Plângere contravenţională. Decizia nr. 1152/2013. Tribunalul VASLUI

A menținut contravenția reținută și sancțiunile aplicate prin procesul verbal . nr._ din data de 27.11.2012 întocmit de intimatul Inspectoratul de Poliție Județean V..

A respins cererea privind rambursarea cheltuielilor de judecată formulată de petent, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele,

Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei Bârlad la data de 12.12.2012 sub nr._, petentul N. O. C. a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._ întocmit la data de 27.11.2012, solicitând anularea acestuia exonerarea de la plata amenzii contravenționale, înlăturarea măsurii complementare.

În fapt, petentul a arătat că, a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 420 lei, fiindu-i reținut permisul de conducere, pe motiv că, la data de 27.11.2012 la ieșirea cu auto marca Renaut cu nr. de înmatriculare_ din parcarea blocului 3 în . s-a asigurat și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului L. cu nr. de înmatriculare_ care era condus regulamentar, intrând în coliziune cu acesta. Petentul susține că procesul verbal este nelegal, întrucât nu se arată locul exact al constatării abaterii, nu s-a efectuat o schiță și nici nu s-a ținut cont de faptul că șoferul autoturismului L. avea semn obligatoriu la dreapta. În ceea ce privește fondul cauzei, agentul constatator a reținut în mod greșit situația de fapt, menționând că la data de 27.11.2012 la ieșirea cu auto marca Renaut cu nr. de înmatriculare_ din parcarea blocului 3 în . s-a asigurat și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului L. cu nr. de înmatriculare_ . Arată că a ieșit regulamentar din parcare și nu dorea decât să parcheze mașina în față. Celălalt șofer care venea dinspre stânga dinspre 1 Mai, l-a indus în eroare, prin faptul că nu a respectat indicatorul rutier privind obligația de a face ,,obligatoriu la dreapta" și a luat-o înainte, intrând în coliziune cu acesta, acesta din urmă nerespectând semnificația indicatorului. Agentul constatator a reținut în mod greșit că nu a acordat prioritate autoturismului care venea din stânga, întrucât avea obligația de a verifica și acorda doar prioritate de dreapta, și nu de stânga, întrucât mașinile din stânga, în acea intersecție, au indicator obligatoriu la dreapta, fiindu-le interzis să meargă înainte. Încălcând semnificația indicatorului care îl obligă să meargă la dreapta și mergând înainte, persoana implicată în accident a încălcat regulile de circulație, fiind singurul vinovat în producerea accidentului. Arată că situația reținută de agentul constatator este greșită, acesta nu a mers la fața locului să constate în mod evident vinovăția celuilalt șofer. Petentul a mai arătat că există o disproporție vădită dintre periciolul social al faptei reținute în sarcina sa și cunatumul sancțiunii.

În drept, petentul a invocat jurisprudența CEDO.

1.Intimatul a depus întâmpinare (fila 14) prin care a solicitat respingerea plângerii, ca neîntemeiată.

În fapt, intimatul a suținut că, petntul a fost sancționat contravențional deoarece, la data de 27.11.2012, ora 14,30 la ieșirea cu auto Renaut cu nr. de înmatriculare_ din parcarea blocului 3 în . s-a asigurat și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului L. cu nr. de înmatriculare_ care era condus regulamentar, fapt pentru care a intrat în coliziune. Ambii conducători nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice. Arată că petentul avea indicatorul ,,Cedează trecerea", indicator rutier pe care petentul avea obligația de a-l respecta.

2. Persoana implicată în accident C. F. C. (fila 29) a depus întâmpinare.

A susținut că, la data respectivă, circula pe . Piața 9 mai cu autoturismul L. cu nr. de înmatriculare_, căutând un loc de parcare. Când a ajuns în dreptul intersecției cu . cu curtea interioară a blocurilor 1,2,3 a observat un autoturism marca Renaut Clio ce venea cu viteză spre . ciuda faptului că acesta avea indicatorul ,,cedează trecerea". A încercat să evite acest autoturism, însă, nu a putut evita accidentul. La fața locului a sosit un echipaj al poliției rutiere ce a constat vinovăția conducătorului autoturismului Renaut Clio, întocmind-i proces verbal de contravenții.

