Obligaţie de a face. Decizia nr. 1276/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1276/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 22-12-2014 în dosarul nr. 1276/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1276/A/2014
Ședința publică de la 22 Decembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Judecător A. A.
Grefier T. B.
Pe rol pronunțarea asupra cererii de apel formulată de apelanta II B. G. în contradictoriu cu intimata DIRECȚIA P. A. PIEȚELOR P. ȘI C. împotriva sentinței civile nr. 706/2014 din data de 11.03.2014 pronunțată de Judecătoria Bîrlad în dosarul nr._, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut la pronunțare, au lipsit părțile în proces.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 16 decembrie 2014 când, prin încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie s-a constatat că au lipsit părțile în proces și când, pentru a da posibilitate apelantei II B. G. prin apărător să depună concluzii scrise, s-a dispus amânarea pronunțării asupra cauzei, la termenul din data de 22 decembrie 2014.
La termenul de pronunțare din data de 22 decembrie 2014, conform prevederilor art. 395 Cod pr.civilă, instanța a trecut la deliberare, dând decizia de față.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil de față, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr.706/2014 din data de 11.03.2014 pronunțată în dosarul nr._, Judecătoria Bîrlad a respins acțiunea de obligare a pârâtei la încheierea unui nou contract de închiriere pentru o perioadă de un an formulată de reclamanta Întreprindere Individuală B. G. înregistrată la ORC sub nr. F_, C._ cu sediul în Bârlad, .. 11, jud. V. în contradictoriu cu pârâta Direcția pentru A. Piețelor P. și C., ca neîntemeiată.
A admis cererea reconvențională formulată de pârâta reclamantă Direcția pentru A. Piețelor P. și C. în contradictoriu cu reclamanta pârâtă Întreprindere Individuală B. G..
A dispus evacuarea reclamantei pârâte Întreprindere Individuală B. G., prin reprezentant legal B. G., din chioșcul amplasat în Piața Sfântul I., ., nr. 1, loc. Bârlad, jud. V..
A obligat reclamanta Întreprindere Individuală B. G. să ramburseze pârâtei suma de 100 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
A respins cererea pentru acordarea cheltuielilor de judecată formulată de reclamanta Întreprindere Individuală B. G., ca neîntemeiată.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele;
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Bîrlad la data de 21.11.2013 sub număr de dosar_ repartizat in mod aleatoriu spre competentă soluționare completului C. civil 2, reclamanta Întreprindere Individuală B. G. a chemat în judecată pârâta Direcția pentru A. Piețelor P. și C., solicitând ca pârâta să fie obligată la încheierea unui nou contract de închiriere pentru o perioadă de 1 an începând cu data de 26.11.2013 pentru chioșcul de lemn amplasat în Piața Sf. I., . nr. 1, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că a încheiat cu pârâta contractul de închiriere nr. 891 din data de 24.11.2012, prin care, pârâta i-a închiriat un chioșc din lemn cu nr. 4 amplasat în Piața Sf. I., ., nr. 1, în scopul desfășurării de activități comerciale cu termen de închiriere 26.11._13 pentru care plătește o chirie de 110 lei plus TVA. În luna octombrie, a solicitat pârâtei prelungirea contractului de închiriere cu încă un an, cererea acceptată la acea dată de reprezentanții pârâtei. Pârâta refuză să prelungească contractul de închiriere, întrucât va închiria aceste chioșcuri unei societăți din Iași care urmează să desfășoare activități economice cu ocazia sărbătorilor de iarnă în cadrul pieței din Bârlad. Susține că a încercat rezolvarea situației, însă a fost refuzată la discuții, fiind amenințată în mod direct cu faptul că vor fi evacuați din chioșcurile închiriate. Arată că refuzul pârâtei de a prelungi contractele de închiriere, cât și faptul închirierii către o altă societate reprezintă un abuz la pârâtei întrucât îi este încălcat dreptul de preferință privind închirierea chioșcului, iar în anul 2012 pârâta i-a forțat să se mute din partea din nord a pieței unde avea închiriat un chioșc de la Compactus Rom SRL, promițându-le chioșcuri în care să poată funcționa. Activitatea pe care o desfășoară în aceste chioșcuri este singura activitate prin care obține venituri pentru familii.
