Plângere contravenţională. Decizia nr. 22/2016. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 22/2016 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 06-01-2016 în dosarul nr. 22/2016
Acesta nu este document finalizat
Cod ECLI ECLI:RO:TBVAS:2016:005._
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE Nr. 22/A/2016
Ședința publică de la 06 ianuarie 2016
Completul compus din:
PREȘEDINTE O. A. C.
Judecător M. C.
Grefier A. C.
-------------
Pe rol se află spre soluționare cererea de apel formulată de apelanta G. F. FOCȘANI PT C. DE R. S. ȘI CINEGETIC FOCȘANI în contradictoriu cu intimatul R. V., împotriva sentinței civile nr. 2138/30.09.2015 a Judecătoriei V., având ca obiect - plângere contravențională PV . nr._.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul R. V., legitimat în baza CI . nr._ eliberată de SPCLEP Negrești, lipsă fiind reprezentantul apelantei.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează stadiul dosarului, respectiv că acesta se află la primul termen de judecată, procedura de citare fiind legal îndeplinită; apelul este declarat și motivat în termen; se solicită ca judecarea cauzei să se facă în lipsă.
Instanța, constată că apelanta nu a propus administrarea de probatorii în apel, iar intimatul este decăzut din dreptul de a solicitat administrarea de probatorii întrucât nu a depus întâmpinare.
Nefiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra motivelor de apel.
Intimatul R. V. solicită respingerea apelului și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, în condițiile în care nu a fost la locul săvârșirii presupusei fapte contravenționale.
Fără cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului, de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 2138/30.09.2015 a Judecătoriei V. a fost admisă plângerea contravențională formulată de petentul R. V., în contradictoriu cu intimatul C. de R. S. și Cinegenetic Focșani, a anulat procesul-verbal de contravenție . nr. 0.000.034/21.05.2015, fiind exonerat petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 3000 lei.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor formulate, a apărărilor invocate și a probelor administrate, instanța a reținut că la data de 21.05.2015 un agent din cadrul Comisariatului de R. S. și Cinegenetic Focșani a încheiat procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ prin care s-a constatat că la data de 14.05.2015, ora 12:00, în pădurea particulară Băbușa, ovina aparținând (proprietatea) petentului R. V. a – aproximativ 100 exemplare au fost găsite pășunate, în pădurea particulară în va 172-173 UP Oniceni – Trupul Băbușa, faptă prevăzută de art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 407/2006, fiind sancționat în temeiul art. 48 alin. 1 lit. d cu amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei. Totodată, s-a precizat: constatarea s-a făcut în timpul controlului parțial la pădurea particulară, de față fiind și ing. P. D., șef district care aparține de Ocolul S. Băcești.
Art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 407/2006 prevede că în scopul gestionării durabile a faunei cinegetice, se interzic lăsarea animalelor domestice libere sau pășunatul cu acestea în fondul forestier. Potrivit art. 48 alin. 1 lit. c constituie contravenții următoarele fapte și se sancționează încălcarea dispozițiilor prevăzute la art. 15 alin. (5), art. 23 alin. (1) lit. a), b), e), f), g), i), p), o), s), ș) și v) și la art. 39 lit. i), j), s), t), ț), w), ab), ae) și ah), cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei;
În ceea ce privește legalitatea, instanța a constatat că nu este incident niciunul dintre cazurile de nulitate prevăzute de art. 17 din ordonanță care reglementează în mod limitativ cazurile în care procesul verbal este lovit de nulitate absolută conform Deciziei nr. 22/19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Sub aspectul temeiniciei, procesul-verbal de contravenție ce conține constatările personale ale agentului constatator face dovada situației de fapt ce a dus la încheierea sa, iar simpla negare a petentului, în sensul că faptele nu corespund adevărului, nu este suficientă, atât timp cât nu aduce probe ori nu invocă împrejurări credibile pentru a răsturna prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură procesul-verbal de constatare a contravenției ca act administrativ încheiat de o persoană chemată să vegheze la respectarea legii.
Instanța este obligată să verifice dacă în cauză este vorba despre „o acuzație în materie penală” în sensul art. 6 CEDO. Această analiză se realizează prin prisma a trei criterii: 1. dacă textul ce definește contravenția aparține, conform legii naționale, dreptului penal, 2. natura faptei, 3. natura și gradul de severitate al sancțiunii aplicate. Față de acestea, instanța constată nu este vorba despre o acuzație în materie penală.
Instanța a constatat că raportat la sancțiunea aplicată în cauză este vorba despre o acuzație în materie penală, petentul beneficiind de prezumția de nevinovăție în temeiul art. 6 par. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În aceste condiții, sarcina probei revenea intimatului. Acesta a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, depunând la dosar: procesul-verbal de constatare a contravenției . nr. 0.000.034/21.05.2015, dovada comunicării acestuia (la 29.05.2015), raportul de activitate nr. 2671/18.05.2015, actul de control parțial nr. 93/15.05.2015, adresa nr. 4540/27.05.2015, harta amenajistică a Ocolului S. Băcești cu evidențierea suprafeței unde a fost săvârșită fapta.
