Fond funciar. Decizia nr. 643/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 643/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 08-05-2013 în dosarul nr. 643/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 643/R/2013
Ședința publică de la 08 Mai 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE I.-M. P.
Judecător C. A.
Judecător D. M. M.
Grefier E. G.
Pe rol se află judecarea recursului civil formulat de recurenții - reclamanți P. I., P. M., P. V., P. P. și P. C., în contradictoriu cu intimații - pârâți P. Gh. M., P. C. C., P. C. M., Libiț S. prin reprezentant P. L., B. M., B. M., C. L. Solești de aplicare a L. F. Funciar, C. Județeană V. de aplicare a L. F. Funciar împotriva sentinței civile nr. 802/19.02.2013, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect fond funciar - nulitate titlu.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul P. M., lipsă fiind recurenții P. I., P. V., P. P. și P. C. și intimații P. Gh. M., P. C. C., P. C. M., Libiț S. prin reprezentant P. L., B. M., B. M., C. L. Solești de A. a L. F. Funciar, C. Județeană V. de A. a L. F. Funciar.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează următoarele: procedura de citare este legal îndeplinită; dosarul se află la primul termen de judecată, recursul a fost declarat și motivat în termen, recurenții au depus prin registratură duplicat motive de recurs care au fost comunicate, intimatele Libiț S. și P. M. au depus precizări, s-a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Recurentul P. M. arată că are angajat apărător, respectiv pe d-nul avocat C. C. și acesta urmează să se prezinte.
Instanța, având în vedere că la dosar se află împuternicirea avocațială a apărătorului ales al reclamanților, față de lipsa apărătorului recurenților lasă cauza la a doua strigare.
La reluarea cauzei, la apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul P. M. asistat avocat C. C. cu împuternicire avocațială la dosar și pentru recurenții P. I., P. V., P. P. și P. C.-lipsă, lipsă fiind și intimații P. Gh. M., P. C. C., P. C. M., Libiț S. prin reprezentant P. L., B. M., B. M., C. L. Solești de A. a L. F. Funciar, C. Județeană V. de A. a L. F. Funciar.
S-au verificat actele dosarului, după care instanța dă cuvântul reprezentantului prezent pentru a propune probe.
Avocat C. C. arată că nu mai are alte probe de propus în cauză.
Instanța, în baza probatoriului administrat în cauză se consideră lămurită, constată cauza în stare de judecată și dă cuvântul în susținerea motivelor de recurs.
Avocat C. C., având cuvântul pentru recurenți, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de fond și rejudecând cauza să se admită acțiunea așa cum a fost formulată și precizată în fața primei instanțe.
Consideră că hotărârea instanței de fond este netemeinică si nelegală. În mod greșit instanța de fond a apreciat că nu există o suprapunerea față de cele două titluri de proprietate supuse spre analiză, când de fapt însăși expertul a constatat că există o suprapunere a celor două titluri.
De asemenea, al doilea motiv de recurs vizează cheltuielile de judecată, în sensul că instanța de fond s-a pronunțat vizavi de plata unor cheltuieli de judecată solicitate în baza chitanței din data de 20.02.2013, când de fapt hotărârea a fost pronunțată la data de 19 .02.2013.
Nu solicită cheltuieli de judecată în recurs..
Instanța declară dezbaterile închise, lasă cauza în pronunțare, după care, conform disp. art. 256 C.pr.civ., a trecut la deliberare.
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra recursului civile de față constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 802/19.02.2013 Judecătoria V. a respins excepția lipsei de interes.
A respins acțiunea formulată de reclamanții P. I., P. M., P. V., P. P. și P. C. în contradictoriu cu pârâții P. Gh. M., P. C. C., P. C. M., Libiț S. prin reprezentant P. L., B. M. și B. M., C. L. Solești de A. a L. F. Funciar și C. Județeană V. de A. a L. F. Funciar.
