Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 151/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 151/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 151/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 151/A
Ședința publică de la 11 Februarie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTEC. A.
Judecător C. M.
Grefier A.-R. V.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelanta creditoare . SRL prin B.E.J.ZABOLOTNAI V. în contradictoriu cu intimatul debitor I. M., împotriva încheierii din data de 22.10.2014 pronunțată de Judecătoria Huși în cauza având ca obiect încuviințare executare silită.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 4 februarie 2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru astăzi 11 februarie 2015, când a hotărât următoarele;
TRIBUNALUL
Asupra apelului declarat împotriva încheierii din data de 22.10.2014 pronunțată de Judecătoria Huși, constată următoarele;
Prin încheierea de ședință din data de 22.10.2014 Judecătoria Huși a respins cererea formulată de B. Zabolotnăi V. pentru creditoarea E. F. G. prin mandatar S.C. E. K. R. SRL.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele;
Procedura încuviințării executării silite este o procedură necontencioasă în cadrul căreia instanța de executare competentă, verifică doar îndeplinirea condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 665 alin.1 NCPC care se referă la depunerea unei cereri de executare silită cu îndeplinirea condițiilor de formă, atașarea titlului executoriu, dovada taxei de timbru precum și încheierea dată de executorul judecătoresc de înregistrare și deschidere a dosarului de executare (art.664 al.1 NCPC).
Potrivit dispozițiilor art. 632 alin. 2 NCPC “constituie titluri executorii hotărârile executorii, hotărârile definitive, precum și orice alte hotărâri sau înscrisuri care, potrivit legii pot fi puse în executare”, iar potrivit art. 662 al.1 NCPC “executarea silită nu se poate face decât dacă creanța este certă, lichidă și exigibilă.”
Instanța constată că nu este îndeplinită una dintre condiții, contractul de credit de consum nr.autorizare:_/28.11.2007. la momentul formulării cererii neconstituind titlu executoriu.
Într-adevăr, potrivit dispozițiilor art. 120 din OUG nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, “contractele de credit inclusiv contractele de garanție reală sau personală încheiate de o instituție de credit constituie titluri executorii ”.
În genere, contractele de credit devin titluri executorii când împrumutul acordat a ajuns la scadență, adică la data când suma împrumutată trebuia achitată. Prin urmare acesta este momentul la care creanța din contract devine certă, lichidă și exigibilă.
Potrivit art.706 alin.2 NCPC orice titlu executoriu își pierde puterea executorie, dacă cererea de încuviințare a executării silite nu a fost formulată în termen de 3 ani de la data când se naște dreptul de a obține executarea silită.
În speță, prima creditoare CETELEM IFN S.A. a cesionat creanța rezultată din contract către actuala creditoare . SRL, astfel că, dreptul acesteia din urmă de a cere executarea silită s-a stins la data de 28.11.2012 (trei ani de la data scadenței ultimei rate a contractului), cererea fiind făcută mult după acest termen.
Concluzionând având în vedere prevederile art.665 alin.5 pct.2 NCPC, instanța va respinge cererea, conform dispozitivului încheierii.
Împotriva acestei încheieri, în termen legal, a formulat apel . SRL, pe care a criticat-o sub aspectul legalității și temeiniciei.
Considera lipsa calității procesuale a instanței pentru a se pronunța in privința excepției împlinirii termenului de prescripție având in vedere ca in conformitate cu art. 643 NCPC – Legea 134/2010 părțile in cadrul executării silite sunt creditorul si debitorul.
Conform art. 706 alin 1 NCPC "prescripția nu operează de plin drept ci numai la cererea persoanei interesate".
Cum fata de cererea de executare silita instanța nu justifica vreun interes considera ca prin invocarea excepției împlinirii termenului de prescripție instanța si-a depășit atribuțiile cu care a fost investita.
D. pentru care solicita admiterea cererii de încuviințare formulata de B. Zabolotnai V..
Examinând sentința atacată în raport de criticile formulate, actele dosarului și dispozițiile legale incidente în cauză, instanța de control judiciar constată că apelul este fondat, pentru următoarele considerente:
Instanța de apel constată că apelanta a invocat ca unic motiv de apel imposibilitatea opunerii impedimentului la executare al prescripției pe calea încuviințării executării silite, iar această critică este întemeiată însă pentru alte considerente.
Astfel, dispozițiile art. 665 alin. 5 lit. pct. 1 – 7 C.proc.civ. enumeră limitativ motivele pentru care instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite.
Prima instanță a reținut că înscrisul prezentat de creditoare nu constituie titlu executoriu - art. 665 alin. 5 pct. 2 C.proc.civ., întrucât și-a pierdut forța executorie ca urmare a intervenirii prescripției dreptului de a cere executarea silită.