Din raportul de activitate a rezultat că ISV V. a efectuat un control parțial la sesizarea numitului A. P.. S-a constatat că plantația aparținând Primăriei Băcești înființată în anul 2013 a fost distrusă prin pășunarea acesteia de către turmele de oi ale cetățenilor din satul P.. În timpul controlului s-au găsit 2 turme de oi aparținând numiților Ș. D. și R. V., ambii din satul P., care pășunau ilegal în suprafața de pădure particulară supusă controlului. Ca măsuri luat în timpul controlului s-a consemnat întocmirea contravenției pentru numitul Ș. D., urmând ca, după . numitului R. V., să fie sancționat și acesta.
În actul de control parțial nr. 93/15.05.2015 la capitolul constatări s-a consemnat că în timpul controlului au fost găsite două turme de oi care pășunau ilegal. S-a întocmit un act de contravenție pe numele Ș. D., urmând ca pentru cealaltă persoană să se identifice datele personale (nu este precizat numele).
Instanța a apreciat că este dincolo de orice dubiu faptul că în pădure au fost găsite două turme de oi, însă documentația depusă la dosar nu demonstrează modalitatea de stabilire a celui vinovat în persoana petentului, numele acestuia apărând pentru prima dată în Raportul din 18.05.2015. Intimatul trebuia să facă dovada modalității în care s-a realizat această stabilire a identității celui vinovat. Dacă s-ar fi depus măcar o planșă foto care să permită instanței să confrunte imaginea cu cea a petentului, dubiul ar fi fost înlăturat.
Față de circumstanțele cauzei, instanța a apreciat că probele care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție sunt insuficiente pentru a se considera dovedită săvârșirea faptei de către petent și a se dispune sancționarea acestuia.
Împotriva acestei soluții a declarat apel petenta G. F. Focșani invocând faptul că prin sentința civilă nr. 2138/2015 din 30.09.2015 s-a dispus fără niciun temei legal admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii în domeniul cinegetic . nr. 0.000.034/21.05.2015 și exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 3.000 lei.
Consideră că în ceea ce privește legalitatea actului de constatare acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16, 17 și 19 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute sau relative, aspecte reținute în mod corect și de către instanța de fond.
De asemenea consideră că fapta a fost corect încadrată, amenda a fost aplicată cu respectarea limitelor minime și maxime prevăzute de actul normativ sancționator, iar situația descrisă în actul constatator corespunde situației de fapt, deoarece petentul nu a răsturnat prezumpția de temeinicie a constatărilor personale ale agentului constatator, așa cum s-a reținut în mod corect și de către instanța de fond.
Apreciază că instanța de judecată a apreciat în mod nejustificat că se impune anularea actului constatator și exonerarea petentului de plata amenzii contravenționale în cuantum de 3.000 lei, întrucât, conform dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 407/2006 în scopul gestionării durabile a faunei de interes cinegetic este interzisă lăsarea animalelor domestice libere sau pășunatul cu acestea în fondul forestier; fapta prezintă un pericol social sporit deoarece pășunatul cu animalele domestice în fondul forestier duce la sperierea și îndepărtarea faunei cinegetice și consumarea resurselor de hrană și apă ale acesteia; sub aspectul cuantumului amenzii aplicate consideră că instanța de judecată poate cel mult să admită în parte plângerea contravențională și să dispună înlocuirea cuantumului amenzii contravenționale aplicate de la suma de 3.000 lei la suma de 1.000 lei, cuantumul minim prevăzut de actul normativ sancționator;
Consideră că sunt destule dovezi în privința săvârșirii de către petent a faptei contravenționale, deoarece în raportul nr. 2671/18.05.2015 se menționează că s-a stabilit că proprietarul uneia dintre turme este numitul R. V., iar al celeilalte turme este numitul Ș. D., însă s-a întocmit în acel moment proces-verbal de constatare a contravenției doar numitului Ș. D. deoarece numai în privința acestuia se cunoșteau cu certitudine datele de identificare, iar petentului i s-a încheiat actul constatator doar după ce s-a intrat în posesie datelor de identificare. Stabilirea faptului că una dintre turme aparține numitului R. V. s-a făcut și cu sprijinul șefului de district P. D. I. care cunoaște bine fondul forestier, respectiv cât și cine sunt proprietarii turmelor care pășunează în zonă.
Consideră că este evident că procesul verbal de constatare a contravenției este corect întocmit, nu are nici un fel de vicii care să atragă nulitatea absolută sau relativă a actului constatator, fapta pentru care s-a aplicat sancțiunea contravențională a fost săvârșită de către petent, iar agentul constatator a individualizat corect sancțiunea aplicată.
