Plângere contravenţională. Decizia nr. 1639/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1639/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 07-12-2015 în dosarul nr. 1639/2015
Acesta este document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1639/2015
Ședința publică de la 07 Decembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE L.-M. B.
Judecător E.-G. A.
Grefier M. R.
Pe rol fiind la ordine spre soluționare cererea de apel formulată de . – cu sediul în Iași.., nr. 34 județul V. –prin administrator B. R. în calitate de petent în contradictoriu cu intimați: I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier- cu sediul în București. .. 38 ,sector 1 și cu domiciliul procesual ales la ISCTR I. 3 cu sediul în Focșani ,., județul V., împotriva sentinței civile nr.2645/19.11.2014 pronunțată de Judecătoria V. în dosar nr._ având ca obiect - plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință s-a constatat lipsa părților, motiv pentru care instanța a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare.
La cea de a doua strigare a cauzei, la apelul nominal s-a constatat aceeași lipsă a părților.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, ocazie cu care s-a arătat că:
- procedura de citare este legal îndeplinită; părțile au fost citate pentru acest termen cu mențiunea de a răspunde la excepția invocată din oficiu de către instanță a tardivității formulării cererii de apel.
- cauza se află la al doilea de judecată;
- cerere de apel legal timbrată ;
- s-a solicitat ca judecata cauzei să se facă și în lipsa părților.
Constatând că nu mai sunt cereri noi de formulat și că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, tribunalul, conform art. 394 Cod procedură civilă, lasă cauza în pronunțare pe excepția tardivității formulării cererii de apel.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr.2645/19.11.2014 Judecătoria V. a respins, ca neîntemeiată, excepția tardivității formulării plângerii contravenționale.
A admis în parte plângerea formulată de petenta . împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ încheiat în data de 20.05.2014 de organul constatator I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier București
A modificat procesul-verbal de contravenție . nr._ încheiat în data de 20.05.2014, în sensul că înlocuiește sancțiunea amenzii contravenționale în cuantum de 4500 lei, aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin. 1 din OG nr. 15/2002 cu avertismentul.
A menținut celelalte dispoziții din cuprinsul procesului-verbal . nr._ încheiat în data de 20.05.2014.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției . nr._ din 20.05.2014 încheiat de către agentul constatator al intimatei I. DE S. PENTRU CONTROLUL ÎN TRANSPORTUL RUTIER-I. TERITORIAL 3, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de 8000 lei, sub aspectul săvârșirii faptei contravenționale prev. de art. 8 alin. 1 pct.4 din O.g NR.37/2007, cu amendă în cuantum de 1000 lei sub aspectul săvârșirii contravenției prev. de art. 8 alin.1 lit.b, cu amendă în cuantum de 4500 lei sub aspectul săvârșirii faptei prev. de art. 8 alin.2 Anexa nr. 2 din O.G nr. 15/2002 și cu amendă contravențională în cuantum de_ lei, constatându-se că în data de 20.05.2014 ora 9:14: pe DN24, km 151, localitate:CODAIESTI, Judetul V., a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către SPECON SRL în baza copiei conforme nr._ a certificatului în cont propriu, condus de conducătorul auto dl.D. D. având CNP:_ în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:
a) depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult astfel: In urma descărcării datelor înregistrate pe cârdul conducătorului (RO_T010) pe o perioada de 29 de zile s-a constatat că operatorul de transport nu respecta legislația socială și anume cea care reglementeză timpii de conducere – pauza sau odihna. In speță, conducătorul auto în perioada analizată a avut un nr. de 6 încălcări grave, 1 încălcare gravă, 2 încalcări minore. In acest sens, în data de 12.05.2014 ora 09:32-12.05.2014 ora 20:56 conducătorul auto a depășit timpul de conducere neîntrerupt de 4 ore și 30 min așa cum este stipulat în legislația în vigoare cu 04 ore și 17 min deci conducere neîntreruptă continuă un total de 08 ore și 47 de minute.
b) nerespectarea obligației utilizatorului de a nu transporta pe rețeaua de drumuri publice din România, bunuri divizibile fără tichet de cântar eliberat de furnizor; astfel: In urma controlului, în trafic conducătorul auto a prezentat la control un aviz de însoțire a mărfii sub nr.1812 cu o cantitate de 20 mc de balast neavând tichet de cântar la bordul vehiculului așa cum prevede legislația în vigoare.
c)Fapta de a circula fără a deține rovinteta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda astfel: In urma controlului în trafic, s-a trecut la verificarea cu ajutorul sistemului electronic de gestionare, emitere și control a rovinietei (TURDN), din care s-a constatat ca vehiculul respectiv nu deținea rovinieta valabilă așa cum prevede legislația în vigoare.
d) efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe "axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță astfel: In urma controlului, în trafic, conducătorul auto a prezentat la control un aviz de însoțire a mărfii sub nr.1812 cu o cantitate de 20 mc de balast aviz furnizat de către .. Din calculul cantității de material de carieră transportat în speță balast umed și masă proprie a vehiculului A4 (VEHICUL CU 4 AXE) s-a ajuns la o masa totală de_ kg. Masa proprie a vehiculului_ kg plus_ kg balast. Pe rețeaua de drumuri naționale din România MASA TOTALA MAXIMA ADMISA pentru acest tip de vehicul este de_ kg deci operatorul de transport a încălcat grav legislația în vigoare. După declarațiile conducătorului auto și a foii de parcurs vehiculul se deplasa pe ruta Tomești-Solești.
Totodată a fost aplicată și imobilizarea vehiculului până la înlăturarea deficientelor constatate astfel încât să fie îndeplinite condițiile legale pentru continuarea transportului.
De asemenea, s-a menționat faptul că petentul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativei.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 20.05.2014 nu a fost semnat de către petentă, agentul constatator menționând că reprezentantul petentei nu este de față, astfel că nu poate formula obiecțiuni. De asemenea, agentul constatator a menționat și motivul pentru care procesul verbal contestat nu este semnat de către un martor asistent, respectiv acela că la locul încheierii procesului verbal nu a putut fi identificată nicio persoană care să poată semna ca martor.
După ce a constatat că plângerea a fost introdusă înlăuntrul termenului prevăzut la art. 31 alin. (1) din O.G. nr. 2/2001, verificând, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, legalitatea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ din 20.05.2014, instanța reține că acesta a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, respectiv a prevederilor art. 16 și 17 din același act normativ, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei, instanța de judecată a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada situației de fapt și a încadrării juridice până la proba contrară.
Analizând temeinicia procesului-verbal, potrivit art.34 din OG 2/2001 instanța administrează orice alte probe prevăzute de lege necesare verificării acesteia și hotărăște asupra sancțiunii.
Persoana sancționată contravențional se bucură de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri irevocabile prin care să se stabilească vinovăția sa. Această prezumție nu neagă, însă, valoarea probatorie a procesului-verbal de contravenție legal întocmit, în care sunt consemnate aspecte constatate personal, în mod direct, de către agentul constatator, care este o persoană învestită cu exercitarea autorității de stat.
Instanța a reținut faptul că, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile, luându-se în calcul gravitatea mizei și păstrându-se dreptul la apărare (paragraful 60).
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța trebuie să analizeze, în fiecare caz în parte, în ce măsură fapta reținută în sarcina petentului reprezintă o ”acuzație în materie penală”, în sensul art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii alternative, respectiv natura faptei, caracterul penal al textului ce definește contravenția, conform legislației interne, și natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate.
Calificarea faptei ca ”acuzație în materie penală” are drept consecințe incidența în respectiva cauză a prezumției de nevinovăție de care se bucură petenta și a obligației autorităților statului de a proba faptele reținute în sarcina acesteia. Însă, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, hotărârea din 23 iulie 2002, paragraf 113).
Potrivit dispozițiilor art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Instanța mai reține că procesul verbal analizat reprezintă un act administrativ care, în anumite condiții, se bucură de prezumția de temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cat și în practica instanțelor judecătorești, astfel că poate fi calificată drept o prezumție prevăzută de lege, în sensul pe care Curtea Europeană a Drepturilor Omului îl dă acestui concept (a se vedea Hotărârea A. împotriva României din 4 octombrie 2007). Prezumția de temeinicie menționată este însă una relativă, legea permițând, deci, răsturnarea ei prin proba contrară.
De altfel, instanța are obligația de a respecta prezumția de nevinovăție care presupune, totodată, nemijlocire și contradictorialitate.
De asemenea, instanța amintește că procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Prin urmare, instanța a constatat că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 20.05.2014 reprezintă un mijloc de probă și conține constatările personale ale agentului de poliție aflat în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. D. fiind că este vorba despre o contravenție constatată pe loc de agentul constatator, care nu a lăsat urme materiale ce pot fi prezentate în mod nemijlocit, instanța apreciază că faptele constatate personal de agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Astfel, simpla negare a petentei în sensul că faptele nu corespund adevărului nu este suficientă, atâta timp cât acesta nu aduce probe sau nu prezintă o explicație rațională pentru care agentul ar fi întocmit procesul-verbal cu consemnarea unei situații nereale, pentru a se ridica un dubiu cu privire la obiectivitatea acestuia ori nu invocă alte împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția simplă de fapt născută împotriva sa.