În drept, reclamanta a invocat art. 192 și urm., C.pr. civ,. art. 2828 C. civ..
Acțiunea a fost timbrată cu taxa judiciară de timbru în cuantum de 50 lei, conform OUG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Pârâta a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii și cerere reconvențională, prin care a solicitat evacuarea reclamantei din chioșcul amplasat în Piața Sfântul I., ., nr. 1, loc. Bârlad, jud. V..
În fapt, pârâta a arătat că, prin Hotărârea Consiliului local Municipal Bârlad nr. 60/30.08.2012 s-a aprobat scoaterea la licitație publică, în vederea închirierii a chioșcurilor de lemn utilizate pentru comercializarea legumelor, fructelor, zarzavaturilor, bunurilor de artizanat și mărfurilor industriale amplasate pe domeniul public din Piața 9 Mai, aflat în administrarea Serviciului Public – Direcția pentru A. piețelor, parcărilor și cimitirelor. Durata închirierii chioșcurilor a fost stabilită la un an de zile, cu posibilitatea de prelungire conform clauzelor contractuale. Achiziționarea acestor chioșcuri a fost făcută în scopul folosirii lor la evenimentele cultural artistice și sportive ce se desfășoară în Municipiul Bârlad, în contract, inserându-se clauza potrivit căreia, contractul poate fi prelungit în funcție de interesele locatorului. Din cauza unei situații apărute la nivelul unei societăți care închiria spații comercianților, la solicitarea expresă a acestora, s-a hotărât punerea la dispoziție pentru o perioadă scurtă de timp, a căsuțelor achiziționate cu un an în urmă. Având în vedere că, municipiul Bârlad a achiziționat căsuțele cu un alt scop, contractele au fost încheiate pe o perioadă determinantă, considerându-se că, în acest timp, situația va putea fi remediată de către societatea . care nu le-a putut pune la dispoziții comercianților spațiile comerciale devenite improprii desfășurării activităților de comerț. Majoritatea comercianților au înțeles acest aspect și, la expirarea duratei contractului, au eliberat căsuțele, mutându-se în talcioc. Căsuțele au fost mutate pe platoul de lângă Biserica Domnească unde urmează să fie organizat Târgul de C., eveniment inclus în programul activităților culturale artistice și sportive. Susține că reclamanta nu este titulara unui drept substanțial ocrotit de lege care să îi confere îndreptățirea de a se îndrepta împotriva sa cu o acțiune civilă, nefăcând parte din niciuna din categoriile de chiriași ocrotiți de lege. Arată că a pus la dispoziția reclamantei un spațiu în talcioc pentru comercializarea produselor, oferta sa fiind declinată de către aceasta.
În ceea ce privește cererea reconvențională, arată că prin somația nr. 1099 din data de 13.11.2013 a comunicat pârâtei că, la expirarea contractului de închiriere trebuie să predea căsuța, nefiind aprobată prelungirea perioadei de închiriere, iar termenul de predare fiind stabilit pentru data de 27.11.2013. Pârâta nu a predat căsuța.
Reclamanta a atașat cererii de chemare în judecată copii de pe următoarele înscrisuri: contract de închiriere nr. 891 din data de 24.11.2012, certificat de înregistrare, acte de stare civilă, sentința civilă nr. 2258/2012 de la data de 03.09.2012, extras din presa locală, proces verbal . nr._ din data de 07.02.2014, certificat de atestare fiscală, cererea înregistrată cu nr. 1369 din data de 28.01.2014, adresa nr. 1369/2014 inventarul bunurilor aparținând domeniului public, proces verbal nr. 3din data de 13.01.2014.
