Plângere contravenţională. Decizia nr. 957/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 957/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 02-09-2015 în dosarul nr. 2092/244/2014
document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 957/A/2015
Ședința publică de la 02 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-M. P.
Judecător C. A.
Grefier M. R.
Pe rol fiind la ordine spre soluționare cererea de apel formulată de petentul apelant S. T. domiciliat în loc. L. Banului . cu domiciliul procesual ales la sediul Cabinetului de avocat N. C. din Huși. .. 51, județul V. împotriva sentinței civile nr. 231/02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Huși în dosar_ având ca obiect - plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință s-a prezentat apelantul petent S. T. care s-a legitimat cu cartea de identitate . nr._ eliberată de SPCLEP Huși la data de 26.02.2014 asistat fiind de avocat P. C. cu delegație de reprezentare aflată la fila 30 dosar, lipsă fiind intimații.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, ocazie cu care s-a arătat că:
- procedura de citare este legal îndeplinită;
- cererea de apel a fost formulată și motivată în termen ;
- s-a solicitat ca judecata să se facă și în lipsa părților;
- cererea de apel a fost timbrată corespunzător prin achitarea taxei judiciare de timbru în valoare de 20 lei cu chitanța_ din 23.06.2015 aflată la fila 17 dosar;
- la data de 01 septembrie 2015 prin serviciul de registratură al instanței la dosar a fost înregistrată o adresă a petentului –apelant prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. Nu se solicită administrarea altor orbe în cauză în afara celor deja existente la dosar. Se solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
S-au citit și verificat actele de la dosar, după care:
Av. P. C. având cuvântul arată că petentul apelant nu mai are alte probatori ide administrat în apel decât cele deja existente la dosar.
Instanța constată că apelantul nu-și propune alte probe în apel, decât un înscris – copia unui articol dintr-un ziar local privind declarația celelalte persoane implicate în accident.
Intimatul nu a formulat întâmpinare și nici nu și-a propus alte probe.
Instanța estimează durata cercetării procesului la 3 luni .
Nemaifiind alte acte de depus sau cereri noi de formulat, instanța constată încheiată cercetarea judecătorească acordând cuvântul pe fondul cererii de apel formulate.
Av.P. C. având cuvântul:
Apelantul S. T. a declarat apel împotriva sentinței civile nr. 231 din 02.04.2015 pronunțată de Judecătoria Huși, sentință pe care o critică pentru nelegalitate și netemeinicie, motivele de apel fiind amplu dezvoltate în cuprinsul cererii de apel aflate la dosarul cauzei.
Un prim motiv de apel ar fi cel referitor la faptul că instanța consemnează dintr-o perspectivă absolut greșită că procesul –verbal de constatare și sancționare a contravenției ar face dovada deplină atât asupra situației de fapt, cât și a încadrării în drept,, în condițiile în care din întreg materialul probator administrat în cauză rezultă faptul că acest proces - verbal nu a fost încheiat de polițist ca urmare a perceperii situației cu propriile sale simțuri. Rezultă așadar, din depozițiile martorilor că evenimentul reclamat s-a produs la o anumită oră și după 2-3 ore, la postul de poliție (fără să fie efectuată vreo schiță, vreo măsurătoare la fața locului) se întocmește acest proces - verbal de sancționare a petentului S. T. doar pe baza depoziției unor martori.
Din această perspectivă, apreciază că instanța de fond avea obligația și prudența de a analiza cu mare obiectivitate declarațiile martorilor audiați în cauză.
Existența sau inexistența acestei fapte contravenționale trebuia să fie stabilită de către instanța de judecată.
O altă chestiune pe care o supune atenției instanței de control judiciar: in cuprinsul hotărârii instanței de fond nu se regăsesc consemnate apărările petentului. Nu se regăsește consemnată vreo discuție pe probele care au fost administrate.
Instanța de fond face practic o trecere în revistă a dispozițiilor legale prevăzute de OUG 195/2002 cu privire la depășire,(act normativ în baza căruia a fost sancționat contravențional petentul) după care fără a trece măcar în revistă numele martorilor, declarațiile, elemente de coroborare a declarațiilor si vine cu concluzia că probele dosarului relevă faptul că „ petentul nu a făcut dovada unui fapt negativ, respectiv faptul că „ nu a dovedit că nu a efectuat acea depășire”.