În cauza dedusă judecății, instanța a constatat că petenta . nu a făcut dovada unei situații contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție, existând la dosar doar susținerile acesteia în contra prezumției de temeinicie a actului contestat, prin procesul-verbal contestat reținându-se că în urma controlului efectuat la data de 20.05.2014 ora 9:14: pe DN24, km 151, localitate:CODAIESTI, județul V., a fost oprit și verificat autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, utilizat de către SPECON SRL în baza copiei conforme nr._ a certificatului în cont propriu, condus de conducătorul auto dl. D. D. având CNP:_ în timp ce efectua transport rutier contra cost de mărfuri în trafic național. La momentul controlului, în urma verificărilor efectuate, s-au constatat următoarele:
- depășirea perioadei maxime de conducere neîntreruptă cu o oră și 30 de minute sau mai mult astfel: In urma descărcării datelor înregistrate pe cârdul conducătorului (RO_T010) pe o perioada de 29 de zile s-a constatat că operatorul de transport nu respecta legislația socială și anume cea care reglementeză timpii de conducere pauză sau odihnă. In speță conducătorul auto în perioada analizată a avut un nr. de 6 încălcări grave, 1 încălcare gravă,2 încălcări minore. In acest sens, în data de 12.05.2014 ora 09:32-12.05.2014 ora 20:56 conducătorul auto a depășit timpul de conducere neîntrerupt de 4 ore și 30 minute așaa cum este stipulat în legislația în vigoare cu 04 ore și 17 minute deci conducere neîntreruptă continuă un total de 08 ore si 47 de minute.
- Nerespectarea obligației utilizatorului de a nu transporta pe rețeaua de drumuri publice din România, bunuri divizibile fără tichet de cântar eliberat de furnizor; astfel: In urma controlului în trafic conducătorul auto a prezentat la control un aviz de însoțire a mărfii sub nr.1812 cu o cantitate de 20 mc de balast neavând tichet de cântar la bordul vehiculului așa cum prevede legislația în vigoare.
- Fapta de a circula fără a deține rovinieta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda astfel: In urma controlului în trafic, s-a trecut la verificarea cu ajutorul sistemului electronic de gestionare emitere și control a rovinietei (TURDN), din care s-a constatat că vehiculul respectiv nu deținea rovinieta valabilă așa cum prevede legislația în vigoare.
- efectuarea de transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe"axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță astfel: In urma controlului în trafic, conducătorul auto a prezentat la control un aviz de însoțire a mărfii sub nr.1812 cu o cantitate de 20 mc de balast aviz furnizat de către .. Din calculul cantității de material de carieră transportat în speță balast umed și masă proprie a vehiculului A4 (VEHICUL CU 4 AXE) s-a ajuns la o masă totală de_ kg. Masa proprie a vehiculului_ kg plus_ kg balast. Pe rețeaua de drumuri naționale din România MASA TOTALA MAXIMA ADMISA pentru acest tip de vehicul este de_ kg deci operatorul de transport a încălcat grav legislația în vigoare. După declarațiile conducătorului auto și a foii de parcurs vehiculul se deplasa pe ruta Tomești-Solești.
Situația descrisă în procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 20.05.2014 este susținută și de formular de control trafic privind timpii de conducere și odihnă . nr._/20.05.2014, diagramă tahograf, fișă de control ISCTR, planșele foto, avizul de însoțire al mărfii nr.1812/20.05.2014, foaia de parcurs pentru auto transport marfă, act adițional la contractul individual de muncă.
Pe cale de consecință, în măsura în care petenta invocă împrejurări ce pot constitui cauze exoneratoare de răspundere, sarcina probei acestor împrejurări îi revine acesteia.
Instanța a reținut că dispozițiile O.G. nr. 37/2007 se completează cu cele ale regulamentelor europene care sunt direct aplicabile, fără a fi necesară transpunerea acestora în dreptul intern, regulamentele europene având efect direct și aplicabilitate imediată.
Potrivit art. 26 alin. 7 lit. a) din Regulamentului (CE) nr. 561/2006 al Parlamentului și Consiliului UE de modificare a Regulamentului nr. 3820/85 al Consiliului, instanța reține că în situația în care conducătorul auto conduce un autovehicul echipat cu un aparat de înregistrare în conformitate cu anexa I, acesta trebuie să fie în măsură să prezinte, la cererea unui inspector de control, foile de înregistrare din săptămâna în curs și pe cele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 15 zile precedente, precum și orice informație introdusă manual și orice imprimat scos în timpul săptămânii în curs și în timpul celor cincisprezece zile precedente, iar după 1 ianuarie 2008, duratele prevăzute se referă la ziua în curs și la perioada precedentă de 28 zile. De asemenea, instanța amintește că potrivit dispozițiilor art. 15 pct. 7 lit. c) din același act normativ, inspectorii autorizați pot verifica respectarea acestui Regulament prin analizarea foilor de înregistrare, a datelor afișate sau imprimate care au fost înregistrate de aparatul de înregistrare sau de cardul conducătorului auto, sau, în lipsa acestora, prin analizarea oricărui document justificativ care dovedește nerespectarea dispozițiilor.