Pârâta a depus la dosar somația nr. 1099/13.11.2013, Hotărârea nr. 256/24.10.2011 a Consiliului Local Bârlad și anexa, Hotărârea nr. 60/30.08.2012 a Consiliului Local Bârlad, caiet de sarcini, Hotărârea nr. 104 /25.04.2013,
În prezenta cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul pârâtei-fila 48 și proba testimonială cu martorul M. C., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar-fila 56.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut următoarele:
La data de 30.08.2012, potrivit Hotărârii Consiliului local municipal Bârlad nr. 60/30.08.2012 s-a aprobat scoaterea la licitație publică, în vederea închirierii a chioșcurilor de lemn utilizate pentru comercializarea legumelor, fructelor, zarzavaturilor, bunurilor de artizanat și mărfurilor industriale amplasate pe domeniul public din Piața 9 Mai, aflat în administrarea Serviciului Public – Direcția pentru A. piețelor, parcărilor și cimitirelor, pentru o durata de un an de zile, cu posibilitatea de prelungire conform clauzelor contractuale.
Între reclamanta Întreprindere Individuală B. G. și pârâta A. Piețelor P. și C. a fost încheiat, la data de 24.11.2012, contractul de închiriere nr. 891, prin care, pentru o perioadă de 1an, începând cu data de 26.11.2010 și până la 16.11.2013, pârâta s-a obligat să închirieze chioșcul din lemn amplasat în Piața Sf. I., ., nr. 1, conform datelor din planul de situație, iar reclamanta să plătească chiria lunară.
Prin somația nr. 1099/13.11.2013, pârâta a adus la cunoștința reclamantei, că la data de 26.11.2013, contractul de închirierea a expirat, pârâta fiind somată ca la data de 27.11._ să predea chioșcul din lemn așa cum a fost prelua la momentul închirierii.
Potrivit susținerilor reclamantei, necontestate de pârâtă și din declarația martorului audiat în cauză, rezultă că reclamanta a formulat cerere de prelungire a contractului de închiriere.
La data de 28.01. 2014, reclamanta a formulat cerere pentru prelungirea autorizației de funcționare nr. 74 din data de 09.04.2013, iar prin procesul verbal . nr._ din data de 07.02.2014, reclamanta a fost sancționată contravențional pentru faptul că, a desfășurat activități de comerț în punctul de lucru de pe ., nr. 1 Piața Sf. I., fără a face dovada avizării pe anul 2014 a autorizației de funcționare.
Potrivit procesului verbal din data de 13.01.2014, pârâta a scos la licitație 12 chioșcuri de lemn, utilizate pentru comercializarea legumelor, fructelor, zarzavaturilor, bunurilor de artizanat și mărfurilor industriale amplasat pe domeniul public din Talcioc, . din Bârlad.
Potrivit art. 3 din Legea 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 C. civil, actele și faptele juridice încheiate ori, după caz săvârșite înainte de . Codului civil nu pot genera alte efecte juridice decât cele prevăzute de legea în vigoare la data încheierii sau, după caz, săvârșirii ori producerii lor.
Întrucât contractul de închiriere pentru suprafețele cu destinație de locuință nr. 556 din 14.10.2011 invocat de reclamantă este încheiat după . Noului cod civil (01 .10.2011) sunt incidente dispozițiile legii sub imperiul căruia a fost încheiat:
Potrivit art. 1270 Cod civil, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante.
În conformitate cu art. 1809 C. civ. contractul de locațiune încetează de drept la expirarea termenului convenit de părți, sau, după caz, prevăzut de lege, fără a fi necesar o înștiințarea prealabilă.
Art. 1810 C. civ. stabilește că, dacă, după împlinirea termenului, locatarul continuă să dețină bunul și să își îndeplinească obligațiile fără vreo împotrivire din partea locatorului, se consideră încheiată o nouă locațiune, în condițiile celei vechi, inclusiv în privința garanțiilor.
Raportând textele de lege mai sus enunțate la situația de fapt reținută, instanța a constatat că, cererea principală este neîntemeiată, iar cererea reconvențională este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Termenul de locațiune ( închiriere) fiind determinat prin convenția părților, închirierea încetează de drept prin simpla trecere a termenului, fără să mai fie nevoie de o înștiințare prealabilă.
