Contestaţie la executare. Decizia nr. 1237/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1237/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 14-11-2012 în dosarul nr. 1237/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1237/2012/R
Ședința publică de la 14 Noiembrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. A.
Judecător D. M. M.
Judecător I.-M. P.
Grefier M. R.
Pe rol fiind la ordine spre soluționare cererea de recurs formulată de recurenta - Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. cu sediul în București, . nr. 13 ,sector 2 București în contradictoriu cu contestatoarea intimată . București prin administrator judiciar A& A CONSULTANTS IPURL cu sediul în București, .. 12 .,sector 3, Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. V. cu sediul în V., . nr. 56 și Administrația Finanțelor P. B. cu sediul în B. ,.. 23 județul V., împotriva sentinței civile nr. 2350/07 septembrie 2012 pronunțată de Judecătoria B. în dosar nr._ având ca obiect - contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință public s-a prezentat din partea contestatoarei intimate ., av. B. A. care depune delegația de reprezentare la dosar, lipsă fiind celelalte părți.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, ocazie cu care s-a arătat că:
- procedura de citare a fost legal îndeplinită;
- cauza se află la primul termen de judecată;
- s-a solicitat ca judecarea pricinii să se facă și în lipsa părților;
- cererea de recurs este scutită de la plata taxelor de timbru și timbru judiciar, în conformitate cu prevederile art. 299 din OG nr. 92/2003 privind codul de procedură fiscală cu modificările și completările ulterioare ,coroborate cu dispozițiile art. 17 din legea 146/1997 privind taxele judiciare de timbru ,cu modificările și completările ulterioare.
S-au citit și verificat actele și lucrările de la dosar, după care nemaifiind alte acte de depus sau cereri noi de formulat, instanța constată cauza ca fiind în stare de judecată acordând cuvântul la dezbateri, pe cererea de recurs formulată.
Av.B. A. având cuvântul solicită respingerea recursului formulat de Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. și menținerea hotărârii pronunțate de Judecătoria B. care este legală și temeinică.
Instanța de fond în mod corect a reținut că nu s-a comunicat la sediul societății o somație de executare.
Intimata nu a comunicat societății nici o somație de executare, obligatorie în cadrul procedurii de executare și nici titlurile executorii de care face vorbire în procesul verbal contestat. Nu a fost precizată natura debitului în actul de executare, în conformitate cu art. 144 C.proc,. fiscală. În procesul verbal, organul de executare nu face altceva decât să înșiruie un număr de titluri executorii care nu au fost comunicate societății. Contestatoarea a susținut că, organul de executare nu o-a comunicat nici o invitație pentru a se prezenta la sediul său. Contestatoarea a mai învederat că, bunul urmărit și sechestrat face parte din categoria celor exceptate conform dispozițiilor legale de la urmărire, întrucât spațiul comercial este direct folosit în activitatea ce constituie principala sursă de venit . Spațiul comercial este un spațiu în care își desface zilnic în principal produsele proprii de morărit și panificație, alături de alte produse supuse comercializării, sursa de venit fiind evident principala, având în vedere obiectul de activitate al societății –morărit panificație și comercializarea produselor proprii prin magazine proprii.
Acea înștiințare făcută prin adresa nr. 420947A/28.03.2012 emisă Direcția Generală a Finanțelor P. a Municipiului București –Administrația Finanțelor P. pentru C. M. prin care s-a solicitat identificarea și sechestrarea bunurilor mobile și imobile aparținând contestatoarei., nu suplinește lipsa somației de executare obligatorii.
În mod corect a reținut prima instanță că înștiințarea debitorului prin somație este obligatorie atunci când legea nu prevede altfel, iar pentru creanțele fiscale art. 145 C.proc. fiscală prevede în mod expres că, executarea silită începe prin comunicarea somației, iar dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Faptul că executorul fiscal nu a emis o somație către debitoare care să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 145 alin. 2 C.proc.fiscală, atrage anularea executării în condițiile art. 391 C.proc. civ. Această nulitate este relativă, întrucât dispozițiile legale privitoare la încunoștiințarea prin somație sunt edictate exclusiv în interesul acesteia, dar și expresă, vătămarea prezumându-se.
