Pensie întreţinere. Decizia nr. 8/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 8/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-01-2015 în dosarul nr. 8/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 8/A
Ședința publică de la 07 Ianuarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEI.-M. P.
Judecător C. A.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul pârât C. A. în contradictoriu cu intimata reclamantă T. V. împotriva sentinței civile nr. 1813 pronunțată la data de 07.08.2014 de Judecătoria Bârlad, în cauza având ca obiect pensie întreținere.
La apelul nominal făcut în ședința publică s-a constatat că se prezintă apelantul pârât C. A., legitimat cu CI . nr._ eliberată la data de 05.08.2013 de SCPLEP Bălăbănești, iar pentru intimata reclamantă T. V. avocat P. E., cu împuternicire avocațială nr._ eliberată la data de 06.10.2014 de Baroul V. aflată la fila nr. 13 din dosar, lipsind apelantul pârât.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza s-a amânat pentru lipsă de procedură, iar în cauză nu se solicită judecarea și în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
La interpelarea instanței, apelantul pârât și apărătorul intimatei reclamante arată că nu au alte probe de propus în cauză.
Raportat la dispozițiile art. 238 alin. 1 Cod procedură civilă, văzând că părțile sunt legal citate, ținând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluționat într-un termen optim și rezonabil, estimează durata de soluționare a prezentei acțiuni la o lună.
Văzând declarația părților că nu mai au cereri de formulat și nu mai sunt alte incidente de soluționat, președintele completului, raportat la dispozițiile art. 392 alin. 1 Cod procedură civilă, deschide dezbaterile asupra fondului cauzei, dând cuvântul părților, pentru ca fiecare să-și susțină cererile și apărările formulate în proces.
Apelantul pârât C. A., având cuvântul, solicită să i se permită să-și vadă fetița întrucât de când era aceasta în clasa a IV-a nu a mai văzut-o. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Apărătorul intimatei reclamante T. V., având cuvântul, solicită respingerea apelului formulat de către C. A.. Din lecturarea motivelor de apel rezultă că acesta nu este mulțumit de hotărârea instanței de fond, motivând că nu poate face față cuantumului pensiei de întreținere care a fost majorat și prin hotărârea instanței de fond, susținând că nu are loc de muncă. Precizează că apelantul nu a făcut nicio dovadă din care să rezulte că nu realizează venituri. Din contră, atât la instanța de fond, cât și prin motivele de apel, apelantul a recunoscut că are în proprietate 7 ha de pământ care este dată în arendă și din care realizează venituri. De asemenea, precizează că apelantul este agricultor și deține un tractor cu care efectuează lucrări agricole din care obține venituri. Așa cum a arătat apelantul prin motivele de apel, pe lângă aceasta muncește cu ziua, în perioada de vară în agricultură iar iarna efectuează lucrări la pădure de unde primește venituri.
Astfel, consideră că motivele de apel nu sunt susținute de nicio dovada, este o nemulțumire a apelantului care nu poate duce la reformarea hotărârii instanței de fond.
Consideră că hotărârea instanței de fond a fost pronunțată în mod legal și temeinic, în baza dovezilor care au fost administrate, iar apelantul nu a făcut nici măcar un pas să meargă să ajute în vreun fel minora care este la liceu și care face pregătire pentru a merge la facultate.
În ceea ce privește nemulțumirea că nu vede fata, precizează că apelantul nu a făcut nici un demers în acest sens, nu a solicitat nici un program de vizitare.
Pentru aceste motive, solicită respingerea apelului. Cu cheltuieli de judecată.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva sentinței civile nr. 1813 pronunțată la data de 07.08.2014 de Judecătoria Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 1813 din 07.08.2014 Judecătoria Bârlad a admis acțiunea pentru majorare pensie de întreținere minori, formulată de reclamanta T. V., reprezentanta legală a minorei C. B. A. împotriva pârâtului C. A..
A majorat de la 115 lei, la câte 167 lei, lunar, pensia de întreținere datorată de pârât, reclamantei, pentru minora C. B. A. (CNP-_, născută la data de 29.11.1997), începând cu data înregistrării la instanță a acțiunii - 19.05.2014, până la majoratul minorei.
A obligat pârâtul să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Reclamanta T. V. și pârâtul C. A. au fost soți și din căsătoria lor a rezultat minora C. B. A. (CNP-_), născută la data de 29.11.1997. Ulterior, căsătoria reclamantei cu pârâtul a fost desfăcută, minora C. B. A. a fost încredințată reclamantei, spre creștere și educare, iar pârâtul a fost obligat la plata unei pensii de întreținere în folosul minorei.
