Plângere contravenţională. Decizia nr. 181/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 181/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 181/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 181/A/2015
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E. S.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului V., în contradictoriu cu intimat petent B. I., domiciliat în .. Muntenii de Sus, jud. V., împotriva sentinței civile nr.2422 din 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria V. în dosarul civil nr._, având ca obiect plângere contravențională.
Nefiind nici o opoziție din partea celorlalți participanți la ședința de judecată s-a strigat cauza cu prioritate, când la apelul nominal făcut în ședința publică, s-a prezentat avocat Z. C. pentru intimatul petent B. I. cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind apelant – intimat Inspectoratul de Poliție al Județului V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la primul termen de judecată; apelantul este scutit de plata taxei judiciare de timbru; declarat în termen - motivat; nu s-a depus întâmpinare; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
S-au verificat actele și lucrările de la dosar, după care;
Interpelat reprezentantul convențional al intimatului petent B. I., a declarat că nu mai are cereri noi de formulat și probe de administrat în apel, cu excepția celor administrate la instanța de fond.
Tribunalul față de declarația părții prezente prin reprezentant convențional că nu mai are cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Avocat Z. C. pentru intimatul petent B. I. având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de Inspectoratul de Poliție al Județului V., ca nefondat și menținută hotărârea primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Menționează faptul că acei puieți de salcâmi erau crescuți pe o vegetație. Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2422 din 29.10.2014 a Judecătoriei V. a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul B. I., în contradictoriu cu IPJ V..
A fost anulate procesele-verbale de contravenție . nr._/28.02.2014 și PA nr._/28.02.2014.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.02.2014 petentul a fost sancționat contravențional întrucât a cumpărat la data de 28.02.2014 material lemnos esență salcâmi, respectiv 1000 araci de la B. C., fără documente de proveniență.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. l din Legea 171/2010 și sancționată cu 5000 lei amendă contravențională.
În aceeași zi, pe numele petentului s-a încheiat și procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care se reține că petentul a transportat 5,8 m steri de material lemnos (araci) fără a avea documente de proveniență.
Fapta a fost încadrată în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. b din Legea 171/2010 și sancționată cu 5000 lei amendă contravențională și ridicarea materialului lemnos în vederea confiscării.
Sub aspectul legalității, instanța a reținut că cele două procese verbale de contravenție cuprind toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei, instanța a reținut din declarația martorului B. C. că, materialul lemnos cu care petentul a fost găsit la control, i-a fost vândut petentului chiar de către martor. La rândul său, martorul îl dobândise ca plată pentru munca prestată în favoarea proprietarului unui teren pe care-l ajutase să curețe terenul de vegetația sălbatică de salcâmi care crescuse pe acesta. Aracii proveneau de la salcâmii respectivi.
Raportat la această probă instanța a reținut că materialul lemnos cumpărat și transportat de către petent nu făceau parte din fondul forestier național așa cum este acesta identificat la art. 1 alin.2 din Legea 46/2008 ci, de pe un teren agricol proprietate privată.
Conform art. 6 din Legea 46/2008, „fondul forestier național este supus regimului silvic. Vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național este supusă normelor tehnice silvice privind evaluarea masei lemnoase și reglementărilor privind circulația materialului lemnos.
Recoltarea și valorificarea lemnului din vegetația forestieră de pe terenurile din afara fondului forestier național sunt la latitudinea proprietarilor, cu respectarea prevederilor alin. 2”.
Întrucât materialul lemnos nu provenea din forul forestier național, dispozițiile Cap. 9 din Legea 46/2008 (Cod silvic), referitoare la proveniența și circulația materialelor lemnoase, nu erau aplicabile în cazul petentului.
Rămâne de stabilit dacă salcâmii tăiați făceau parte dintr-o vegetație forestieră de pe terenuri din afara fondului forestier național, situație în care erau incidente dispozițiile HG 966/2008 referitoare la normele privind circulația materialelor lemnoase.
Legea 46/2008 definește vegetația forestieră din afara fondului forestier național în anexa 1, ca fiind alcătuită din: plantații cu specii forestiere de pe terenurile agricole; vegetație forestieră de pe pășuni cu consistență mai mică de 0,4; fânețele împădurite; plantațiile de specii forestiere și arborii din zonele de protecție a lucrărilor hidrotehnice și de îmbunătățiri funciare; arborii situați de-a lungul cursurilor de apă și canalelor; parcurile dendrologice și arboretumurile altele decât cele cuprinse în păduri; aliniamentele de arbori situate de-a lungul căilor de transport și comunicație.
Rezultă că nu orice copac sau vegetație lemnoasă crescută sălbatic pe un teren, fac parte din vegetație forestieră din afara fondului forestier național.
Întrucât din proba testimonială a rezultat că aracii proveneau dintr-o vegetație sălbatică de salcâmi crescută pe un teren agricol, rezultă că materialul lemnos nu provenea dintr-o vegetație forestieră din afara fondului forestier național.
Pe cale de consecință, instanța a apreciat că transportul de material lemnos efectuat de către petent nu era supus dispozițiilor Legii 46/2008 și nici normelor prevăzute de HG 996/2008 adică, nu era necesar a fi însoțit de documente de proveniență.