Înștiințarea din data de 09.05.2012 prin adresa nr. 2920 nu putea suplini lipsa somației care să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 145 alin. 2 C.proc. fiscală, întrucât, în materie fiscală înștiințarea este un act premergător al executării silite, care precede somația, potrivit art. 50 și art. 143 din O.G. 92/2003.
De altfel, instanța a constată în mod corect că, înștiințarea nr. 2920/09.05.2012 nu a fost primită efectiv de către debitoare.
P. aceste motive, solicită respingerea recursului. Cu cheltuieli de judecată sens în care depune la dosar în copie chitanța privind plata onorariu de avocat, originalul chitanței regăsindu-se în contabilitatea societății.
S-au declarat dezbaterile închise, instanța lăsând cauza în pronunțare.
Deliberând s-a dat soluția de mai jos:
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față;
P. sentința civilă nr.2350/07 septembrie 2012 Judecătoria B. a . admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Administrația Finanțelor P. B., invocată prin întâmpinare.
A respins contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. I. C. SA prin administrator judiciar A&A Consultants IPURL în contradictoriu cu intimata Administrația Finanțelor P. B., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
A admis contestația la executare formulată de contestatoarea S.C. I. C. SA prin administrator judiciar A&A Consultants IPURL în contradictoriu cu intimatele Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. V. și Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. București.
A anulat toate actele de executare referitoare la urmărirea silită a imobilului Spațiu Comercial situat în mun. B., ..5, .+b, parter, număr cadastral topografic 965/1;0;1-965/2;0;3, inclusiv procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 3915 din 12.06.2012 din dosarul de executare nr._ efectuate până la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
A constatat ca rămasă fără obiect cererea de suspendare a executării silite formulată de contestatoare . în temeiul art. 36 din Legea 85/2006.
P. a pronunța această soluție, prima instanță a reținut că:
P. adresa nr. 420947A/28.03.2012 Direcția Generală a Finanțelor P. a Municipiului București –Administrația Finanțelor P. pentru C. M. a solicitat identificarea și sechestrarea bunurilor mobile și imobile aparținând contestatoarei . (fila 104 dosar de executare). P. adresa nr. 2920/09.05.2012 (fila 106 dosar de executare) în vederea sechestrării bunurilor imobile nominalizate, în temeiul art. 136 alin. 5 din O.G. 92/2003 a fost invitat reprezentantul legal al societății contestatore pentru ziua de 16.05.2012, ora 10 la sediul instituției cu documentația pentru bunurile identificate. La data de 12.06.2012, prin procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 3915 din 12.06.2012 s-a procedat la sechestrarea la sediul organului fiscal a bunului imobil –Spațiu Comercial situat în mun. B., ..5, ., număr cadastral topografic 965/1;0;1-965/2;0;3 (fila 113-114-dosar de executare).
Procesul verbal de sechestru a fost comunicat societății contestatoare.
În același dosar de executare (nr._) au fost emise proces verbal de sechestru nr. 4142/25.06.2012, proces verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 4145/25.06.2012, proces verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 4148/25.06.2012 cu privire la bunuri imobile situate în V.
La data de 13.07.2012 prin încheierea pronunțată la data de 13.07.2012 de Tribunalul București - Secția a VII-a civilă în Dosarul nr._/3/2012 s-a dispus față de debitoarea . deschiderea procedurii generale conform art. 32 alin. 1 din Legea 85/2006 privind insolvența.
Contestatoarea a formulat contestație la executare criticând executarea silită și procesul verbal de sechestru din data de 12.06.2012 invocând că, organul de executare nu este competent, nu a fost comunicată nici o somație, nu a primit nici o înștiințare, în procesul verbal de sechestru nu este trecut natura debitului, iar bunul urmărit și sechestrat face parte din categoria celor exceptate conform dispozițiilor legale.
B. În drept:
Potrivit art. 145 din Codul de procedură fiscală executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu (alin. 1). Somația cuprinde, pe lângă elementele prevăzute la art. 43 alin. (2), următoarele: numărul dosarului de executare; suma pentru care se începe executarea silită; termenul în care cel somat urmează să plătească suma prevăzută în titlul executoriu, precum și indicarea consecințelor nerespectării acesteia.