Prin sentința civ. nr. 3480/2.12.2010 a Judecătoriei Bârlad, pensia de întreținere datorată de pârâtul C. A. pentru fiica sa minoră C. B. A. a fost stabilită la suma de câte 115 lei, lunar, până la majoratul minorei. Pentru stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, instanța a avut în vedere, ca bază de calcul, salariul minim pe economie în vigoare la data pronunțării sentinței.
Prin referatul de anchetă socială nr.3666/23.07.2014, întocmit de Primăria ., s-a reținut că reclamanta T. V. și minora C. B. A. au domiciliul în satul Trestiana, ., într-un imobil compus din 6 camere și bucătărie, în care sunt condiții bune de locuit. În același imobil mai locuiesc și cei doi părinți ai reclamantei. Minora C. B. A. este elevă la Colegiul Gh. R. C. din Bârlad și, pentru ca minora să fie mai aproape de unitatea de învățământ pe care o frecventează, în prezent reclamanta și minora au reședința în Bârlad, unde ele locuiesc într-un imobil închiriat. S-a mai reținut că reclamanta este casnică.
Prin referatul de anchetă socială nr.2034/15.07.2014, întocmit de Primăria ., s-a reținut că pârâtul C. A. locuiește în satul/., într-un imobil compus din 4 camere, pârâtul nu este căsătorit, nu are alți copii în afară de minora C. B. A., nu realizează venituri impozabile, însă deține în proprietate 7 ha teren agricol.
La solicitarea instanței, prin adresa nr. 2152/6.08.2014 Primăria . a comunicat că pârâtul C. A. figurează înscris în registrul agricol al . suprafață de 7 ha teren.
Prin declarația dată în instanță, martora T. A., propusă de reclamantă, a arătat că, după desfacerea căsătoriei părților, pârâtul nu s-a mai interesat de fiica sa minoră, însă a expediat acesteia pensia de întreținere stabilită prin hotărâre judecătorească, uneori cu întârziere. Minora B. A. este elevă la liceu și nevoile ei au crescut.
Privitor la cererea prin care reclamanta a solicitat majorarea pensiei de întreținere, sunt aplicabile prevederile art. 531 alin.1 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform cărora:
„Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei”.
Față de actele dosarului, s-a apreciat că starea de nevoie a minorei C. B. A. a crescut; totodată, a crescut și salariul minim brut pe țară, astfel că se impune majorarea pensiei de întreținere.
Pentru considerentele arătate, cererea formulată de reclamantă a fost admisă și s-a dispus majorarea pensiei de întreținere datorată de pârâtul C. A., reclamantei, pentru minora C. B. A., începând cu data înregistrării la instanță a acțiunii - 19.05.2014, până la majoratul minorei.
Pârâtul nu mai are alte obligații de întreținere.
Deoarece pârâtul nu este angajat în muncă cu contract individual de muncă, însă este apt de muncă, pentru stabilirea cuantumului majorat al pensiei de întreținere va fi avut în vedere, ca bază de calcul, salariul de bază minim brut garantat în plată de câte 900 lei (net: 670 lei), în vigoare începând cu data de 1.07.2014, prevăzut de HG nr. 871/14.11.2013.
Au fost aplicate prev. art. 529 alin. 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform cărora, un copil minor, pensia de întreținere este de până la 1/4 din venitul net lunar al celui obligat la prestarea întreținerii, în cauză acest venit net fiind de 670 lei.
Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru.
Reclamanta a efectuat în proces cheltuieli de judecată în sumă de 400 lei, reprezentând onorariu de avocat, plătit cu chitanța din 12.05.2014, depusă la fila 6 a dosarului instanței.
Potrivit art. 453 alin.1 Cod.proc.civ., pârâtul a fost obligat să plătească reclamantei cheltuielile de judecată efectuate în proces. Pentru a dispune astfel, instanța a apreciat că pârâtul este în culpă procesuală deoarece el nu a înțeles să plătească, din propria lui inițiativă, o pensie majorată pentru fiica sa minoră. Această atitudine a pârâtului rezultă din chiar conținutul întâmpinării pe care el a formulat-o în prezenta cauză.
Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de art. 468 alin. 1 Cod procedură civilă, a formulat apel pârâtul C. A., apreciind că sentința este netemeinică și nelegală.
Arată că nu este angajat in nici o unitate cu carte de munca, muncește cu ziua iar plata pe zi este de 30 lei. Terenul de 7 ha este arendat iar anual primește doar 300-400 Kg grâu.