În consecință, cu toate că petenta a contestat prin prezenta plângere situația de fapt astfel cum a fost reținută de către agentul constatator, instanța consideră că nu a fost făcută nici o dovadă în acest sens, care să răstoarne prezumția de legalitate și veridicitate a procesului-verbal contestat, deși îi revenea această obligație potrivit dispozițiilor art. 249 din Codul de procedură civilă. Astfel, instanța apreciază că petenta se face vinovată de contravențiile reținute în sarcina sa.
În ceea ce privește proporționalitatea sancțiunii, în conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța apreciază că s-a realizat o corectă individualizare a sancțiunilor aplicate petentei.
Cât privește săvârșirea faptei de a circula fără a deține roviniteta valabilă constituie contravenție și se sancționează cu amenda astfel: In urma controlului în trafic, s-a trecut la verificarea cu ajutorul sistemului electronic de gestionare emitere și control a rovinietei (TURDN), din care s-a constatat ca vehiculul respectiv nu deținea rovinieta valabilă așa cum prevede legislația în vigoare, instanța față de înscrisul aflat la fila 9 din dosarul cauzei ce atestă faptul că petenta a făcut dovada achitării rovinietei la data efectuării controlului, instanța va dispune înlocuirea sancțiunii contravenționale aplicate în cuantum de 4500 lei cu avertismentul.
Opinia instanței se fundamentează, pe de o parte, pe dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001 potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, iar, pe de altă parte, pe dispozițiile art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform cărora, la aplicarea sancțiunii, trebuie să se țină cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului.
Față de aceste aspecte, instanța a dispus admiterea în parte a plângerii contravenționale formulată de petentă, în sensul că a modificat procesul verbal de contravenție ..S.C.TR. nr._ încheiat în data de 20.05.2014, în sensul că a înlocuit sancțiunea amenzii contravenționale in cuantum de 4500 lei, aplicată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin.1din O.G nr.15/2002 cu avertismentul și a menținut, ca legale și temeinice, celelalte dispoziții din cuprinsul procesului verbal ..S.C.TR. nr._ încheiat în data de 20.05.2014.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel petenta . Iași considerând că hotărârea pronunțată de Judecătoria V. este una netemeinica si nelegală.
Se menționează de către apelantă ca hotărârea nu i-a fost comunicata si a aflat de existenta ei din somația de plata emisa de ANAF prin care i se punea in vedere sa achit amenda, astfel ca din acest punct de vedere considera ca apelul este in termen introdus.
Pe fondul cererii de apel,apelantă transporta in regim de urgenta balastru necesar diguirii unui mal care s-a surpat in urma ploilor, iar șoferul a depășit numărul de ore, cu toate ca știa prevederile legale in ceea ce privește timpii de odihnă, dar s-a gândit ca se impune să ajungă mai repede la destinație pentru a se termina în timp util lucrarea de consolidare, mai ales ca se anunțau din nou condiții de ploaie.
Referitor la punctul B din proces verbal considera ca din moment ce societatea transporta materiale in interes propriu de la un punct de lucru la altul nu se impunea ca șoferul sa aibă asupra sa tichet de cântar întrucât ar fi imposibil sa aibă montate cântare pe toate șantierele unde își desfășoară activitatea, iar căutarea unui cântar autorizat in timpul foarte scurt a fost imposibil, in condițiile in care lucrarea era extrem de urgentă de executat.
Realitatea este că șoferul societății a plecat la drum in grabă, a uitat avizul de însoțire a mărfii, astfel ca speriindu-se când a fost oprit in trafic a modificat data de pe un aviz mai vechi pe care acesta îl avea asupra sa, astfel ca avizul respectiv era din data de 10.06.2014 (nu a circulat pe drum național) și nu din data de 20.06.2014 așa cum se poate observa si din modificarea făcuta de acesta la rubrica data. In condițiile in care organele de control nu au cântărit autocamionul așa cum prevede legislația, calculul tonajului s-a făcut după un aviz care nu este elocvent, in condițiile in care transporta maxim 8 m3 si nu 20m3 adică echivalentul a 29.800 kg si nicidecum 44 200 kg.