Potrivit art. 172 (Contestația la executare) din Codul de procedură fiscală, (1) persoanele interesate pot face contestație împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum și în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condițiile legii. (2) Dispozițiile privind suspendarea provizorie a executării silite prin ordonanță președințială prevăzute de art. 403 alin. 4 din codul de procedură civilă nu sunt aplicabile. (3) Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de o instanță judecătorească sau de alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege. (4) Contestația se introduce la instanța judecătorească competentă și se judecă în procedură de urgență.
În temeiul art. 399 alin. 1 din Codul de procedură civilă, împotriva executării silite, precum și împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare. Potrivit alin. 2 al aceluiași articol, nerespectarea dispozițiilor privitoare la executarea silită însăși sau la efectuarea oricărui act de executare atrage sancțiunea anulării actului nelegal.
Art. 391 C.proc. civ. stabilește că încălcarea dispozițiilor privind somația atrage anularea executării.
C. Asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a intimatei Administrația Finanțelor P. B.
Înainte de a trece la soluționarea fondului cauzei, instanța s-a pronunțat cu prioritate, conform art. 137 C.p.civ., asupra excepției lipsei calității procesuale pasive invocată în cauză.
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și persoana care poate fi obligată, prin hotărâre la executarea unei prestații către contestatoare sau căreia îi poate fi opus un drept sau o situație de fapt. Din analiza dosarului de executare silită rezultă că intimata Administrația Finanțelor P. B. nu a emis nici un act de executare în dosarul de executare pornit împotriva debitoarei contestatoare, iar procesul verbal de sechestru pentru bunul imobil nr. 3915 din 12.06.2012 privind spațiul comercial situat în mun. B., ..5, .+b,parter este emis de Administrația Finanțelor P. pentru C. M. V..
Așadar, intimata Administrația Finanțelor P. B. nu poate figura ca parte în proces.
În consecință, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a intimatei Administrația Finanțelor P. B., invocată de acesta prin întâmpinare și va respinge acțiunea având ca obiect contestație la executare formulată de contestatoarea . în contradictoriu cu această parte, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
D. Asupra fondului contestației
Raportând situația de fapt reținută la secțiunea în fapt a prezentei hotărâri la articolele menționate la secțiunea în drept, instanța a constatat că executarea silită împotriva contestatoarei a început și s-a desfășurat fără respectarea dispozițiilor legale în materie.
Soluția instanței s-a întemeiat pe următoarele argumente:
Procedura de executare silită este guvernată de norme de ordine publică, aspect întemeiat pe interesul incontestabil de ordine publică de realizare a creanței creditorului, dar în același timp de garantare a drepturilor debitorilor executați.
Instanța a relevat faptul că, executarea silită trebuie privită și din perspectiva debitorului, căruia trebuie să-i fie asigurate garanții procesuale, prin înlăturarea oricăror abuzuri și a eventualelor demersuri nelegale.
În ceea ce privește critica invocată de contestatoare referitoare la necompetența organului de executare, instanța a apreciat că, acest motiv nu este întemeiat, față de dispozițiile pct. 4 lit. l din Ordinul Ministrului finanțelor publice nr. 269/2007 privind aprobarea Procedurii de administrare și monitorizare a contribuabililor mijlocii în vederea aplicării Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 266/2007 privind organizarea activității de administrare a contribuabililor mijlocii la administrațiile finanțelor publice pentru contribuabilii mijlocii din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene, având în vedere că, societatea contestatore nu a făcut dovada că nu face parte din categoria contribuabililor mijlocii.
Critica contestatoarei referitoare la necomunicarea unei somații de executare este întemeiat.
O.G. 92/2003 consacră în materia executării creanțelor fiscale un regim derogatoriu de la dreptul comun, dar care se completează cu dispozițiile comune care nu sunt contrare(codul de procedură civilă).
Așadar, înainte de a trece la executarea silită a debitoarei, executorul fiscal este obligat să emită o somație, aducându-i la cunoștință debitoarei despre pornirea executării silite, pentru a-i da un răgaz acestuia în vederea îndeplinirii obligației.
Somația cuprinde invitația adresată debitoarei de a executa de bunăvoie obligația sa, înăuntru termenului prevăzut de lege și anunțarea că, în caz contrar, se va proceda la executarea silită potrivit dispozițiilor codului de procedură fiscală. Somația constituie un avertisment dat debitoarei pentru ca acesta să cunoască că, dacă nu-și execută de bunăvoie obligația se va trece a executarea silită a obligației.