Sumele stabilite de prima instanță cu privire la cheltuieli de judecată si pensie de întreținere nu pot fi achitate de apelanta pentru că vine toamna si nu mai are unde munci.
Minora nu apreciază banii pe care ii mai dă apelantul.
Intimata T. V. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului declarat de apelantul pârât C. A..
A solicitat intimata respingerea apelul formulat deoarece din probele administrate la instanța de fond a rezultat ca paratul apelant are in proprietate 7 hectare de teren pe care din afirmațiile sale le-a arendat si primește arenda, are gospodărie in satul sau din care obține venituri cu care se întreține el si poate contribui si la întreținerea fiicei sale cu suma de 167 lei lunar.
De asemenea, apelantul prestează munci agricole sezoniere din care obține venituri substanțiale (vara si toamna la câmp iar iarna si primăvara la pădure) venituri din care poate sa contribuie cu suma majorata de instanța la cheltuielile de întreținere pentru minora.
Nevoile minorei au crescut, ea este eleva la Colegiul național Gh.R. C. din Bârlad in clasa a XI a, urmează o perioada grea in activitatea ei in sensul ca se pregătește pentru susținerea examenului de bacalaureat si apoi de admitere in învățământul superior. Pentru clasele a XI a si a XII a elevii trebuie sa cumpere manualele, la acest nivel nefiind gratuități pentru cărțile corespunzătoare obiectelor de studiu.
Apelantul parat a arătat prin motivele de apel ca nu i-au crescut veniturile de la momentul la care s-a stabilit cuantumul pensiei de întreținere si ca abia se descurca pentru asigurarea traiului zilnic.
Instanța de fond a solicitat relații de la Primăria comunei Bălăbănești jud.Galati, cu privire la averea sa. Din relațiile comunicate rezulta ca este proprietarul unei suprafețe de 7 hectare teren pe raza comunei Balabanesti jud.G., pentru care încasează anual sume substanțiale cu titlu de subvenție, pe lingă veniturile realizate din exploatarea acestor terenuri. Nu este necesar sa fii încadrat in munca pentru a realiza venituri. Faptul ca este proprietar de pământ si a altor bunuri mobile si imobile, atesta ca are venituri cel puțin din exploatarea terenurilor, daca nu are si alte activități economice producătoare de venituri pe care le desfășoară in agricultura .
Paratul a afirmat la instant de fond ca a trimis minorei alimente situație care nu este conforma cu realitatea si-a achitat cu sincope obligația pecuniara de întreținere si nu a contribuit cu nimic in plus la întreținerea minorei. Cu privire la faptul ca a contribuit la plata excursiei minorei arat faptul ca el a trimis minorei suma de 100 lei printr-o femeie iar fiica lor a refuzat sa o primească.
Sumele de bani au fost trimise doar prin posta si nu a trimis nici o suma in plus in afara acelei sute de lei din episodul relatat mai sus,dar care nu a reprezentat o suma suplimentara obligației sale. Nu a încercat sa aibă legături personale cu minora, nu a mai căutat-o de când era eleva in clasa a VII a, probabil nu mai știe cum arata fiica sa si probabil nici nu ar mai recunoaște-o daca s-ar întâlni pe . este adevărat ca el i-a oferit bani si fiica lui i-a aruncat pentru simplul motiv ca de peste cinci ani nu a văzut-o, nu a căutat-o nici măcar la telefon.
In ceea ce privește critica paratului de a nu fi obligat la plata cheltuielilor de judecata solicita sa respingerea acesteia, deoarece el nu este de acord cu pretențiile arătate așa cum cer dispozițiile legale pentru a fi scutit de plata cheltuielilor de judecata. Dispozițiile art. 454 din codul de procedura civila invocate de parat sunt clare "paratul care a recunoscut la primul termen de judecata când părțile sunt legal citate pretențiile reclamantului, nu va putea fi obligat la plata cheltuielilor de judecata".
La întâmpinarea intimatei, apelantul C. A. a formulat răspuns prin care și-a menținut cele prezentate în acțiune.
A solicitat apelantul admiterea apelului și menținerea cuantumului pensiei de întreținere la suma de 115 lei si nu 167 lei așa cum a fost majorat prin sentința civila nr. 1813 din 7.08.2014, pronunțată de Judecătoria Bârlad și să se respingă cheltuielile de judecată la care a fost obligat întrucât nu are posibilități bănești sau materiale cu ce le achite.