A obligat reclamanții, în solidar să achite pârâtului B. M. suma de 800 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
A obligat reclamanții, în solidar să achite statului suma de 350 lei reprezentând onorariu avocat desemnat în urma soluționării cererii de ajutor public judiciar (ce va fi avansat apărătorului din fondurile Ministerului Justiției) conform delegației nr. 1641 din 26.08.2011.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
P. titlul de proprietate nr. 1474 din_ din 17.07.2006 (fila 127) autorului reclamanților P. Gr. M. V. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,3388 ha, din care 0,50 ha arabil în punctul Capul Dealului (fila 84). În rolul agricol din anii 1959-1963 P. Gr. M. C. a figurat cu suprafața de 3,10 ha de teren. P. hotărârea comisiei județene acesta a fost validat cu suprafața de 2,70 ha teren (poziția 109 fila 92), suprafața fiind diminuata cu coeficientul de reducere aplicabil la nivelul întregii comune cu 13%. Întrucât în natură i-a fost atribuit doar suprafața de 2,338 ha, pentru restul P. Gr. M. C. a fost înscris la despăgubiri la anexa 23 cu suprafața de 0,32 ha si in anexa nr. 24 cu suprafața de 0,23 ha.
P. titlul de proprietate nr. 809 din_ din 02.11.1995 autorului pârâților P. Gr. M. V. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 2,51 ha, din care 0,55 ha arabil în punctul Capul Dealului. În rolul agricol din anii 1959-1963 P. Gr. M. C. a figurat cu suprafața de 2,89 ha de teren. P. hotărârea comisiei județene acesta a fost validat cu suprafața de 2,51 ha teren, suprafața fiind diminuata cu coeficientul de reducere aplicabil la nivelul întregii comune cu 13%.
P. contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1993 din 10.08.2009 la BNP B. M. si Cioncu R.-D. a fost înstrăinată suprafața de 2800 de mp. teren paraților B. M. si M. din care si suprafața de 1000 de mp. teren care reprezintă obiectul prezentei cauze. Reclamanții susțin că această suprafața de teren este înscrisă și în titlul de proprietate emis in beneficiul autorului lor, fiind vorba despre o suprapunere de titluri. La rândul lor, pârâții susțin că aceasta suprafață de teren este înscrisă în mod exclusiv în titlul de proprietate al autorului lor.
În aceste condiții, având în vedere susținerile contradictorii ale parților instanța a dispus efectuarea unei expertize în specialitatea topometrie care să lămurească aceste aspecte.
Așa cum rezultă din expertiza efectuată în cauză, instanța constată că deși există o ocupare a unei suprafețe de teren de către pârâți (Anexa nr. 3 din raport - fila 232) această nu rezultă dintr-o suprapunere a titlurilor de proprietate, respectiv dintr-o dublă reconstituire a dreptului de proprietate pe aceeași suprafața de teren. Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate au avut în vedere parcele separate, distincte una fața de cealaltă (Anexa 1 la raport – fila 230). Aceasta concluzie a fost întărită și prin Completarea raportului de expertiză efectuată în urma admiterii obiecțiunilor părților. În aceste condiții instanța a constatat că cele două titluri de proprietate au fost emise în mod legal. Părțile au la îndemână alte mijloace juridice de rezolvare a litigiului ivit decât acțiunea în constatarea nulității absolute a titlului de proprietate în condițiile prevăzute de art. III din Legea nr. 169/1997.
Mai mult decât atât, atât reclamanții cât și pârâții nu fac dovada utilizării căilor de atac speciale îndreptate împotriva actelor administrative și a celor administrativ jurisdicționale anterioare emiterii titlurilor de proprietate, autorii lor însușindu-și aceste titluri, fără nici o rezervă.