Consideră ca in condițiile în care firma are eșalonare la stat daca va fi obligată să plătească această amendă in cuantum atât de mare, va fi în imposibilitate de plată, ceea ce ar duce la închiderea firmei, angajații vor rămâne fără locuri de muncă. Având in vedere ca e si prima abatere in acest sens a firmei consideră ca instanța poate acorda clemență si să aibă în vedere și prezumția de nevinovăție.
Pentru toate aceste argumente solicită să se admită apelul așa cum a fost formulat.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
Legal citat intimatul I. de S. pentru Controlul în Transportul Rutier a formulat întâmpinare la apelul formulat, apel pe care îl considera netemeinic si nelegal având in vedere următoarele motive:
Sentința pronunțata de prima instanța este temeinica si legala, motivația sa fiind clara. Astfel, instanța a motivat sentința pentru fiecare motiv in parte invocat de petenta in plângere si a apreciat in mod corect faptul ca procesul verbal de contravenție a fost incheiat cu respectarea prevederilor OG nr.2/2001.
Solicită respingerea apelului deoarece instanța de fond a apreciat in mod just respingerea plângerii contravenționale având in vedere ca sancțiunea amenzii pecuniare a fost just aplicata de agentul constatator pentru ca in urma analizării datelor descărcate de pe cârdul digital al șoferului, s-a constatat in urma analizării datelor descărcate de pe cârdul digital al șoferului nr._T010 pe o perioada de pe o perioada de 29 de zile s-a constatat ca operatorul de transport nu respecta legislația sociala si anume cea care reglementeaza timpii de conducere,pauza sau odihna. In speța conducătorul auto in perioada analizata a avut un nr de 6 incalcari foarte grave,l încălcare grava,2 incalcari minore. In acest sens in data de 12.05.2014 ora 09:32 - 12.05.2014 ora 20:56 conducătorul auto a depășit timpul de conducere neîntrerupt de 4 ore si 30 min asa cum este stipulat in legislația in vigoare cu 04 ore si 17 min deci conducere neîntrerupta continua un total de 08 ore si 47 de min, abatere ce constituie contravenție in conformitate cu dispozițiile art.8 alin.l pct.4 din OG nr.37/2007 modif prin OG nr.21/2009 + Legea nr.52/2010 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora. Art.8 din OG nr.37/2007 modif prin OG nr.21/2009+Legea nr.52/2010 Constituie contravenții următoarele fapte: alin.l Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European șî al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 șî, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: pct.4. depășirea perioadei maxime de conducere neîntrerupta cu o ora si 30 min sau mai mult;
Solicită să se aibă in vedere dispozițiile Regulamentului(CE) nr.3821/85 modif Reg. (CEE) 561/2006 al Consiliului care prevede la art. 8. alin.l, conducătorul auto respecta perioadele de repaus zilnic si săptămânal. A.. 2 - pe parcursul fiecarei perioade de 24 ore, de dupa perioada de repaus zilnic sau săptămânal, conducătorul auto trebuie sa efectueze o noua perioada de repaus zilnic. In cazul in care perioada de repaus zilnic care intra in aceasta perioada de 24 ore este de cel puțin 9 ore, dar mai puțin de 11 ore, perioada de repaus zilnic este considerata perioada de repaus zilnica redusa;
In conformitate cu dispozițiile art.4 lit.g din Regulamentul (CE) nr.561/2006, prin perioada de repaus zilnic de odihna se înțelege partea unei zile in timpul căreia conducătorul auto dispune de timpul sau liber sau care poate fi „o perioada de repaus zilnic normala", sau „o perioada de repaus redusa"
„perioada de repaus zilnic normala" - este orice perioada de repaus de cel puțin 11 ore, care poate fi luata in doua transe din care prima trebuie sa fíe o perioada neîntreruptă de cel puțin 3 ore si a doua, o perioada neîntrerupta de cel puțin 9 ore. „Perioada de repaus zilnic redusa" este orice perioada de repaus de cel puțin 9 ore, dar nu mai puțin de 11 ore.
Totodată, va rugam sa aveți in vedere dispozițiile Regulamentului(CE) nr.3820/85 modif Reg. (CEE) 561/2006 al Consiliului care prevede la art.26 alin7 (a) :Atunci cand conducătorul auto conduce un vehicul echipat cu un aparat de înregistrare in conformitate cu anexa I, acesta trebuie sa fie in măsura sa prezinte, la cererea unui inspector de control:
(i)foile de înregistrare din săptămâna in curs si cele pe care le-a utilizat pe parcursul celor 15 zile precedente ;
(ii)cârdul de conducător auto in cazul in care este titularul unui asemenea card si
(iii)orice informație introdusa manual si orice imprimat scos in timpul celor cincisprezece zile precedente, in conformitate cu prezentul regulament si cu Regulamentul (CE) nr.561/2006.