Raportat la această chestiune expusă apreciază că hotărârea instanței de fond este nemotivată. Nu este suficientă o înșiruire a textelor de lege și nici să se tragă o concluzie în condițiile în care anterior acestei concluzi nu avem o dezbatere asupra probelor ce au fost administrate.
Atunci, este nevoită să facă o dezbatere a probelor administrate în fața instanței de control judiciar și să aducă în atenția instanței de apel elemente ce țin de o interpretare corectă a probatoriului administrat.
Declarațiile martorilor coroborate cu schițele care au fost efectuate vădesc în mod cert faptul că S. T. nu a efectuat acea depășire. Aici are în vedere cele trei declarații de martori care s-au dat la instanța de fond și referitor la care repetă :nu au fost analizate de către instanța de judecată.
Martorul C. M. susține în mod cert că” petentul a staționat la o cișmea pentru a-și lua o sticlă cu apă”.”Precizez că autoturismul condus de petent avea tractată și o remorcă. Precizez că pe acel segment de drum petentul nu a efectuat nici o manevră de depășire a vreunui autobuz”.
Martorul C. J. - martor ocular - a declarat „ eu mă deplasam în spatele autoturismului condus de petent. .Precizez că în apropiere de poligon este o cișmea și știu că petentul a semnalizat și s-a oprit acolo. Din sens opus veneau mai multe autotrenuri eu neavând posibilitatea să-l depășesc pe petent. Precizez că în fața autoturismului condus de petent se afla un autobuz și practic toți circulam în aceeași coloană. Știu că petentul a încercat să se înscrie în manevra de depășire dar nu a reușit întrucât nu era vizibilitate și petentul avea tractată și o remorcă.”
Declarația esențială și pe care instanța de fond doar o trece în revistă în considerente însă nu corespunde adevărului este cea a numitului C. D. –conducătorul autobuzului în spatele căruia circula petentul și care vine și spune foarte clar că ” la un moment dat am văzut cum un autoturism de culoare albă semnaliza pentru a încerca să mă depășească. Încă din momentul staționării în localitatea Gura Văii ,acel autoturism a încercat să mă depășească dar acest lucru nu a fost posibil întrucât din sens opus venea o coloană de tiruri.Până la acea cișmea a semnalizat într-una manevra de depășire, însă acest lucru nu a fost posibil, întrucât din față venea o coloană de mașini „.
Nu există alte declarații care să combată o situație de fapt pe care petentul se străduiește să o aducă în atenția instanței.
Evenimentul rutier poate fi rezumat în câteva cuvinte: petentul se deplasa cu autoturismul în spatele unui autobuz, a semnalizat intenția de depășire, lucru care însă nu s-a putut face ulterior pentru că din ambele sensuri de mers circulau foarte multe mașini, coloane de tiruri. La un moment dat pe sensul opus de mers circula autoturismul „Tico” care s-a intersectat la un moment dat cu autoturismul condus de petent, însă ulterior acestui moment șoferul respectiv a intrat într-o depășire. Acest lucru rezultă din declarația dată de șoferul Tico ziarului unui cotidian local, imediat după momentul impactului.
Șoferul care conducea autoturismul „Tico” a intrat in depășirea unui alt autoturism, a forțat depășirea pentru că din sens opus venea un tir și pentru a evita coliziunea care putea să-i fie fatală a ieșit în decor.
Este cel puțin lipsită de logică susținerea pe care o face în fața instanței această persoană, respectiv intervenientul, în sensul că „ ar fi văzut că intră în depășire petentul, s-ar fi speriat și ar fi intrat în decor”. Este absolut nesusținută de nici o probă această variantă.
În concluzie, pentru toate argumentele expuse, apreciază că petentul S. T. nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa și, solicită admiterea apelului iar pe fondul cauzei să se admită plângerea cu consecința anulării procesului –verbal, exonerarea petentului de la plata amenzii contravenționale aplicate și a măsurii complementare.
Cu cheltuieli, pe cale separată.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța lăsând cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față;
Prin sentința civilă nr. 231 din 02.04.2015 Judecătoria Huși a respins plângerea contravențională formulată de petentul S. T. împotriva procesului – verbal de constatare și sancționare a contravenției ., nr._ din 10.10.2014 întocmit Serviciul Poliției Rutiere din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., pe care l-a menținut.