Astfel, chiar dacă autorul reclamanților a avut în posesie înainte de colectivizare și o parte din suprafața reconstituită autorului pârâților, așa cum constată expertul topometrist, acesta nu este beneficiarul unui act de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la această suprafață de teren în temeiul căruia reclamanții să-si justifice demersul.
Pentru aceste considerente instanța a respins cererea reclamantului de constatare a nulității parțiale titlului de proprietate nr. 809/_ din 02.11.1995. Fiind vorba despre capete de cerere accesorii, de a căror soluționare depinde de soarta capătului de cerere principal instanța a respins și capetele de cerere cu obiect anularea actelor subsecvente încheiate pentru această suprafață de teren, respectiv contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1993 din 10.08.2009 la BNP B. M. și Cioncu R.-D. și anularea numerelor cadastrale și a cărții funciare cu privire la această suprafață.
În ceea ce privește cererea de acordare a cheltuielilor de judecată instanța a constatat că pârâtul B. M. solicită suma de 800 de lei reprezentând onorariu de avocat conform chitanțelor 52 si 53 din 20.02.2013 si respectiv 20.03.2012. Fiind întrunite condițiile art. 274 C. pr. civ. instanța a admis această cerere. În ceea ce privește pârâta P. Gh. M. instanța a constatat că a beneficiat de ajutor public judiciar sub forma acordării asistentei juridice de către un avocat al cărui onorariu instanța îl apreciază la suma de 350 lei calculat conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România. În consecință, în temeiul art. 18 din OG nr. 51/2008 instanța a obligat reclamanții să achite statului această sumă.
Împotriva acestei sentințe au formulat recurs P. I., P. M., P. V., P. P. si P. C. criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate pentru următoarele motive:
P. cererea pe care a adresat-o Judecătoriei V., au solicitat constatarea nulității parțiale absolute a titlului de proprietate nr. 809/_ din 2.11.1995 emis pe numele autorului paraților in ceea ce privește suprafața de aproximativ 1000 mp teren situat in extravilanul comunei Solești, sola 3, . punctul toponimic denumit Capul Dealului si anularea actelor subsecvente încheiate pentru aceasta suprafața de teren.
Judecătoria V. prin sentința civila mai sus recurata a respins acțiunea motivând printre altele ca cele doua titluri de proprietate emise pe numele autorului cat si pe numele autorului paraților sunt legale, părțile nefăcând dovada ca au utilizat de căile de atac speciale îndreptate împotriva actelor administrative.
Mai retine instanța ca motive in respingerea acțiunii ca in prezent nu exista o suprapunere a titlurilor de proprietate care sa rezulte dintr-o dubla reconstituire.
Hotărârea instanței de fond este netemeinica si nelegala deoarece instanța de fond prin reținerile făcute a interpretat in mod greșit actul dedus judecații.
Aceasta interpretare greșita rezida si din faptul ca insasi expertul desemnat sa efectueze lucrarea de specialitate prin răspunsurile si concluziile date la obiectivele trasate de instanța a precizat ca in momentul deplasării in teren a constatat o suprapunere a celor doua titluri cu privire la suprafața de 1169 mp, respectiv in titlul de proprietate emis pe numele autorului paraților este înscrisa suprafața de teren care este menționata si in titlul autorului. Mai mult decât, atat expertul prin schița anexa nr. 4 la raportul de expertiza arata modalitatea in care se suprapun cele doua titluri emise, ceea ce nu duce decât la concluzia ca exista o dubla reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafața de 1169 mp.
Este greșita reținerea instanței de fond prin care susține ca părțile ar avea la indemana alte mijloace de rezolvare a litigiului, si nicidecum acțiunea in constatarea nulității absolute.
Aceasta reținere greșita a instanței de judecata este apreciata in contextul susținerilor făcute de parați care de la începutul declanșării litigiului au susținut ca ar fi ales calea greșita.