Contractul de închiriere nr. 891 din data de 24.11.2012 a fost încheiat de părțile din prezenta cauză, pentru o perioadă de 1 an, începând cu data de 26.11.2012 și până la data de 26.11.2013, conform art. 3 din contract.
Art. 15 din contract prevede că, prelungirea contractului de închiriere a chioșcului din lemn se va face în funcție de interesele locatorului. De asemenea, prin art. 22 părțile au stabilit că, prin semnarea contractului, chiriașul confirmă că a luat act de toate condițiile impuse de proprietar și că le acceptă integral.
Rezultă că, prelungirea contractului de închiriere încheiat între părți este condiționată de interesele locatorului.
La acest moment, contractul de locațiune a încetat prin simpla împlinire a termenului, iar interesul locatorului nu mai este în sensul închirierii căsuțelor de lemn, având în vedere destinația stabilită pentru căsuțe, potrivit reglementărilor locale.
Se reține că reclamanta este comerciant, iar scopul închirierii căsuței, prin contractul de închiriere, este acela de a desfășura o activitate comercială. Având în vedere această împrejurare, se reține că legea nu prevede vreun drept de preferință privind închirierea chioșcului, astfel cum reclamanta invocă, aceasta nefăcând parte din categorie de chiriași ocrotiți de lege.
Pe de altă parte, aspectele referitoare la situația reprezentantului legal, la problemele personale ale acestuia nu au relevanță în cauză.
Prin urmare, instanța a apreciat că refuzul pârâtei de a prelungi contractul de închiriere respectă prevederile legale și a contractului de închirie, astfel cum părțile au convenit.
În ceea ce privește cererea privind evacuarea, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 12 din contract, prin care reclamanta s-a obligat ca la expirarea sau rezilierea contractului să restituie chioșcul din lemn închiriat, liber de orice sarcini și să-l readucă la starea inițială din momentul închirierii.
Din actele dosarului, nu rezultă că reclamanta a predat, la sfârșitul perioadei de închiriere, căsuța din lemn ce a făcut obiectul contractului de închiriere, deși a fost somată de pârâtă.
Prin urmare, constatând că reclamanta nu deține un titlu care să justifice folosința căsuței din lemn închiriată din care pârâta solicită evacuarea, instanța a admis cererea formulată de pârâtă, pe calea dreptului comun, și a dispus evacuarea reclamantei pârâte Întreprindere Individuală B. G., prin reprezentant legal B. G. din chioșcul amplasat în Piața Sfântul I., ., nr. 1, loc. Bârlad, jud. V..
Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, având în vedere dispozițiile art. 453 C.pr.civ. care prevăd că partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată, instanța a admis cererea pârâtei privind acordarea cheltuielilor de judecată. În acest sens, a obligat reclamanta la plata sumei de 100 lei cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Împotriva acestei soluții a declarat apel II B. G. Bîrlad pe care o consider neîntemeiată și nelegală motivat de următoarele considerente:
În mod greșit instanța a respins cererea prin care a solicitat obligarea pârâtei la încheierea unui nou contract de închiriere pe o perioada de 1 an reținând in motivarea hotărârii faptul că fiind vorba de un contract de închiriere care a încetat prin simpla împlinire a termenului, că prelungirea contractului este condiționată de interesele locatorului și că legea nu prevede vreun drept de preferință pentru închirierea chioșcului, întrucât:
-Așa cum a arătat și dovedit, a încheiat cu pârâta contractul de închiriere prin care pârâta i-a închiriat un chioșc din lemn amplasat în Piața Sf. I., . nr. 1 in scopul desfășurării de activități comerciale.
-instanța nu a analizat motivele arătate prin cererea de chemare în judecată că pârâta nu mai vrea sa îi prelungească contractul de închiriere întrucat va închiria aceste chioșcuri la o societate din Iași care urmează sa desfășoare activități economice cu ocazia sărbătorilor de iarna in cadrul pieței din Bârlad.