Pământul dat in arenda este doar in suprafața de 2, 20 ha, restul pământului este degradabil si nu poate fi lucrat in majoritatea anului este inundabil.
La cele 2,20 ha este obligat sa-și plătească impozitul pe venit, inclusiv impozitul pe teren, iar diferența in bani nu-i ajunge sa achite lunar suma de 167 lei pensie întreținere așa cum a fost majorata prin sentința civila nr. 1813.
Posibilitățile sale materiale nu s-au modificat foarte mult de la data desfacerii căsătoriei si pana in prezent, astfel incat să-i permită sa plătească o pensie de întreținere majorata.
Nu are loc de munca si abia reușește să-și asigure traiul zilnic de pe o zi pe alta.
Nu a lucrat niciodată ca sezonier.
Gospodăria sa in prezent este formata doar din casa unde locuiește, nu are animale sau pasări, întrucât nu are cu ce sa le crească.
Din momentul ce se dorește din partea fostei soții majorarea pensiei de întreținere atunci sa i se dea posibilitatea să-și viziteze si fiica.
In apel nu au fost administrate noi probe.
Analizând actele si lucrările dosarului, sentința apelată prin prisma motivelor de apel si a dispozițiilor legale aplicabile se constată că apelul este neîntemeiat:
In mod corect a reținut prima instanță că pensia de întreținere datorată de apelant pentru copilul minor poate fi majorată la ¼ din venitul net pe economie (de 670 lei), prin raportare la venitul minim brut stabilit prin HG 871/2013.
Potrivit art. 529 cod civil pensia se stabilește in funcție de mijloacele, inclusiv de venitul net al debitorului obligației.
Întrucât apelantul nu are venituri din salariu, in mod corect prima instanță a apreciat mijloacele de care dispune ca fiind cel puțin venitul minim net pe economie.
Întrucât apelantul are in proprietate o suprafața de 7 ha, este apt de muncă, neavând afecțiuni care să-l împiedice să desfășoare diferite activități care aduc bani, in mod corect s-a apreciat că acesta, pentru un nivel minim de trai, poate realiza venitul minim net pe economie.
Faptul că acest teren este dat in arendă nu este probat si nici nu are nici o relevantă pentru că produce un venit anual.
Lipsa fondurilor pentru achitarea pensiei de întreținere nu înlătură obligația acestuia de a contribui la creșterea si educarea copilului, atât timp cât este apt de muncă.
Fată de vârsta copilului, împrejurarea că de la ultima majorare (realizată prin sentința nr. 3480/2010) au trecut mai mult de 4 ani, se apreciază că nevoile copilului au crescut, fiind îndeplinită si condiția a doua a nevoii creditorului obligației de întreținere.
Sunt aplicabile prevederile art. 531 alin.1 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), conform cărora:
„Dacă se ivește o schimbare în ceea ce privește mijloacele celui care prestează întreținerea și nevoia celui care o primește, instanța de tutelă, potrivit împrejurărilor, poate mări sau micșora pensia de întreținere sau poate hotărî încetarea plății ei”.
Întrucât starea de nevoie a minorei C. B. A. a crescut iar salariul minim net a crescut, se impune majorarea pensiei de întreținere.
Susținerea apelantului in răspunsul la întâmpinare că nu i se dă voie să aibă relații personale cu fiica sa nu poate fi analizat in prezenta acțiune care are ca obiect numai majorare pensie. In apel nu se pot formala pretenții noi potrivit art. 478 alin 3 NCPC.
In cazul in care părțile nu se înțeleg cu privire la relații părintești, se poate investi instanța cu privire le stabilirea unui asemenea program.
In temeiul art. 480 se va respinge apelul si se va păstra sentința; in temeiul art.453 NCPC apelantul va fi obligat la achitarea cheltuielilor aferente apelului, respectiv onorariu avocat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge apelul formulat de C. A. împotriva sentinței civile nr. 1813/2014 a Judecătoriei Bârlad, pe care o păstrează.
Obligă apelantul C. A. să achite intimatei T. V. cheltuieli de judecată de 400 lei.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 07 Ianuarie 2015
Președinte, I.-M. P. | Judecător, C. A. | |
Grefier, A.-R. V. |
Red. I.M.P.
Tehnored. I.M.P./A.V.
2 ex./20.01.2015
Comunicat 2 ex./20.01.2015
Judecătoria Bârlad – judecător I. T.
| ← Stare civila. Decizia nr. 1203/2015. Tribunalul VASLUI | Situaţie juridică minor. Sentința nr. 24/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