Cu toate acestea, după 1 ianuarie 2008, duratele prevăzute la punctele(i) si (ii) se refera la ziua in curs si la o perioada precedenta de douăzeci si opt de zile.
De asemenea, Regulamentul (CE) 561/2006 prevede la art.7*: după o perioada de patru ore si jumătate de condus, conducătorul auto trebuie sa faca o pauza neîntrerupta de cel puțin patruzeci si cinci de minute, exceptând cazul in care isi începe o perioada de repaus.
Acesta perioada de repaus poate fi înlocuita cu o pauza de cel puțin cincisprezece minute urmata de o pauza de cel puțin treizeci de minute, pauze intercalate pe parcursul perioadei de conducere astfel incât sa respecte dispozițiile primului paragraf.
Tahograful este un echipament care se instalează la bordul vehiculelor rutiere si are drept scop indicarea, înregistrarea si stocarea, in mod automat sau semiautomat, a datelor privind deplasarea acestor vehicule si a anumitor perioade de lucru ale conducătorilor care le conduc. Necesitatea instalării lui se reflecta in respectarea timpilor de conducere si prevenirea producerilor de accidente auto datorate oboselii la volan, fiind un martor sigur in caz de accident deoarece se apreciază viteza autovehiculului, care permite stabilirea vinovăției.
S-a mai constatat ca operatorul de transport efectua transporturi de mărfuri care nu sunt indivizibile, cu depășirea masei totale maxime admise, maselor maxime admise pe axe și/sau dimensiunilor maxime admise prevăzute în anexele nr. 2 și 3 la prezenta ordonanță astfel: In urma controlului in trafic, conducătorul auto a prezentat la control un aviz de însoțire a mărfii sub nr. 1812 cu o cantitate de 20 mc de balast aviz furnizat de către ..Din calculul cantității de material de cariera transportat in speța balast umed si masa proprie a vehiculului A4(VEHICUL CU 4 AXE) s-a ajuns la o masa totala de_ kg. Masa proprie a vehiculului_ kg plus_ kg balast .Pe rețeaua de drumuri naționale din România masa totala maxima admisa pentru acest tip de vehicul este de_ kg deci operatorul de transport a incălcat grav legislația in vigoare,Dupădeclarațiile conducătorului auto si a foii de parcurs vehiculul se deplasa pe ruta Tomești-Solești.
Răspunderea pentru incălcarea dispozițiilor legale ii revine operatorului de transport si nu conducătorului auto, persoana juridica poate sa-si sancționeze șoferul daca, contravenția a fost săvârșita din vina acestuia, sau se poate întoarce cu acțiune împotriva acestuia pentru a-si recupera prejudiciul creat, insa acest fapt nu o exonerează de răspundere deoarece răspunderea pentru fapta proprie a persoanei juridice va fi angajata ori de cate ori organele acesteia, cu prilejul exercitării funcției ce le revine vor fi săvârșit o fapta ilicita. Răspunderea unității de transport este una legala derivata din prerogativele de diriguire si control asupra modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu, revine persoanei juridice angajatoare, care in consecința răspunde contravențional. Art.3 alin.2 din OG nr.2/2001 republicata prevede: Persoana juridica răspunde contravențional in cazurile si in condițiile prevăzute de actele normative prin care se stabilesc si se sancționează contravenții.
In acest sens este de părere ca nu se impunea înlocuirea sancțiunea amenzii contravenționale cu Avertismentul, învederăm Onoratei Instanțe faptul că, potrivit art. 21 alin (3) din OG 2/2001, se stabilește în mod elocvent ca sancțiunea se aplica având în vedere mai întâi limitele acesteia din actul normativ special și, abia ulterior, în acele limite stabilite de acest act normativ se apreciază proporționalitatea sancțiunii cu gradul de pericol social al faptei.
Are în vedere aceasta interpretare a legii, întrucât, per a contrario, daca legiuitorul care a conceput dispozițiile OG nr.69/2012, ar fi apreciat ca gradul de pericol social al faptei redus în raport cu condițiile de fapt și de gravitatea faptei ce constituie contravenție, ar fi avut în vedere aplicarea sancțiunii „Avertismentului" ceea ce nu s-a întâmplat.