Înștiințarea debitorului prin somație este obligatorie atunci când legea nu prevede altfel, iar pentru creanțele fiscale art. 145 C.proc. fiscală prevede în mod expres că, executarea silită începe prin comunicarea somației, iar dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită.
Faptul că executorul fiscal nu a emis o somație către debitoare care să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 145 alin. 2 C.proc.fiscală, atrage anularea executării în condițiile art. 391 C.proc. civ. Această nulitate este relativă, întrucât dispozițiile legale privitoare la încunoștiințarea prin somație sunt edictate exclusiv în interesul acesteia, dar și expresă, vătămarea prezumându-se.
Înștiințarea din data de 09.05.2012 prin adresa nr. 2920 nu poate suplini lipsa somației care să cuprindă mențiunile prevăzute de art. 145 alin. 2 C.proc. fiscală, întrucât, în materie fiscală înștiințarea este un act premergător al executării silite, care precede somația, potrivit art. 50 și art. 143 din O.G. 92/2003. De altfel, instanța constată că, înștiințarea nr. 2920/09.05.2012 nu a fost primită efectiv de către debitoare - filele 108-109-dosarul de executare.
Având în vedere aceste aspecte, apreciind că executarea silită este lovită de nulitate, instanța a apreciat că nu se mai impune analizarea celorlalte motive invocate de contestatoare și nici analizarea procesului verbal de sechestru contestat.
P. toate considerentele mai sus invocate, având în vedere limitele obiectului acțiunii cu care a fost învestită instanța ca instanță de executare, a admis contestația la executare, iar pe cale de consecință, a anulat toate actele de executare referitoare la urmărirea silită a imobilului Spațiu Comercial situat în mun. B., ..5, ., număr cadastral topografic 965/1;0;1-965/2;0;3, inclusiv procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile nr. 3915 din 12.06.2012 din dosarul de executare nr._ efectuate până la momentul pronunțării prezentei hotărâri.
Asupra cererii de suspendare a executării silite
P. încheierea pronunțată la data de 13.07.2012 de Tribunalul București –Secția a VII-a civilă în dosarul_/3/2012 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență a societății contestatoare. De la data deschiderii procedurii colective se suspendă de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale. Suspendarea operează ex lege.
Față de soluția la care a ajuns instanța în ceea ce privește capătul principal al cererii de chemare în judecată, în temeiul art. 403 C.pr.civ., instanța a constatat că cererea de suspendare a executării a rămas fără obiect.
Împotriva acestei hotărâri în termen legal a declarat recurs Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. București arătând următoarele:
Hotărârea fost data cu încălcarea și aplicarea greșita a legii (art.304 pct.9 Cod procedura civilă).
Astfel, in mod gresit a reținut instanța de fond faptul ca organul fiscal nu a transmis debitoarei ( contestatoarei) somația conform art.145 C. proc. fiscala.
Potrivit informațiilor transmise de Serviciul Executare silita din cadrul Direcției Generale Finanțelor P. a Municipiului București pentru Contribuabili M., pentru debitoarea ., au fost emise un număr de 32 de somații in suma totala de 13.258.333 lei si au fost instituite sechestre asupra bunurilor imobile aparținând societății prin procesele verbale de sechestru pentru bunurile imobile nr._.07.2012 si 4439/09.07.2012. de către Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili Mijloci V..
De asemenea, a fost înscrisa in fisa sintetica pe plătitor mențiunea cu privire la starea contribuabilului, respectiv data insolventa 13.07.2012.
Precizează faptul ca prin adresa nr._/28.03.2012 Direcția Generala a Finanțelor P. a Municipiului București - Administrația Finanțelor P. centru C. M. a solicitat in conformitate cu prevederile art. 136 alin. ( 5 ), din O.G.92/2003 privind Codul de Procedura Fiscală identificarea si sechestrarea bunurilor mobile si imobilei aparținând . București care nu si-a achitat obligațiile fiscale în cuantum de 10.787.513 iei.
. prin reprezentantul legal al societății a fost invitat prin adresa nr.2920/09.05.2012 pentru ziua de 16.05.2012, ora 10, la sediul DGFP - V. cu documentația aferenta acestor bunuri insa debitoarea nu a dat curs invitației motiv pentru care s-a procedat la comunicarea acesteia prin mandat poștal cu confirmare de primire: aceasta a fost restituita in data de 25.05.2012 cu mențiunea "expirat termen păstrare”.
