Plângere contravenţională. Decizia nr. 1045/2012. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1045/2012 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 01-10-2012 în dosarul nr. 1045/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1045/R/2012
Ședința publică de la 01 Octombrie 2012
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE N. P.-F.
Judecător R.-N. O.
Judecător E. S.
Grefier F. P.
S-a luat în examinare recursul civil declarat de recurentul I. T. DE M. V. cu sediul în V., ..274, jud.V. în contradictoriu cu intimatul T. S. P. domiciliat în Bârlad, ., . împotriva sentinței civile nr.947 din 03.04.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr._, având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru intimatul T. S. P., av. H. D. cu împuternicire avocațială la dosarul cauzei, lipsă fiind recurentul I.T.M.V..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează faptul că dosarul este la al III-lea termen de judecată, nu s-a depus întâmpinare și s-a solicitat judecata în lipsă.
S-au citit și verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Nemaifiind alte cereri de formulat, acte de depus sau excepții de invocat, instanța constată recursul în stare de judecată și acordă cuvântul apărătorului intimatului.
Av.H. D. având cuvântul solicită respingerea recursului declarat de I.T.M.V. și să se mențină hotărârea instanței de fond ca fiind temeinică și legală din următoarele motive:
Solicită să se observe că așa cum s-a făcut probatoriul la instanța de fond cei doi așa ziși lucrători care au prestat servicii în favoarea petentului T. S. nu se încadrau în prevederile Codului Muncii.
Solicită să se verifice actele dosarului și chiar din pozele pe care I.T.M.le-a depus la dosar odată cu introducerea plângerii formulată de petentă și se va observa că din acele fotografii rezultă că acea izolație și toată lucrarea pe care au invocat-o cei de la I.T.M. că au executat-o cei doi muncitori, nu avea cum să fie efectuată într-un timp atât de scurt ,deci nu au efectuat-o în favoarea petentei.
Se observă din fotografii că este vorba de o lucrare destul de amplă care nu poate fi efectuată de pe o zi pe alta și așa cum agenții constatatori de la ITM.au scris că i-au găsit în data de 06.05.2011 ca muncind din data de 05.05.2011, deci acele lucrări nu se puteau efectua din data de 5 până pe 06.05.2011.
Așa cum rezultă din declarațiile pe care le-au dat în fața instanței de judecată ei se aflau pur și simplu pe schele. Cei doi nu au prestat acte de muncă pe o perioadă îndelungată în sensul Codului muncii.
De asemenea ei au semnat pentru că așa cum se știe, sunt puși să semneze fără a li se citi acele acte, iar unii nici nu sunt cunoscători de carte.
Consideră că nu au prestat activitate în sensul Codului Muncii și de asemenea consideră că întreaga hotărâre a instanței de fond este temeinică și legală și solicită respingerea recursului.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, când;
TRIBUNALUL
Asupra recursului civil de față,
Prin sentința civilă nr.947 din 3.04.2012 a Judecătoriei Bârlad a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul T. S. în contradictoriu cu I.T.M.V.. A fost anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției .. nr._ din 01.06.2011.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ din 01.06.2011, petentul a fost amendat contravențional pentru fapta incriminată de art. 260 alin. 1 lit. e din Legea nr. 53/2003.
S-a reținut că, la data de 06.05.2011, în urma unui control efectuat de agenți constatatori din cadrul Inspectoratului T. de M. V. la blocul C 1, .. Bârlad, ., au fost găsite două persoane care prestau activitate de izolații termice și finisaje la fațada sudică a blocului menționat mai sus, în dreptul etajelor II, III și IV, fără a fi întocmit pentru acestea contracte individuale de muncă, în conformitate cu art. 16 din Codul muncii. Se mai menționează că cele două persoane, M. I. A. și B. V. I., au declarat că nu au semnat contracte individuale de muncă și că lucrează pentru T. S..
Pentru această faptă, a fost aplicată amenda în cuantum de 20.000 lei (10.000 lei pentru fiecare salariat fără contract de muncă).
Instanța, analizând procesul verbal contestat, conform art. 34 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, a constatat că este încheiat cu respectarea condițiilor de validitate prevăzute de art.17 din OG nr.2 /2001, sub sancțiunea nulității absolute.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției analizat, instanța a reținut următoarele:
Potrivit dispozițiilor art.16 din Legea nr.53/2003 (Codul muncii), ,,Contractul individual de muncă se încheie în baza consimțământului părților, în formă scrisă, în limba română. Obligația de încheiere a contractului individual de muncă în formă scrisă revine angajatorului. Angajatorulpersoană juridică, persoana fizică autorizată să desfășoare o activitate independentă, precum șiasociația familială au obligația de a încheia, în formă scrisă, contractul individual de muncă anterior începerii raporturilor de muncă”.
Din înscrisurile depuse de părți și declarațiile martorilor audiați în cauză rezultă o stare de fapt contrară celei reținute de către agenții constatatori. Instanța a constatat că petentul nu este un anagajator, pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 16 din Legea nr.53/2003. Nu s-a făcut dovada că este persoană autorizată să desfășoare o activitate independentă sau că are o asociație familială.
De asemenea, activitatea prestată de cele două persoane depistate de agenții constatatori, M. I. A. și B. V. I., care au fost audiați de instanță (filele 73-74), nu are la bază raporturi de muncă, ci raporturi civile, născute din convenția civilă și nu dintr-un contract de muncă.
Reglementări referitoare la convenția civilă de prestări servicii (locațiunea lucrărilor) se găsesc în Codul Civil de la 1864 (în vigoare în momentul nașterii raportuilor juridice dintre petent și cei doi muncitori), privind locațiunea lucrărilor (art. 1.470-1.490).