Cu toate acestea, instanța de apel arată că potrivit art. 665 alin. 5 pct. 2 C.proc.civ. instanța poate respinge cererea de încuviințare a executării silite doar dacă înscrisul nu constituie titlu executoriu, potrivit legii.
Or, contractul de credit de consum încheiat de către debitoare cu cedentul creanței constituie titlu executoriu potrivit legii, respectiv art. 120 din OUG nr. 99/2006, ceea ce face ca în cauză să nu fie aplicabile prevederile art. 665 alin. 5 pct. 2 C.proc.civ.
Instanța de apel subliniază că în temeiul art. 665 alin. 5 pct. 2 C.proc.civ. poate fi respinsă cererea de încuviințare a executării silite doar în situația hotărârilor sau înscrisurilor care legea nu le consacră caracterul de titluri executorii, iar nu și în cazul în care titlul executoriu își pierde forța executorie.
De asemenea, potrivit art. 665 alin. 5 pct. 7 C.proc.civ., instanța de executare poate respinge cererea de încuviințare a executării silite dacă există alte impedimente, prevăzute de lege.
Or, prescripția dreptului de a cere executarea silită nu este prevăzut de lege – nici de codul de procedură civilă și nici de o altă lege, ca impediment de încuviințarea a executării silite. Prescripția poate fi definită ca reprezentând acel mod de stingere a dreptului de a obține, prin constrângere, executarea unui titlu executoriu din cauza neexercitării lui în termenul de prescripție stabilit de lege.
Deși, contrar susținerilor apelantei, potrivit dispozițiilor art. 18 din Decretul nr. 167/1958 – aplicabil raportului juridic, instanța este obligată să verifice din oficiu dacă dreptul la executare este prescris, tribunalul apreciază că verificarea acestui aspect este de natură să imprime procedurii un caracter contencios.
Cum formalitatea încuviințării executării silite nu se poate rezolva decât pe calea prevăzută de art. 665 C.proc.civ., procedură necontencioasă, tribunalul reține că incidentul referitor la prescripția dreptului de a cere executarea silită nu se poate rezolva decât pe calea contestației la executare, prilej cu care creditorul va putea să pună la dispoziția instanței toate înscrisurile necesare din care să rezulte că cererea de executare a fost formulată cu respectarea dispozițiilor imperative care reglementează termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită.
Mai mult decât atât, înlăturarea intervenirii acestui impediment la executare presupune dovedirea neintervenirii vreunui caz de întrerupere sau suspendare a termenului de prescripție, or, verificarea acestor aspecte excede procedurii necontencioase a încuviințării executării silite, prilej cu care instanța nu efectuează decât un control formal al existenței și legalității titlului executoriu, caracterului cert, lichid și exigibil al creanței, calității părților implicate în procedura execuțională, etc..
Așadar, instituirea controlului judecătoresc asupra începerii executării silite nu trebuie să se transforme într-un impediment la executarea titlului, care, sub aspect strict formal, îndeplinește toate condițiile legale pentru a constitui fundamentul urmăririi silite.
Astfel, analizând actele și lucrările dosarului, instanța apreciază că cererea de executare silită este întemeiată, întrucât creditoarea, în calitate de cesionară a creanței, are împotriva debitoarei titlul executoriu reprezentat de contractul de credit de consum nr._/28.11.2007, act care constituie titlu executoriu potrivit dispozițiilor art. 120 din OUG nr. 99/2006.
Pe cale de consecință, tribunalul apreciază că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 665 alin. 5 C.proc.civ., motive pentru care, în temeiul art. 480 alin. 2 C.proc.civ., va admite apelul, va schimba în tot încheierea apelată, în sensul că, în temeiul art. 665 C.proc.civ., va admite cererea de încuviințare a executării silite și va încuviința executarea silită împotriva debitorului I. M., pentru suma de 2623,75 lei, în baza titlului executoriu constând în contract de credit de consum nr._/28.11.2007.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul formulat de E. F. G. prin mandatar . SRL împotriva încheierii pronunțate la data de 22.10.2014 de Judecătoria Huși, pe care o schimbă în tot, în sensul că:
Admite cererea formulată de Biroul Executorului Judecătoresc Zalobotnăi V. pentru creditoarea . prin mandatar . SRL.
Încuviințează executarea silită împotriva debitorului I. M., CNP_, cu domiciliul în ., jud. V. pentru suma de 2623,75 lei, în baza titlului executoriu constând în contract de credit de consum nr._/28.11.2007.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2015.
Președinte, C. A. | Judecător, C. M. | |
Grefier, A.-R. V. |
A.V. 16 Februarie 2015
Red. M.C. 17 .02.2015
Tehnored. M.C./A.V. 17.02.2015
2 ex./
Comunicat 3 ex./
Judecătoria Huși – judecător I. C. A.
| ← Încuviinţare executare silită. Decizia nr. 167/2015.... | Anulare act. Decizia nr. 637/2015. Tribunalul VASLUI → |
|---|