Astfel, în mod greșit a reținut instanța faptul ca nu s-a comunicat o somație, având in vedere faptul ca așa cum a arătat mai sus au fost emise un număr de 32 de somați pentru debitoarea ., adresa nr.2920/09.05.2012 fiind emisa in baza unei executări începută deja.
P. urmare, argumentele reținute către instanța pentru a dispune anularea actelor de executare sunt neîntemeiate
Arată faptul ca potrivit dispozițiilor prevăzute de art. 136 alin. 2 din. Codul de Procedura Fiscala, organele fiscale care administrează creanțe fiscale sunt abilitate să ducă la îndeplinire măsurile asigurătorii și să efectueze procedura de executare silită.
Potrivit art.33 din același act normativ pentru administrarea impozitelor, taxele contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidat, competența revine acel organ fiscal, în a cărui raza teritorială se află domiciliul fiscal al contribuabilului.
Dispozițiile art 141 (1 ) din Codul de Procedura Fiscală, ce reglementează aspecte cu privire la titlul executoriu si condițiile pentru începerea executării silite prev. următoarele:
"In titlul executoriu emis, potrivit legii, de organul de executare prevăzut la alin. se înscriu toate creanțele fiscale neachitate la scadentă, reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat, precum și accesoriile aferente acestora, stabilite în condițiile legii.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor de ordine publică aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
La data de 12.06.2012 se încheie de către recurentă procesul verbal de sechestru pentru bunuri imobile, nr. 3915. Din cuprinsul acestuia se reține că acest act de executare a fost încheiat în vederea executării silite a unor titluri executorii emise de DGFP – AFP CM București, în număr de 46.
După cum a reținut și instanța de fond înainte de a trece la executarea silită a debitoarei, executorul fiscal este obligat să emită o somație, aducându-i la cunoștință debitoarei despre pornirea executării silite, pentru a-i da un răgaz acestuia în vederea îndeplinirii obligației – obligativitatea emiterii acesteia rezultând din dispozițiile art. 145, dispoziții ce prevăd că (1) Executarea silită începe prin comunicarea somației. Dacă în termen de 15 zile de la comunicarea somației nu se stinge debitul, se continuă măsurile de executare silită. Somația este însoțită de un exemplar al titlului executoriu.
Că nu au fost emise somații rezultă chiar din susținerile recurentei. Astfel, deși în cuprinsul procesului verbal se reține punerea în executare a unui număr de 46 titluri executorii, recurenta arată că au fost emise doar 32 somații.
Cele 32 de somații sunt emise pentru o sumă totală de 13.258.383 lei iar procesul verbal este instituit pentru recuperarea unei sume de 10.787.513 lei, și această contradicție infirmând susținerea recurentei potrivit căreia ar fi emis somația premergătoare începerii executării silite dat fiind că nici recurenta nu e consecventă în a arăta pentru ce sume s-a început executarea silită.
De altfel, dacă somația ar fi fost emisă, recurenta putea face dovada emiterii prin depunerea înscrisului la dosarul cauzei însă nici în calea de atac a recursului nu a fost făcută o astfel de dovadă.
Adresa cu nr. 2920/26.04.2012 nu constituie somație în sensul prevăzut de dispozițiile art. 145 Cod procedură fiscală, fiind, așa cum arată chiar recurenta, o invitație adresată debitoarei la a-și indica bunurile în vederea aplicării sechestrului.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 din Codul de procedură civilă și având în vedere că, în cauză, nu este incident niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art.304 din Codul de procedură civilă sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
În temeiul dispozițiilor art. 274 Cod procedură civilă, recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de recurenta Administrația Finanțelor P. pentru Contribuabili M. București împotriva sentinței civile nr.2350/ 07.09.2012, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, pe care o menține.
Obligă recurenta să achite intimatei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 14 noiembrie .2012.
Președinte, C. A. | Judecător, D. M. M. | Judecător, I.-M. P. |
Grefier, M. R. |
M.R. 20 Noiembrie 2012
Red.A.C./23 NOIEMBRIE 2012-11-26 Tehn.R..M./26.11.2012
JUD.FOND: B. G.
Ex.2
| ← Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1342/2012. Tribunalul... → |
|---|