Prin precizările la întâmpinare, persoana implicată în accident a susținut că procesul verbal identifică clar locul producerii accidentului. Semnificația celor două semne de ,,obligatoriu la stânga" și ,,obligatoriu la dreapta" pentru petent își pierd valabilitatea după ora 14,00, atunci când, în zona Pieții 9 Mai circulația se desfășoară în ambele sensuri, neexistând restricții. Apărarea petentului precum că ar fi în culpă este inutilă, deoarece acesta avea indicatorul ,,cedează trecerea" pe care trebuia să îl respecte indiferent din ce direcție ar fi venit mașinile. La momentul încheierii procesului-verbal petentul a fost de acord cu predarea asigurării RCA în vederea despăgubirii. Arată că din cauza atitudinii petentului, firma de asigurare RCA i-a refuzat despăgubirea .

Petentul a depus la dosar copii de pe următoarele înscrisuri: procesul verbal contestat (fila 4), carte de identitate (fila 5), fotografii (filele 23-24).

Intimatul a depus la dosar procesul vebal contestat –Exemplarul nr. 1 (fila 18), declarațiile conducătorilor auto date la momentul constatării faptei (fila 19-20), fotografii (filele 30-31).

În cauză a fost administrată proba cu înscrisurile depuse la dosar, proba cu interogatoriul intimatului, răspunsurile la interogatoriu fiind atașate la dosar la fila 42-43, proba testimonială cu martorul P. B. M. –pentru petent, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.

Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarele:

Prin procesul-verbal . nr._ (f. 18) s-a reținut că, petentul N. O. - C., ora 14,30 la ieșirea cu auto Renault cu nr. de înmatriculare_ din parcarea blocului 3 în . s-a asigurat și nu a acordat prioritate de trecere autoturismului L. cu nr. de înmatriculare_ care era condus regulamentar, fapt pentru care a intrat în coliziune. Ambii conducători nu se aflau sub influența băuturilor alcoolice..

Fapta a fost încadrată juridic ca reprezentând contravenția prevăzută de art. 101 alin. 3 lit. a din OUG195/2002 și, s-a dispus aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale în cuantum de 420 lei, precum și sancțiunea complementară a suspendării exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioada de 60 de zile, fiind aplicată măsura tehnico - administrativă a reținerii permisului de conducere.

La rubrica ,,alte mențiuni" s-a consemnat, sub semnătura petentului: ,, sunt de acord să dau asigurarea ptr a repara auto_ ".

Procesul-verbal a fost semnat de petent, la rubrica contravenient - am luat la cunoștință", precum și dovada de înștiințare.

Potrivit prevederilor art. 34 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, instanța învestită cu soluționarea plângerii verifică legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.

I. Cu privire la legalitatea procesului-verbal, potrivit art. 17 din O.G. 2/2001, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu. Aplicând aceste dispoziții la situația de fapt reținută în cauză, instanța, verificând procesul verbal contestat din punct de vedere al legalității, a apreciat că sunt respectate cerințele imperativ-limitativ prevăzute de lege, sub sancțiunea nulității, care ar putea fi luate în considerare și din oficiu.

Orice alte lipsuri din procesul - verbal sunt sancționate cu nulitatea relativă, ceea ce presupune ca persoana care invocă nulitatea să dovedească faptul că i s-a produs o vătămare, iar instanța să constate în raport de materialul probator administrat, că vătămarea nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal, în condițiile art. 105 C.proc. civ.

În speță, nu s-a invocat și nici nu s-a dovedit vreo vătămare care să nu fi putut fi acoperită în procedura desfășurată în fața instanței de judecată prin administrare de probe. Motivul de nulitate invocat de petent, acela că procesul verbal cuprinde mențiunea locului constatării abaterii nu este întemeiat în condițiile în care petentul a recunoscut că la data de 27.11.2012, a ieșit cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ din parcarea blocului 3 a . în coliziune cu autoturismul condus de persoana implicată în accident.

Prin urmare, instanța a confirmat legalitatea procesului verbal de contravenții.

II. Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța a reținut că, potrivit art. 101 alin. 3 lit. a din OUG195/2002 constituie contravenție, nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depășire (…) dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulație din care a rezultat avarierea unui autovehicul sau alte pagube materiale.