Pentru a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că:
Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 01.10.2014, încheiat de Serviciul Politiei Rutiere Huși din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului V., s-a dispus sancționarea petentului cu o amendă în sumă de 360 lei, 4 puncte – amendă în valoare de 360 lei și măsura complementară a reținerii permisului de conducere în vederea suspendării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile, reținându-se în fapt că în data de 01.10.2014, în jurul orelor 07,40 petentul a condus autoturismul, marca „Volkswagen Transporter”, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 24A pe traseul Gura Văii – Huși, efectuând o depășire neregulamentară pe un segment fără vizibilitate, iar ca urmare a acestei manevre, autoturismul care circula regulamentar din sens opus s-a răsturnat, ieșind în decor.
Astfel, conform art. 45 alin. 3 din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, privind circulația rutieră pe drumurile publice „atunci când prin manevra de depășire se trece peste axa care separă sensurile de circulație, conducătorii de vehicule trebuie să se asigure că din sens opus nu se apropie un vehicul și că dispun de spațiu suficient pentru a reintra pe banda inițială ”.
Potrivit art. 118 lit. „d” din H.G. nr. 1391/2006, privind Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr.195/2002 „conducătorul de vehicul care efectuează depășirea este obligat să reintre pe banda sau șirul de circulație inițial după ce a semnalizat și s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiții de siguranță pentru ceilalți participanți la trafic”.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectiv respectă limitele rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, cauza Vulic v. Suedia).
În cauză agentul constatator a făcut dovada săvârșirii faptei prin declarațiile celorlalți participanți la trafic, respectiv declarația conducătorului auto de pe autobuz, fiind atașate schițele producerii evenimentului rutier care atestă faptul că traficul era foarte aglomerat, se circula pe ambele sensuri, fiind un segment unde depășirea era practic imposibilă, fiind marcaj continuu.
Întrucât procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției face dovada deplină atât asupra situației de fapt, cât și a încadrării în drept, până la proba contrară, probă pe care petentul nu a făcut-o, instanța apreciază că plângerea contravențională promovată este nefondată.
Analizând probatoriul administrat, instanța a apreciat că petentul nu a făcut dovada susținerilor sale expuse în motivarea plângerii, referitor la faptul că el nu a efectuat acea manevră de ieșire de pe sensul său de deplasare, chiar dacă nu a reușit să efectueze manevra de depășire, conducătorul autobuzului C. D., precizând că a fost depășit de dubița albă marca „Volkswagen Transporter”, cu nr. de înmatriculare_, condusă de petent (fila 22).
Examinând întregul material probator, instanța a apreciat că petentul a încălcat dispozițiile legale privind efectuarea manevrei de depășire în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat apel petentul S. T., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În motivarea sentinței civile motivată, există multe necondordanțe față de situația de fapt, așa cum a fost ea prezentată de către intimat și de către martorii pe care i-am adus la dosarul cauzei.
1. Se arată că procesul verbal de constatare a contravenției face dovada deplină asupra situației de fapt și a încadrării. Există un viciu în ce privește modalitatea de constatare a contravenției, care nu s-a făcut de agent cu propriile simțuri, ci după povestirea unui martor adus de intimat.
In "Regimul Juridic al Contravențiilor - Editura Hamangiu, de O. P. - 2011 la pag. 157 la modalitatea de constatare a contravențiilor, acestea se fac cu propriile simțuri ale agentului constatator, sau dacă deja s-a produs, procesul verbal de contravenție va fi scris după ce acesta va cerceta fața locului.
Dar în nici un caz, după ce intimatul își aduce el un martor și întocmește un proces verbal după povestirea acestuia, care nu concordă cu ceea ce a declarat la ziar, în acest caz.
Iar declarația martorului, șoferului de autobuz, acesta precizează că, în spatele lui era o dubă albă VW, care încerca să depășească, dar nu precizează numărul mașinii. Putea fi oricine altcineva. Iar după ce a început coborârea dubita albă al cărui număr nu îl știe a făcut depășirea. Nu spune că a fost depășit în timp ce din față venea un TICO.
2.A adus toate probele în instanță, martori, acte, iar intimatul nu a avut nici o probă care să-1 susțină și nici un martor propus de acesta.
Conducătorul auto C. D. nu a precizat care era numărul mașinii petentului. In hotărârea instanței de judecată, se precizează că acest martor la pagina 22, a declarat că a fost depășit de mașina VW cu numărul de înmatriculare_ . Această afirmație este total eronată. In declarația acestui martor de la pagina 22, nici pe față și nici pe verso, nu se precizează numărul mașinii care 1-a depășit. Chiar acesta declară negru pe alb, că numărul mașinii nu-1 poate preciza.
