un grad de subiectivism al martorei C. A., determinat de faptul că pârâta este cea care îl îngrijește în prezent, contra cost, pe tatăl martorei, încadrat într-un grad de handicap. Pe de altă parte, cele relatate de martoră cu privire la rezultatele bune la școală ale minorului M. V. intră în contradicție cu situația școlară a acestuia, respectiv cu faptul că a rămas repetent un an, ceea ce denotă că aceasta nu cunoaște în detaliu aspecte privind viața familiei C. și nu este o apropiată a acestora.
Împrejurarea că în toamna anului trecut, igiena precară și dezordinea din casa familiei se datora activității de zugrăvire nu reprezintă o justificare pentru aspectul neîngrijit și subnutrit pe care îl prezentau, la nivel generalizat acești copii, și nu poate constitui, în niciun caz, o scuză pentru părinți.
În ceea ce o privește pe martora Hurez A., cadru didactic la unitatea de învățământ din comună, de asemenea, depoziția acesteia nu relevă aspecte percepute direct și personal cu privire la condițiile în care erau crescuți minorii. Singura împrejurare în care martora a putut observa aspecte legate de această familie decurge din interacționarea sa cu elevii în calitatea sa de cadru didactic. Reține instanța per ansamblu că pârâta se îngrijea ca minorii M. V. și V. V. să aibă pachețel de mâncare și îi mai lua de la școală. Cu toate acestea, a rezultat din depoziția martorei că pârâtul exercita violențe asupra copilului M. V. (acesta prezentând urme de violență fizică) și că, inclusiv mama, îl abandona acasă atunci când ea pleca, luându-i pe ceilalți copii, lăsându-l pe acesta cu tatăl.
În prezent, minorul M. V. urmează cursurile învățământului primar la școala din . de comportament, exprimându-se frecvent prin violență fizică. Instanța apreciază că nu este nerezonabil a se considera că acest comportament este o consecință a climatului familial anterior, marcat de violența tatălui asupra membrilor familiei sale, imitată de minor, și că, astfel, prejudiciile aduse dezvoltării emoționale a acestui copil continuă să producă efecte.
Totodată, instanța reține că pârâții, în continuare nu cooperează cu autoritățile locale pentru valorificarea drepturilor lor și pentru îmbunătățirea situației proprii. Din contră, atitudinea lor față de autoritățile locale este de blamare exclusiv a acestora pentru luarea copiilor din familia lor, fără a conștientiza cu adevărat propriile fapte, lipsa procesului de retrospecție denotând, din punctul de vedere al instanței,o lipsa a asumării responsabilității în general dar, mai ales, în privința copiilor lor.
În acest context, față de intervalul scurt de timp care a trecut de la data luării copiilor de la familia C. și până în prezent, instanța apreciază că subzistă temeiurile pentru care minorul M. V. trebuie să beneficieze de o măsură de protecție specială.
Deși s-a remarcat o oarecare îmbunătățire a condițiilor materiale, insuficientă din punctul de vedere al instanței pentru asigurarea unor condiții proprii de creștere a celor cinci copii, părinții prezintă în continuare carențe în privința abilităților parentale, neconștientizând la un nivel satisfăcător, necesitățile afective și emoționale ale copiilor, aspect care se impune a fi complinit de pârâți prin urmarea unor ședințe de consiliere psihologică în acest sens.
Măsura plasamentului fiind, prin esență, temporară, părinții au ocazia îmbunătățirii acestor abilități, în modalitatea arătată, în prezent, față de perioada scurtă de timp de la constatarea neregulilor, nefiind rezonabil a se aprecia, în considerarea interesului superior al copiilor, că părinții au reprezentarea consecințelor comportamentului lor asupra dezvoltării minorilor.
Convertirea pârâților la un alt cult religios nu constituie o garanție a schimbării radicale a mentalității lor față de creșterea copiilor iar față de comportamentul anterior al pârâților, îmbunătățirea abilităților parentale reprezintă, în mod necesar, un proces de durată.
Rezultă așadar că minorul se află în continuare în dificultate, fiind lipsit de ocrotire părintească, așa încât se impune ca acesta să beneficieze în continuare de măsura plasamentului.
Legea nr. 272/2004, ca de altfel orice reglementări în domeniul respectării și promovării drepturilor copilului, se subordonează principiului interesului superior al copilului, iar acest interes reclamă ca minorul să beneficieze în continuare de protecție. Prin menținerea acestei măsuri temporare, nu se aduce atingere dreptului părinților de a fi împreună cu copiii lor atâta vreme cât această ingerință este justificată de protejarea minorilor, măsura fiind proporțională cu dreptul acestora de a primi o îngrijire și o educație corespunzătoare, așa cum beneficiază în prezent la asistenții maternali profesioniști.
Față de cele arătate instanța constată că cererea formulată este întemeiată, urmând să fie admisă.
În baza art.66 al.2 din Legea 272/2004, instanța va dispune înlocuirea măsurii de protecție a plasamentului în regim de urgență privind pe minorul C. M. V. de la asistentul maternal profesionist B. E. cu măsura plasamentului la același asistent maternal profesionist.
Potrivit disp. art.59 din Legea 272/2004, ,,pe toată durata plasamentului, domiciliul copilului se află, după caz, la persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidențial care îl are în îngrijire”.
Văzând și prevederile art.63 alin.(1) și (2) din același act normativ,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta DIRECȚIA G. DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ ȘI PROTECȚIA COPILULUI V., cu sediul în V., Șoseaua Națională Iași – V. nr.1, jud. V., prin Director general I. A. Ș., în contradictoriu cu pârâții C. M. V. – CNP_ și C. (fostă S.) M. – CNP_, ambii cu domiciliul în ., jud.V..
Înlocuiește măsura de protecție a plasamentului în regim de urgență, privind pe minorul C. M.-V. – CNP_, de la asistentul maternal profesionist B. E., domiciliată în ., jud.V., cu măsura plasamentului minorului la același asistent maternal profesionist.
Dispune acordarea alocației de plasament prevăzută de art. 119 din Legea nr. 272/2004.
Delegă exercițiului drepturilor părintești și îndeplinirea obligațiilor părintești pentru minorul C. M.-V. Directorului Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului V..
Obligă fiecare pârât să presteze, pentru întreținerea minorului C. M.-V., câte 20 ore lunar în acțiuni sau lucrări de interes local, pe durata aplicării măsurii de protecție specială, pe raza administrativ-teritorială a comunei Ibănești.
Executorie.
Cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Tribunalul V..
Pronunțată în ședință publică azi, 26.02.2014.
Președinte, A. I. Z. | ||
Grefier, O. P. |
Red./th.A.I.Z.
28.02.2014/4 ex.
| ← Situaţie juridică minor. Sentința nr. 91/2014. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 307/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