Art. 129 din H.G. 1391 /2006 stabilește că, vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul dintre indicatoarele având semnificația: "Drum cu prioritate", "Intersecție cu un drum fără prioritate" sau "Prioritate față de circulația din sens invers" are prioritate de trecere. Când două vehicule urmează să se întâlnească într-o intersecție dirijată prin indicatoare, venind de pe două drumuri publice unde sunt instalate indicatoare cu aceeași semnificație, vehiculul care vine din dreapta are prioritate.

Deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional se bucură de prezumția relativă de legalitate și temeinicie.

Această prezumție operează fără a depăși o limită rezonabilă impusă de necesitatea respectării drepturilor apărării sub toate aspectele.

Întrucât este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii, procesului-verbal de contravenție trebuie să i se recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, în condițiile în care cele reținute de agentul constatator sunt constatate personal de către acesta sau sunt susținute cu alte mijloace de probă.

Pe de altă parte, petentului îi sunt recunoscute garanțiile specifice în materie penală din art. 6 Convenție printre care și prezumția de nevinovăție, prezumție care poate fi răsturnată până la proba contrară.

Instanța a apreciat că prezumția de nevinovăție „contravențională” nu înseamnă că din probatoriul administrat în cauză nu poate face chiar și procesul verbal încheiat de agent în exercițiul atribuțiilor de serviciu, în condițiile în care cele constatate de agentul constatator se coroborează cu alte mijloace de probă sau când petentul și-a asumat la momentul întocmirii procesului verbal, fapta imputată.

Situația de fapt reținută în procesul verbal este contestată de petent, acesta precizând că nu este vinovat de săvârșirea contravenției, situația de fapt reținută prin procesul verbal nu corespunde adevărului, persoana implicată în accident fiind vinovat de producerea accidentului.

Instanța a reținut că, procesul verbal a fost întocmit ca urmare a declarațiilor celor două persoane implicate în accident și a schițelor efectuate de aceștia, cât și ca urmare a constatării locului producerii accidentului.

Din declarația dată în fața agentului constatator, la momentul constatării faptei, rezultă că, relatând succesiunea faptelor, petentul a arătat că (fila 20) că la acea dată, intenționând să iasă din parcarea blocului 3 de pe bulevardul Republicii în . intrat în partea laterală dreaptă a autoturismului L. cu număr de înmatriculare_ condus pe această stradă care intenționa să iasă pe . declarației, petentul a efectuat schița locului faptei, indicând că la intersecție avea indicatorul ,,Cedează trecerea".

Persoana implicată în accident C. F. C. a susținut că, la acea dată, autoturismul petentului a ieșit din parcarea blocului cu toate că avea indicatorul ,,Cedează trecerea", neacordându-i prioritate de trecere, ocazie cu care, s-a produs coliziunea.

Prin răspunsul la interogatoriu, intimatul a recunoscut că în Piața 9 Mai sunt marcaje rutiere și semne de circulație care să rezolve problema traficului. Arată că indicatorul de circulație ,,obligatoriu la dreapta" pentru autoturismul L. cu nr. de înmatriculare_ este valabil doar pentru intervalul orar cât funcționează programul de lucru al Serviciului Parcări din cadrul primărie, respectiv orele 06,00-14,00, cât timp barierele sunt închise, iar accesul se face pe bază de chitanță. După orele 14,00 semnificația acestuia își pierde valabilitatea, fiind ridicate barierele de la capetele străzii M. S. (. Piața 9 Mai). În intersecția unde s-a produs accidentul este montat este montat indicatorul ,,Cedează trecerea" și nu este vorba de prioritate de dreapta, conducătorul auto L. cu numărul de înmatriculare nu avea obligația să respecte indicatorul ,,obligatoriu la dreapta", deoarece accesul la . Piața 9 Mai, după ora 14,00 este liber.

Rezultă fără nici un dubiu din înscrisurile depuse la dosar, părțile confirmând acest aspect, că petentul la momentul intrării în intersecție avea ,,Cedează trecerea", ce îl obliga pe petent să încetinească, să se asigure, atât din partea stângă, cât și din partea dreaptă și să cedeze trecerea oricărui autovehicul care circula pe drumul prioritar.