In situația în care legiuitorul, așa cum a arătat mai sus, ar fi evidențiat în actul normativ aceasta posibilitate, în sensul aprecierii ca redus a pericolului social al contravențiilor constatate în materie de transport rutier, atunci contravenienții nu s-ar mai fi putut prevala de dispozițiile OG nr. 2/2001 pentru a solicita exonerarea de răspundere contravenționala în situații în care sancțiunea amenzii s-a aplicat în mod just fără vreo urmă de îndoială asupra modului de individualizare a sancțiunii aplicate, doar pentru ca OG 2/2001 prevede aceasta posibilitate.
În acest sens. simpla apreciere că fapta contravenționala ar fi de gravitate redusa încadrându-se în prevederile art. 5 din OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, este nepertinentă, întrucât numai legiuitorul poate sa aprecieze gradul de pericol social al unei fapte ce constituie contravenție. Totodată, trebuie remarcat că înlocuirea amenzii contravenționale cu „Avertismentul"" nu este de natura să conducă la îndeplinirea scopului represiv și educativ al legii de sancționare în acest domeniu de activitate.
Controlul ISCTR s-a realizat in baza art.8 alin.l si alin.2 din Ordinul MTI nr.995/2011 de asemenea va rugam Onorata Instanța sa observați ca aplicabile in speța noastră sunt prevederile OG nr.37/2007+ OG nr.21/2009+Legea nr.52/2010. Regulamentul (CE) nr.561/15.03.2006 al Parlamentului European si al Consiliului, Regulamentul Consiliului (CEE) nr.3821/85, sunt acte normative aplicabile tarilor care fac parte din Comunitatea Europeana. Si va rugam in acest sens, Onorata Instanța sa aveți in vedere faptul ca fapta contravenționala reținuta in sarcina petentului are ca element material incălcarea dispozițiilor referitoare la utilizarea aparatului tahograf si agentul constatator in mod corect a reținut in sarcina petentului incălcarea obligației de a respecta legislația transporturilor.
Sancțiunile reprezintă consecințele de ordin represiv pe care trebuie să le suporte persoana care a încălcat regulile juridice. Sancțiunile contravenționale sunt o categorie a sancțiunilor juridice care se aplică în cazul săvârșirii abaterilor contravenționale.
Aplicarea unei sancțiuni de către un organ al statului nu reprezintă un scop în sine sau un mijloc de comitere a unor abuzuri. Este un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate, de prevenire a săvârșirii unor fapte ilicite și nu în ultimul rând n-ar trebui uitat scopul educativ al unei sancțiunii contravenționale care impune necesitatea observării mai atente a dispozițiilor legii în acord cu imperativele acesteia. Pe de altă parte, solicităm recunoașterea valorii probatorii a procesului-verbal, acesta fiind un act autentic întocmit de un agent constatator al statului aflat în exercițiul funcțiunii care constată starea de fapt, specializat și autorizat în domeniul controlului privind siguranța transportului rutier, beneficiind de prezumțiile de legalitate, de autenticitate și veridicitate, având forță probantă, se execută din oficiu, fiind întocmit în formă "ad validitatem7" cu respectarea condițiilor de formă și fond, în scopul producerii efectelor juridice pentru care a fost întocmit.
Ceea ce a dus la întocmirea procesului verbal consideram ca este expresia nudei contravenții, iar petenta nu poate invoca in apărarea sa propria culpa sau necunoașterea legii, motivația petenta nu este in măsura sa o exonereze de răspundere.
Cert este ca contravenția a existat cu adevărat, fapt indubitabil demonstrat instanței de recurs si de înscrisurile la care am făcut referire mai sus (si aflate la dosarul de fond ca probe), fapt indubitabil recunoscut si de prima instanța de judecata in cuprinsul sentinței sale, iar un proces verbal de contravenție este un act unilateral de voința conform O. G.R. 2/2001 (legea contravențiilor) ce face dovada vana la proba contrarie si creează prezumția de adevăr, iar in aceasta speța contravenienta nu a adus nici o proba in dovedirea inexistentei contravenției, ci se rezuma umil la simple scuze puerile fara nici o valoare d.p.d.v. juridic.
Solicită sa se aibă in vedere apărările formulate de noi la prima instanța si probatoriul administrat, sa observați ca apelanta nu face dovada contrara celor consemnate in procesul verbal de contravenție, Instanța de fond a apreciat in mod corect faptul ca procesul verbal, contestat de recurent, este temeinic si legal întocmit.
Având in vedere cele de mai sus, solicită sa se respingă apelul ca netemeinic si nelegal si sa se mențină sentința civila nr.2645 pronunțata de prima instanța in data de 19.11.2014 ca temeinica si legala, iar pe fond sa se respingă plângerea ca nelegală si nefondată și sa se mențină procesul verbal . nr._/20.05.2014 ca temeinic și legal întocmit, dispunând executarea întregului cuantum al amenzii așa cum aceasta a fost stabilita în actul de control.