Același martor care a fost adus în instanță si a dat declarație, în fata judecătorului, a precizat că a văzut o mașină care încerca să-I depășească, deoarece avea semnalizarea pornită, dar acest lucru nu a fost posibil, pentru că se circula în coloană și din sens opus, veneau tiruri. Din satul Gura Văii și până la cișmeaua unde petentul a oprit, nu s-a făcut nici o depășire a autobuzului, pentru că nu s-a putut.
3Nu se vorbește deloc în sentința civilă de apărările petentului, de cele declarate de martori și din ce motiv instanța a respins probele acestuia.
4.Intimatul a precizat că suma cu care și-a reparat mașina a fost de 20.000 (două zeci de mii lei), dar că daunele sunt mult mai mari. Va depune de la asigurător dovada achitării către intimat a sumei de 2100 lei și nu de 20.000 lei.
5 In declarația dată la ziar de intimat pe care o voi atașa la dosar, acesta spunea că "Circulam pe ruta Huși-Gura Văii, când din spatele meu, o autoutilitară s-a angajat în depășirea mea, iar din sens opus venea un alt autoturism, iar pentru evitarea unei nenorociri, am virat mult dreapta pentru a ieși de partea carosabilă." Deci 1-a depășit o mașină, iar din fața lui venea un autoturism, adică o mașină mică și nu o dubită transporter.
6. Petentul a avut obiecțiuni în ce privește procesul verbal declarând că nu a efectuat depășirea, motivat de faptul că era foarte aglomerat. Și acesta a dat asigurarea, deoarece agenții de poliție i-au zis că nu poate contesta decât dacă dă asigurarea și achită amenda contravențională. Altfel îi va fi imposibil să conteste, lucru total neadevărat și abuziv din partea acestora.
În faza de judecată, a adus 2 martori care au ratat foarte clar faptul că petentul nu a efectuat depășirea, iar acel șofer cu TICO a trecut în mare viteză pe sensul lui de mers. Au mai relatat faptul că nici nu se putea depăși, deoarece era trafic aglomerat, iar mașinile circulau intens. Nici una din probe nu a arătat faptul că a intrat în depășire petentul și din această cauză s-a speriat șoferul de pe Tico și s-a răsturnat.
Mai mult, chiar declarațiile lui date în presă nu concordă cu ce a relatat la poliție și în instanța de judecată prin actele și relatările aduse la dosar.
Din poza depusă la dosar, se vede foarte clar că este linie discontinuă și declarațiile intimatului nu concordă cu ceea ce el a relatat la poliție și la instanța de judecata.
Pentru situația expusă anterior solicită admiterea apelului așa cum a fost el formulat și anularea procesului verbal ca fiind nelegal și netemeinic.
În drept, apelantul petent și-a întemeiat cererea pe disp.art. 466 - 482 cod procedură civilă.
Cererea de apel a fost legal timbrată.
Intimații deși legal citați nu au formulat întâmpinare.
Analizând sentința apelată prin prisma dispozițiilor legale aplicabile, a întreg probatoriului administrat si a motivelor de apel invocate se reține că apelul este întemeiat:
Motivul de apel cu privire la neanalizarea probatoriului administrat de petent, ci numai a probatoriului administrat la solicitare agentului constatator este întemeiat.
Din motivarea sentinței rezultă că a fost reținută relevantă depoziția martorului C. D., șoferul de autobuz, fără a se indica dacă probatoriul administrat de petent - depozițiile martorilor C. M. si C. J. sunt înlăturate sau nu, si care ar fi motivele înlăturării lor.
Fată de acest motiv de nelegalitate si de motivul de apel cu privire la netemeinicia sentinței, se impune a se reanaliza întreg probatoriu administrat.
Prin procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 01.10.2014, contestat in cauză s-a reținut in sarcina apelantului ca în data de 01.10.2014, în jurul orelor 07,40 acesta a condus autoturismul, marca „Volkswagen Transporter”, cu nr. de înmatriculare_, pe DN 24A pe traseul Gura Văii – Huși, efectuând o depășire neregulamentară a unui autobuz, pe un segment fără vizibilitate, iar ca urmare a acestei manevre, autoturismul Tico care circula regulamentar din sens opus s-a răsturnat, ieșind în decor.
Procesul verbal a fost întocmit de agentul constatator la aceeași dată, dar ulterior evenimentului la ora 12. Din această modalitate de întocmire a procesului verbal si din depozițiile martorilor rezultă că agentul constatator nu a perceput personal modalitatea de derulare a evenimentului.