În aceste condiții nu are relevanță, dacă semnificația indicatorului, ,,obligatoriu la dreapta" avut de persoana implicată în accident, era valabil. În cadrul plângerii contravenționale prin care se contestă procesul verbal întocmit de agentul constatator, instanța a analizat existența faptei reținute și vinovăția contravenientului, fiind lipsită de relevanță vinovăția persoanei implicate în accident.

Pe de altă parte, la momentul întocmirii procesului verbal petentul a arătat, sub semnătură, că ,,sunt de acord să dau asigurarea ptr a repara auto_ ".

S-a apreciat că petentul a recunoscut implicit situația de fapt descrisă în procesul verbal de contravenții, renunțând la prezumția de nevinovăție de care se bucura. Declarația consemnată reprezintă o mărturisire spontană efectuată, din punct de vedere temporal, cel mai aproape de săvârșirea faptei, ceea ce conduce la concluzia sincerității acesteia.

Totodată, prezumția de sinceritate a declarației date la momentul constatării faptei, derivă din împrejurarea că, este nefiresc ca cineva să se acuze în mod fals de săvârșirea unei fapte, suportând astfel, sancțiunea contravențională.

Instanța a avut în vedere că, orice persoană responsabilă are obligația de a citi ceea ce semnează și de a semna doar în măsura în care este de acord cu cele consemnate deasupra semnăturii sale, în caz contrar, având posibilitatea să solicite a se consemna obiecțiunile ori să nu semneze procesul-verbal, dacă nu i se rețineau aceste obiecțiuni.

Împrejurările relevate de martorul audiat în cauză nu sunt de natură să exonereze pe petent de răspunderea contravențională. Astfel, martorul a declarat că, la momentul în care petentul a ajuns în intersecție, s-a asigurat la stânga și la dreapta, apoi a intrat în intersecție. Arată că pe partea stângă se aflu mai multe autoturisme parcate, astfel că, petentul nu a văzut autoturismul L. care circula cu o viteză foarte mare. Mașina L. a ieșit deodată de după mașini. Faptul că petentul nu a observat la timp mașina L. ce circula pe drumul prioritar se datorează culpei petentului care, în condițiile existenței a mai multor autoturisme parcate pe partea stângă, avea obligația să manifeste maximă prudență la .>

Având în vedere considerentele mai sus menționate, instanța a confirmat temeinicia procesului verbal de contravenție.

III. În ceea ce privește sancțiunea, aplicată instanța a constatat că potrivit art. 101 alin.3 lit. a din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, republicată, fapta reținută în sarcina petentului se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a III de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercițiului dreptului de a conduce pentru o perioadă de 60 de zile.

Prin procesul-verbal a fost aplicată amenda în cuantum de 420 lei și s-a dispus reținerea permisului de conducere ca urmare a aplicării sancțiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce. Instanța a constatat că acestea sunt stabilite în limitele legii, amenda, chiar la limita minimă prevăzută de lege.

Nu se relevă nici un motiv de reindividualizare a sancțiunii sau de înlăturare a sancțiunii complementare, întrucât fapta petentului este gravă, prin aceasta a pus în pericol siguranța circulației pe drumurile publice și viața sa

În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile O.U.G. nr. 195/2002 au drept scop asigurarea desfășurării fluente și în siguranță a circulației pe drumurile publice, precum și ocrotirea vieții, integrității corporale și a sănătății persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecția drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietății publice și private.

Pentru toate considerentele de fapt și de drept mai sus enunțate, instanța a respins plângerea contravențională formulată de petentul N. O. C., ca neîntemeiată.

În ceea ce privește cheltuielile de judecată

Față de soluția la care a ajuns instanța în urma deliberării, a respins cererea de acordare a cheltuielilor de judecată formulată de petent, ca neîntemeiată. Pe de altă parte, petentul nu a făcut dovada efectuării acestora.

După închiderea dezbaterilor atașat concluziilor scrise, persona implicată în accident a depus chitanța nr. BKK nr. 6521din 01.04.2013, fără a formula cerere în acest sens.

Cererea de rambursare a cheltuielilor de judecată este o cerere distinctă solicitare ce trebuie discutată în contradictoriu cu cealaltă parte și care trebuie probată în aceleași condiții în care se dovedește orice afirmație făcută în fața instanței.