Instanța ar fi trebuit sa analizeze completarea raportului de expertiza prin prisma răspunsurilor date la obiectivele inițiale ale expertizei efectuate in sensul ca expertul in afara de faptul ca revine si susține ca nu exista suprapunere de titluri, nu arata cum a ajuns la aceasta concluzie, concluzie care este in totala contradicție cu răspunsurile date la obiectivele 2 si 3 din raportul de expertiza înaintat la dosar pentru termenul din data de 9.10.2012.
De asemenea, netemeinica si nelegala este hotărârea instanței de fond in ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecata la care au fost obligați fata de paratul B. M..
Instanța de judecata a dispus prin sentința civila mai sus recurata si pronunțata la data de 19 februarie 2013 obligarea la plata sumei totale de 800 lei sume ce au fost achitate cu chitanțele nr. 52 si 53 din 20.02.2013 si 20.03.2012.
In ceea ce privește obligarea la plata cheltuielilor de judecata solicitate in baza chitanței din data de 20.02.2013, aceste cheltuieli exced cadrului procesual deoarece hotărârea a fost pronunțata pe 19.02.2013 iar una din cele doua chitanțe a fost eliberata la data de 20.02.2013 deci ulterior soluționării cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor de ordine publică aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
În mod corect a reținut instanța de fond că în ceea ce privește suprafețele cuprinse în cele două titluri de proprietate nu s-a făcut o dublă reconstituire.
Obiectivul expertizei topografice care tranșează litigiul dintre părți, este cel ce privește verificarea suprafețelor înscrise în titlurile de proprietate, relevanță având acest aspect iar nu ocuparea de către una din părți a unei suprafețe de teren ce este înscrisă în titlul celeilalte. În anexa nr. 1 a raportului de expertiză sunt evidențiate terenurile cuprinse în cele două titluri de proprietate și se observă că acestea nu se suprapun.
Deși în raportul de expertiză depus la dosarul cauzei expertul a concluzionat că suprafața deținută de P. C. peste suprafața de teren aparținând lui P. M. GR. V. este de 1169 m.p., prin completările la raportul de expertiză acesta a explicat în ce sens a folosit expresia „ suprapunere”. Astfel, expertul a precizat că a uzitat de acest termen pentru a evidenția faptul că există o ocupare fără drept a unei suprafețe de teren aparținând moștenitorilor lui P. M. GR. V., de către moștenitorii lui P. A. C.. Dar efectuând verificările și măsurătorile în ceea ce privește suprafețele înscrise în cele două titluri de proprietate arată în mod expres că suprafețele și amplasamentele nu se suprapun.
Constatarea nulității absolute a unui titlu de proprietate se poate face doar pentru motivele prevăzute de art. III din Legea 169/1997, în cauza de față nefiind incident nici unul din motivele prevăzute de dispozițiile legale sus citate.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, din verificările chitanțelor depuse la dosarul cauzei se reține că poartă date anterioare pronunțării sentinței civile recurate, respectiv 20.02.2012 și 02.03.2012, în mod corect fiind obligați la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu apărător. Mențiunea din considerentele hotărârii potrivi căreia una din chitanțe ar purta data de 20.02.2013 fiind în mod evident o eroare de tehnoredactare.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 alin. 1 din codul de procedură civilă și având în vedere că, în cauză, nu este incident niciunul dintre motivele de recurs prevăzute de art.304 din Codul de procedură civilă sau alte motive de ordine publică, instanța va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE L.
DECIDE
Respinge recursul formulat de recurenții P. I., P. M., P. V., P. P. și P. C., împotriva sentinței civile nr. 802/19.02.2013, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi, 08 Mai 2013.
Președinte, I.-M. P. | Judecător, C. A. | Judecător, D. M. M. |
Grefier, E. G. |
Red. C.A.
Tehnored. C.A.
2 ex./14.05.2013
Judec. V.: judec. C. I.
| ← Evacuare. Decizia nr. 38/2012. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 626/2013. Tribunalul... → |
|---|