Potrivit art. 1470 din Codul Civil, există trei feluri de locațiuni ale lucrărilor:
1. aceea prin care persoanele se obligă a pune lucrările lor în serviciul altora;
2. aceea a cărăușilor și a căpitanilor de corăbii, care se însărcinează cu transportul persoanelor sau a lucrurilor;
3. aceea a întreprinzătorilor de lucrări.
Potrivit legii, serviciul nu poate fi stabilit decât pentru o perioadă determinată sau pentru o anumită prestație, relevante fiind în acest sens prevederile art. 1471 Cod civil: ,,Nimeni nu poate pune în serviciul altui lucrările sale decât pentru o întreprindere determinată sau pe un timp mărginit.”
Deși nu sunt aplicabile în speță, având în vedere că au intrat în vigoare la data de 01.0.2011, sunt totuși relevante, prin explicațiile oferite și dispozițiile art. 3 alin. 2 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), aplicabile și raporturilor dintre profesioniști, precum și raporturilor dintre aceștia și orice alte subiecte de drept civil, definește profesioniștii ca fiind ,,toți cei care exploatează o întreprindere.
Potrivit alin. 3, ,,Constituie exploatarea unei întreprinderi exercitarea sistematică, de către una sau mai multe persoane, a unei activități organizate ce constă în producerea, administrarea ori înstrăinarea de bunuri sau în prestarea de servicii, indiferent dacă are sau nu un scop lucrativ."
Noțiunea de profesionist include, potrivit art. 8 din Noul Cod Civil, categoriile de comerciant, întreprinzător, operator economic, precum și orice alte persoane autorizate să desfășoare activități economice sau profesionale, astfel cum aceste noțiuni sunt prevăzute de lege, la data intrării în vigoare a Codului civil.
Față de cele reținute, instanța a apreciat că petentul nu avea obligația de a întocmi contracte individuale de muncă pentru cei doi muncitori, deoarece, pe de o parte, el nu este angajator, iar pe de altă parte, nu a folosit munca acestora în cadrul unei activități cu caracter permanent, asumată pe perioadă îndelungată, ci a convenit asupra unei prestații unice, ocazionale, asumată printr-un raport de drept civil, și nu de dreptul muncii.
Intimatul nu a făcut dovada că petentul a angajat cele două persoane pe baza unor raporturi de muncă, pentru o activitate cu caracter permanent, pe o perioadă de timp nedeterminată.
Față de cele constatate, instanța a apreciat că petentul nu se face vinovat de contravenția reținută în procesul verbal contestat, astfel încât, în temeiul art. 34 alin. 1 din OG nr.2/2001, a admis plângerea și a anulat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Impotriva acestei hotărâri a declarat recurs I. T. de M. V.. Se apreciază prin motivele de recurs depuse la dosar că hotărârea primei instanțe este vădit nelegală. Potrivit art. 2 lit.f din Codul Muncii dispozițiile cuprinse în acest cod se aplică angajatorilor persoane fizice sau juridice. Petentul îndeplinea condițiile pentru a angaja forță de muncă și avea obligația să încheie contract individual de muncă pentru persoanele depistate ca lucrând pentru acesta.
Petentul nu a depus întâmpinare. Nu s-au depus acte noi și nu s-au administrat probe în recurs.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor de recurs formulate, precum și cauza sub toate aspectele conform art.304 ind.1 Cod proc.civilă, tribunalul constată că recursul este neîntemeiat.
Situația de fapt și juridică reținută de instanță corespunde probelor din dosar care au fost corect apreciate.
In esență, în ziua de 6.05.2011 inspectori ai I.T.M. V. au efectuat un control la un punct de lucru din Bârlad unde se executau lucrări de reabilitare a fațadei unui . muncitori care au declarat că lucrau pentru petentul T. S. din 05.05.2011, deci din ziua anterioară și nu aveau contracte de muncă. Fără a face alte verificări, în sensul de a stabili cine angajase lucrarea respectivă, dacă petentul, fiind persoană neautorizată, avea vreun angajament cu asociația de proprietari sau cu proprietarii apartamentelor, dacă existase vreo înțelegere, vreun acord între muncitorii depistați și petent, apreciat „în abstract” ca fiind angajator, inspectorii au încheiat procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției. Rezultă din actele dosarului că procesul verbal de control și de constatare și sancționare a contravenției s-a încheiat doar pe baza celor declarate de cele două persoane identificate.
Este adevărat că orice persoană fizică poate dobândi calitatea de angajator, situație în care este datoare să încheie contract individual de muncă cu persoana angajată. Angajatorul este cel care asigură un loc de muncă unei persoane (salariatului) în schimbul unui salariu, munca desfășurându-se în condiții de subordonare a prestatorului ei și cu continuitate în timp, pe durată determinată sau nedeterminată. Calitatea de angajator trebuie dovedită, nu se presupune. In situația în care procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției a fost contestat, sub aspectul menționat și s-au administrat probe care susțineau contestația, era în sarcina organului constatator să dovedească realitatea situației consemnate în procesul verbal de constatare, ceea ce nu s-a făcut.
In acest context tribunalul apreciază că soluția primei instanțe este legală și temeinică, situație în care, în baza art. 312 alin.1 teza a II-a Cod proc.civilă recursul va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de intimata I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr.947 din 03.04.2012 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 01 Octombrie 2012.
Președinte, N. P.-F. | Judecător, R.-N. O. | Judecător, E. S. |
Grefier, F. P. |
Red.P.F.N.
2ex./25.10.2012
J..fond:N. L.
Tehdact.P.F.
F.P. 03 Octombrie 2012
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 104/2013. Tribunalul VASLUI | Fond funciar. Decizia nr. 1014/2012. Tribunalul VASLUI → |
|---|