In drept, intimatul și-a întemeiat prezenta întâmpinare pe prevederile art.299-316 Codului de procedura civila, ale OG nr.2/2001, OG nr.37/2007 modif prin OG nr.21/2009 + Legea nr.52/2010 privind stabilirea cadrului de aplicare a regulilor privind perioadele de conducere, pauzele si perioadele de odihna ale conducătorilor auto si utilizarea aparatelor de înregistrare a activității acestora, si a incălcărilor Regulamentului (CE) nr. 1.071/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme comune privind condițiile care trebuie îndeplinite pentru exercitarea ocupației de operator de transport rutier si de abrogare a Directivei 96/26/CE a Consiliului, ale Regulamentului (CE) nr. 1.072/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața transportului rutier internațional de mărfuri, ale Regulamentului (CE) nr. 1.073/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 privind normele comune pentru accesul la piața internaționala a serviciilor de transport cu autocarul si autobuzul si de modificare a Regulamentului (CE) nr.561/2006 si ale Ordonanței guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, precum si a sancțiunilor si masurilor aplicabile in cazul constatării acestor incălcări, Ordinul MTI nr.980/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor referitoare la organizarea si efectuarea transporturilor rutiere si a activităților conexe acestora stabilite prin Ordonanța Guvernului nr.27/2011 privind transporturile rutiere, Ordinul MTI nr.995/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de efectuare a inspecțiilor si controlului asupra transporturilor rutiere, a activităților conexe acestora, a activității centrelor de pregătire si perfecționare a personalului de specialitate din domeniul transporturilor rutiere, a activității școlilor de conducători auto si a activității instructorilor auto autorizați si pentru modificarea Ordinului MT nr. 1.058/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind activitatea de control al respectării perioadelor de conducere, pauzelor si perioadelor de odihna ale conducătorilor auto si al utilizării aparatelor de înregistrare a activității acestora, OG 43/1997 cu modificările si completările ulterioare.
Verificând din oficiu data introducerii cererii de apel, tribunalul constată că aceasta se situează după împlinirea termenului legal de declarare a apelului prevăzut art. 468 alin.1 NCPC și la termenul de judecată din data de 12 octombrie 2015 a invocat excepția tardivității
cererii de apel, părțile fiind citate pentru termenul din 07 decembrie 2015 cu mențiunea de a răspunde la excepția invocată de instanță, ceea ce nu au făcut.
Analizând cu prioritate excepția invocată, conform art. 248 Cod procedură civilă, instanța de control judiciar constată că aceasta este întemeiată, urmând a fi admisă pentru următoarele considerente:
Potrivit art.468 alin.1 NCPC „ Termenul de apel este de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, daca legea nu dispune altfel. „
Pe de altă parte, conform prevederilor art. 185 C., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel.
Din interpretarea prevederilor legale mai sus arătate reiese faptul că termenele pentru exercitarea căilor de atac au caracter imperativ și sunt sancționate cu decăderea.
În concret, sentința civilă nr. 2645/19 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria V. a fost comunicată petentei apelante . Iași la data de 21.01.2015 conform dovezii de înmânare hotărârii aflat la fila 78 dosar fond, dovada de comunicare fiind semnată de către persoana însărcinată cu primirea corespondenței.
Astfel, termenul de declarare a apelului s-a împlinit la data de 23.02.2015 .
Apelul a fost transmis prin e-mail la data de 24.04.2015 și înregistrat la Judecătoria V. la data de 24.04.2015, cu mult peste termenul prevăzut de lege.
Excepția tardivității a fost invocată în apel, la termenul de judecată din data de 12.10.2015 și pentru termenul de judecată din data de 07.12.2015, li s-a pus în vedere părților să răspundă la această excepție.
Având în vedere faptul că, în baza art. 185 al.1 N.C.P.C. la expirarea termenului de apel, petenta apelantă a fost decăzută din dreptul de a mai exercita această cale de atac, se va admite excepția tardivității apelului și se va respinge - ca tardiv - apelul împotriva sentinței civile nr. 2645/19 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria V., care va fi menținută.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite excepția tardivității apelului, invocată de instanță din oficiu.
Respinge - ca tardiv - apelul declarat de . Iași împotriva sentinței civile nr. 2645/19 noiembrie 2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Definitivă.
pronunțată în ședință publică, azi, 07 decembrie 2015
Președinte, L.-M. B. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, M. R. |
Red A.E.G./11.12.2015
EX.4
JUD.FOND: D. M. -E.
| ← Anulare act. Decizia nr. 1638/2015. Tribunalul VASLUI | Pretenţii. Decizia nr. 1645/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