Conform art. 112 C.pr.civ., când dovada se face prin înscrisuri, se vor alătura la cerere atâtea copii câți pârâți sunt, mai mult câte o copie de pe fiecare înscris, pentru instanță; copiile vor fi certificate de reclamant că sunt conforme cu originalul. Din acest text de lege reiese că documentele justificative ale cheltuielilor de judecată pretinse a fi fost efectuate în timpul și pentru procesul ce se judecă trebuie atașate cererii de chemare în judecată, întocmai ca și celelalte înscrisuri.

Or, în condițiile în care instanța a declarat dezbaterile închise, a reținut cauza spre soluționare, a soluționa o cerere fără a fi adusă la cunoștința celeilalte părți, fără ca aceasta să-și facă apărări, în baza unor înscrisuri depuse la dosar care nu sunt cunoscute de partea adversă, echivalează cu încălcarea dreptului la un proces echitabil, dreptului la apărare, principiilor oralității, contradictorialității procesului civil.

Pentru aceste motive, instanța nu s-a pronunțat asupra cheltuielilor de judecată dovedite după închiderea dezbaterilor, iar chitanța depusă la dosar nu fost luată în considerare, în deliberare, persoana implicată în accident având alte posibilități legale pentru satisfacerea pretenției sale.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs recurentul N. O. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Avocatul ales a recurentului, a solicitat, și i s-a acordat un termen de judecată, la data de 2.09.2013, pentru a depune motivele de recurs ale acestuia, dar, aceste motive, nici până în prezent nu au fost trimise la Tribunalul V. de recurent, personal sau de avocatul ales al acestuia.

Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 304 Cod pr.civilă, Tribunalul constată că recursul este nefondat.

În mod corect, instanța de fond a precizat că nu sunt cauze de nulitate a procesului verbal contestat, conform art. 15-19 OG 2/2001, acesta fiind legal și temeinic întocmit de agentul constatator.

Față de contravenția reținută în sarcina acestuia, instanța de fond, a constatat că, N. O. C., nu a acordat prioritate de trecere deși era obligat la aceasta, unui alt autoturism marca Dacia L., cu nr. de înmatriculare_, care circula regulamentar, intrând în coliziune cu acesta, producându-se avarii la ambele autovehicule.

Contravenția a fost dovedită prin declarațiile date de persoanele implicate în accidentul auto, la IPJ V., adresa nr.1485/12.03.2013 a IPJ V..

Astfel, martora propusă de recurent P. B. M., care se găsea, în calitate de pasageră, în autoturismul acestuia, a indicat faptul că, la intersecție, erau indicatoare auto, dar nu le cunoștea semnificația, iar autoturismul marca Dacia L., cu care a avut coliziunea, a apărut, dintr-o zonă, unde erau parcate alte mașini, nefiind vizibilitate.

Inițial, recurentul, prin procesul verbal de contravenție, a recunoscut, chiar dacă în mod indirect, greșeala făcută, care a dus la accidentul rutier produs de chiar el.

Faptul că acea intersecție este marcată cu indicatoare rutiere, iar, față de recurent, era indicatorul rutier CEDEAZĂ TRECEREA, el venind, de pe o stradă secundară, într-o altă stradă principală, avea obligația, de a se asigura că nu circulă nici o mașină pe . ăi da prioritate de trecere, așa cum obligă, de altfel și indicatorul rutier, iar apoi, dacă drumul era liber, să intre pentru a circula, pe . secundară.

Susținerile privind nevinovăția recurentului, au fost înlăturate prin probele administrate în cauză, prezumția de nevinovăție, conform art. 5 ind. 1 Cod pr.pen. fiind înlăturată, stabilindu-se, în mod cert vinovăția acestuia, pentru comiterea contravenției prevăzută de art. 101 al.3 lit. OUG 195/2002.

Pentru aceste considerente, în baza art. 312 Cod pr.civilă, se va dispune respingerea, ca nefondat a recursului formulat de petentul N. O. C., împotriva sentinței civile nr. 981/09.04.2013 a Judecătoriei Bîrlad, care va fi menținută ca legală și temeinică.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca neîntemeiat, recursul declarat de N. O. C. împotriva sentinței civile nr.981 din 9.04.2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad, pe care o menține.

IREVOCABILĂ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 30.09.2013.

Redactat-O.R.N.

Tehnoredactat-T.B.

Ex.2- 04 Octombrie 2013

Judecătoria Bîrlad-judecător fond: G. B.