-Consideră reclamanta că această măsură, de a nu prelungi contractul de închiriere, cât și faptul de a închiria către alta societate acest chioșc reprezintă un abuz al paratei fiind încălcat dreptul de preferința privind închirierea chioșcului;
-în anul 2012 parata a forțat reclamanta să se mute din partea de nord a pieței unde avea închiriat chioșc de la ., promițându-i chioșcuri în care să funcționeze fără nici o problemă, iar după un an de zile nu a mai respectat înțelegerea, reclamanta preferând să închirieze la alte societăți aceste chioșcuri, fiind imoral să fie evacuați din aceste chioșcuri pentru a fi închiriate la o alta societate în condițiile in care reclamanta și-a exprimat clar dorința de a prelungi aceste contracte;
-activitatea pe care o desfășoară in aceste chioșcuri este singura activitate prin care obține venituri pentru familii, fiind unici întreținători de familie,aceasta situație creând probleme sociale importante având in vedere ca prin activitatea desfășurată în acest chioșc asigur venituri pentru familia sa.
In condițiile in care nu dorea prelungirea contractelor, pârâta trebuia să lase reclamanta să rămână la .,nu să o păcălească si apoi să o lase pe drumuri.
Față de motivele de apel solicită admiterea apelului, casarea hotărârii si admiterea cererii așa cum a fost formulată.
Intimata pârâtă nu a formulat întâmpinare în cauză.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de apel si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Potrivit disp. art. 248 Cd.pr.civ.instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a pricinii.
La termenul de judecată din 28.10.2014, Tribunalul a invocat excepția tardivității apelului formulat de II B. G. împotriva sent. Civ. Nr.706/2014 a Judecătoriei Bârlad deoarece a fost formulat peste termenul legal prev. de Cd. pr.civ.
Art. 468 alin. 1 și 2 C.proc.civ. instituie un termen de 30 de zile pentru formularea apelului, care curge de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
Din cuprinsul dovezii de comunicare a sentinței nr.706/2014 rezultă că procedura de comunicare a acestei hotărâri către apelant s-a realizat la data de 1.04.2014, în condițiile art.162 și art.163 C.proc.civ.
Cererea de apel a fost înaintată Judecătoriei Bârlad, la data de 6.05.2014, astfel cum rezultă din mențiunile de pe cererea de apel, aceasta fiind înregistrată la instanța a cărei hotărâre se atacă în acord cu art. 471 alin.1 C.proc.civ. la aceeași dată.
Raportând data comunicării hotărârii la data depunerii cererii de apel se constată că termenul de 30 zile de la data comunicării hotărârii, calculat în acord cu art. 181 și 182 C.proc.civ., s-a împlinit la data de 5.05.2014, ultima zi de declarare a apelului.
În aceste condiții, apelul declarat la data de 6.05.2014 de către apelantA este tardiv, intervenind sancțiunea decăderii în conformitate cu art.185 C.proc.civ.
Față de aceste considerente, în temeiul art. 480 raportat la art.185 C.proc.civ. se va admite excepția tardivității și se va respinge apelul ca tardiv formulat.
Sentința civilă nr.706/11.03.2014 a Judecătoriei Bârlad va fi păstrată.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite excepția de tardivitate a apelului invocată din oficiu.
Respinge ca tardiv introdus apelul declarat de Întreprinderea Individuală B. G. împotriva sentinței civile nr. 706 din 11.03.2014 a Judecătoriei Bîrlad pe care o păstrează.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 22 Decembrie 2014
Președinte, D. E. S. | Judecător, A. A. | |
Grefier, T. B. |
Redactat/Tehnoredactat-A.A.
Ex. 4-T.B. 22 Decembrie 2014
Judecătoria Bîrlad-Judecător fond:G. B.
| ← Pretenţii. Decizia nr. 1269/2014. Tribunalul VASLUI | Pretenţii. Decizia nr. 463/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