Din întreg probatoriul administrat nu rezultă că autovehiculul Tico s-a răsturnat datorită angajării petentului ..
Din declarația petentului la data de 1. 10._ rezultă că acesta nu a depășit autobuzul pentru că din sensul opus venea un alt autovehicul.
Martorul C. Dănut, șoferul de autobuz, care s-a aflat in fata petentului a indicat la data de 1 10 2014 că in Gura Văii a oprit pentru a coborî 2 persoane si a văzut in spatele său o dubită de culoare albă care a încercat să-l depășească; întrucât mai tot timpul veneau mașini de pe contrasens inițial dubița nu a depășit autobuzul, iar ulterior a reușit depășirea. Acesta nu perceput vreun accident urmare a depășirii realizate de dubită.
Acest martor si-a menținut in instanță declarația si a detaliat in același sens modalitatea de derulare a depășirii
Această depoziție se coroborează si cu ceilalți 2 martori ai petentului care nu au perceput direct vreun accident si au detaliat conduita petentului in trafic.
Astfel martorul C. J. a arătat că se afla in trafic la data la care a auzit că s-a produs accidentul, că petentul se afla in spatele unui autobuz si inclusiv martorul circula in coloana; petentul a încercat să se înscrie in depășire, dar nu a reușit pentru că nu era vizibilitate; petentul a renunțat la a mai depășii si a mers in coloana; a observat că din sens opus au trecut mai multe vehicule-inclusiv un Tico.
Martorul C. M. a indicat faptul că s-a deplasat cu petentul pe ruta L. Banului-Huși in cursul lunii oct 2014 si că pe acel segment de drum acesta nu a realizat vreo depășire pentru că traficul era foarte aglomerat.
Astfel din depoziția martorului C. Dănut, șoferul de autobuz, si din depozițiile martorilor petentului, care au relatat cele percepute in acea zi, nu rezultă că din culpa petentului s-a produs accidentul.
Singurul martor care susține procesul verbal este celălalt șofer - O. M. – care a indicat faptul că dubita albă VS-O3- LAD al cărei conducător îl cunoaște, a intrat in depășirea vehiculului din fată si întrucât martorul intra in coliziune, a ieșit de pe carosabil si s-a răsturnat. Din schița întocmită de acest martor rezultă că vehicul LAD s-a angajat în depășirea unui autobuz, ceea ce a determinat accidentul.
Acest martor nu se coroborează cu nici un alt mijloc de proba pentru a retine cu siguranța culpa petentului in accident.
Mai mult cei 2 martori petentului si șoferul de autobuz au indicat faptul că petentul nu a realizat vreo depășire care să fi generat vreun accident.
Întrucât agentul constatator nu a perceput personal accidentul iar majoritatea martorilor nu au perceput ca petentul să fi realizat vreo depășire neregulamentară, se retine că există un dubiu cu privire la vinovăția petentului.
Astfel prezumția de legalitate a procesului verbal, prezumție ce rezultă din caracterul de act administrativ a procesului verbal, a fost înlăturată prin dubiul creat de probatoriu administrat.
Pentru a se păstra echilibrul egalității armelor celor 2 părți, si dreptul ala un proces echitabil se apreciază că apelantul a creat dubiul asupra legalității procesului verbal.
In consecință, in temeiul art. 480 NCPC coroborat cu 34 OG 2/2001 se va admite apelul, se va schimba sentința, se va admite plângerea contravențională si se va anula procesul verbal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul formulat de S. T. împotriva sentinței civile nr. 231 din 2 04 2015 a Judecătoriei Huși pe care o schimba in tot astfel:
Admite plângerea contravențională formulată de S. T. în contradictoriu cu I. de Politie al Judetului V., cu . Vienna Insurance Group SA si cu intervenientul forțat O. M..
Anulează procesul verbal de contravenție . nr._ din 10. 10. 2014 întocmit de Serviciul Politiei Rutiere din cadrul I. de Politie al Județului V..
Exonerează petentul de plata amenzii.
Definitiva.
Pronunțată in ședință publică, azi, 2. 09. 2015
Președinte, I.-M. P. | Judecător, C. A. | |
Grefier, M. R. |
M.R. 08 Septembrie 2015 red P.I.M..25.09.2015EX.4JUD.,FOND: A. C.
| ← Fond funciar. Decizia nr. 1100/2015. Tribunalul VASLUI | Fond funciar. Decizia nr. 1093/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