În consecință, petentul nu se face vinovat de săvârșirea contravenției prevăzute de art. 19 alin. 1 lit. b din Legea 171/2010 care sancționează transportul materialului lemnos fără aviz de însoțire, avizul de însoțire fiind considerat document de proveniență conform HG 996/2008.
În ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 19 alin. 1 lit. „l”, constând în vânzarea/cumpărarea materialelor lemnoase fără proveniență legală sau fără avize de însoțire ori documentele echivalente acestora prevăzute în normele privind circulația materialelor lemnoase, instanța a reținut pentru aceleași considerente arătate mai sus că petentul nu se face vinovat de săvârșirea faptei constând în cumpărarea de material lemnos fără documente de proveniență întrucât materialul lemnos cumpărat de acesta nu era supus dispozițiilor legale care reglementează circulația, recoltarea și valorificarea materialului lemnos din fondul forestier național sau din vegetația forestieră din afara acestuia.
Instanța a precizat că Legea 171/2010 are drept scop apărarea fondului forestier național și a vegetației forestiere din afara acestuia așa cum sunt ele identificate de legiuitor. Dispozițiile acestei legi nu pot fi însă aplicate mai înainte de a se stabili cu certitudine proveniența materialului lemnos, întrucât intenția legiuitorului a fost de a proteja integritatea fondului forestier indiferent de forma de proprietate fără a extinde însă această protecție asupra oricărei vegetații lemnoase.
De aceea legiuitorul a prevăzut la art. 1 din Legea 46/2008 ce cuprinde fondul forestier național, definind și termenul de pădure la art. 2, iar în anexa la lege, la pct. 50 a prevăzut ce cuprinde vegetația forestieră din afara fondului forestier național.
Numai acestor terenuri și vegetațiilor forestiere de pe ele le sunt aplicabile dispozițiile Legii 46/2008 și a celorlalte acte normative care reglementează circulația, recoltarea, valorificarea, paza, etc.
Față de considerentele expuse mai sus instanța a reținut că petentul nu se face vinovat de săvârșirea celor două contravenții reținute în sarcina lui, plângerea acestuia urmând a fi admisă.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel intimatul IPJ V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că în mod greșit prima instanță a admis plângerea contravențională și a anulat procesul verbal de contravenție, deoarece petentul a săvârșit contravenția pentru care a fost sancționat, întrucât petentul a cumpărat material lemnos – araci, fără documente de proveniență, încălcând disp. art.19 al.1 lit. e din Legea nr. 171/2010.
Nu s-a depus întâmpinare.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Cererea de apel este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 din Noul Cod de pr. Civilă, Tribunalul apreciază că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._/28.02.2014 petentul B. I. a fost sancționat contravențional întrucât a cumpărat la data de 28.02.2014 material lemnos esență salcâmi, respectiv 1000 araci de la B. C., fără documente de proveniență, fapta fiind încadrată în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. l din Legea 171/2010 și sancționată cu 5000 lei amendă contravențională.
În aceeași zi, pe numele petentului B. I. s-a încheiat și procesul-verbal de contravenție . nr._ prin care se reține că acesta a transportat 5,8 m steri de material lemnos (araci) fără a avea documente de proveniență, fapta fiind încadrată în dispozițiile art. 19 alin. 1 lit. b din Legea 171/2010 și sancționată cu 5000 lei amendă contravențională și ridicarea materialului lemnos în vederea confiscării.
Sub aspectul legalității, cele două procese verbale de contravenție cuprind toate mențiunile obligatorii prevăzute de art. 17 din OG 2/2001, sub sancțiunea nulității absolute.
Sub aspectul temeiniciei procesul verbal de contravenție, tribunalul constată că în mod corect prima instanță a reținut că aracii proveneau dintr-o vegetație sălbatică de salcâmi crescută pe un teren agricol, că aceștia nu proveneau dintr-o vegetație forestieră din afara fondului forestier natural sau din fondul forestier.
De asemenea, în mod just a reținut instanța că pentru aracii cumpărați de petent nu era necesară documentație de proveniență sau de vânzare-cumpărare, fiind exceptați de la dispozițiile legale care reglementează circulația, recoltarea și valorificarea materialului lemnos din fondul forestier natural sau din vegetația forestieră din afara acestuia
Față de aceste considerente, în baza art. 480 din Noul Cod de pr. civilă, va dispune respingerea apelului declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului V. împotriva sentinței civile nr.2422 din 29.10.2014 a Judecătoriei V., pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de intimatul Inspectoratul de Poliție V. împotriva sentinței civile nr.2422 din 29.10.2014 pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
IREVOCABILĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16 februarie 2015.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E. S. | |
Grefier, M. M. |
Red: S.E.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/27.02.2015
.>
Judecătoria V. - judecător fond C. P.
| ← Obligaţie de a face. Decizia nr. 209/2015. Tribunalul VASLUI | Completare/lămurire dispozitiv. Decizia nr. 428/2015.... → |
|---|