În drept, ne întemeiem prezentul apel pe dispozițiile art. 34 alin. (2) și art. 36 din O.G. nr. 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Analizând sentința apelata prin prisma motivelor de apel invocate și față de prevederile art. 477 alin. 1 C.proc.civ., Tribunalul constată că acesta este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din data de 21.05.2015 s-a reținut că la data de 14.05.2015, ora 12:00, în pădurea particulară Băbușa, ovine aparținând (proprietatea) petentului R. V. – aproximativ 100 exemplare au fost găsite pășunate, în pădurea particulară în va 172-173 UP Oniceni – Trupul Băbușa, iar în temeiul art. 48 alin. 1 lit. d din Legea nr. 407/2006 a fost aplicată sancțiunea amenzii contravenționale de 3.000 lei, pentru încălcarea prevederilor art. 23 alin. 1 lit. b din același act normativ. S-a mai consemnat că fapta a fost constatată în timpul controlului parțial la pădurea particulară, de față fiind și ing. P. D., șef district care aparține de Ocolul S. Băcești.
Așa cum a reținut și prima instanță potrivit art. 48 alin. 1 lit. d din Legea nr. 407/2006 constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 3.000 lei, încălcarea dispozițiilor art. 23 alin. 1 lit. b din același act normativ.
Conform prevederilor art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 407/2006 în scopul gestionarii durabile a faunei de interes cinegetic, se interzic: […] b) lăsarea animalelor domestice libere sau pășunatul cu acestea în fondul forestier.
Prin urmare, elementul material al laturii obiective al contravenției prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. d din Legea nr. 407/2006 constă fie în lăsare liberă a animalelor domestice, fie pășunatul cu aceste în fondul forestier. Totodată, poate avea calitatea de contravenient al acestei contravenții orice persoană care printr-o acțiune sau inacțiune culpabilă a lăsat libere sau a pășunat cu animalele domestice în fondul forestier.
În cauză, s-a reținut existența contravenției prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. d din Legea nr. 407/2006, pentru nerespectarea interdicției de a pășuna cu animalele domestice, reținându-se în descrierea faptei că turma de aproximativ 100 de ovine a fost găsită la pășunat în data de 14.05.2015, într-o pădure particulară.
Acțiunea de a pășuna presupune atât ducerea animalelor la pășune, cât și supravegherea și paza în timp ce acestea pasc. Or, din procesul verbal de contravenție, din descrierea faptei, nu rezultă că petentul ar fi fost persoana care a dus animalele în pădure și se ocupa de supravegherea acestora, ci doar faptul că acesta este proprietarul celor 100 de ovine găsite în pădurea particulară.
Astfel, actul de sancționare cuprinde constatări personale ale agentului constatator doar cu privire la faptul că în data de 14.05.2015 o turmă de aproximativ 100 de ovine au fost găsite la păscut într-o pădure particulară, însă nu a fost identificată la fața locului și persoana care a dus animalele în pădure și le supraveghea.
Pe de altă parte, petentul a contestat faptul că ar fi dus oile la pășunat în data de 14.05.2015 în pădurea particulară indicată în procesul verbal de contravenție, ceea ce constituie un fapt negativ, care nu poate fi probat, revenind agentului constatator sarcina de a proba faptul pozitiv contrar pentru a se putea reține în sarcina petentului săvârșirea contravenției în forma descrisă în procesul verbal.
Însă în procesul verbal și în actele care au stat la baza acestuia întocmite de către agentul constatator, respectiv raportul nr. 2671/18.05.2015 și actul de control parțial nr. 93/15.05.2015, se menționează că s-a stabilit, cu sprijinul șefului de district P. D. I., doar calitatea de proprietar al turmei, în persoana petentului R. V..
Cu toate acestea, se constată, în primul rând, că agentul constatator nu a prezentat probe din care să rezulte că petentul ar fi fost persoana care dus la pășunat și supraveghea turma în data de 14.05.2015, ora 12:00, astfel că nu se poate reține în sarcina acestuia săvârșirea contravenției prevăzute de art. 48 alin. 1 lit. d, raportat la art. 23 alin. 1 lit. b din Legea nr. 407/2006.
În al doilea rând, se constată că agentul constatator a reținut că turma găsită în pădurea particulară la data de 14.05.2015 ar fi proprietatea petentului R. V., precizând că s-a bazat pe susținerile șefului de district P. D. I.. Însă, în documentația care a stat la baza întocmirii procesului verbal de contravenție nu se regăsește o astfel de declarație și nici alte documente (obținute, de exemplu, ca urmare a verificării crotaliilor pentru identificarea animalelor) care să confirme această reținere.
Or, agentul constatator, în condițiile în care săvârșirea faptei de către petent nu a fost constatată în mod direct, avea obligația de a strânge toate probele necesare și utile pentru lămurirea situației de fapt și stabilirea persoanei responsabile, astfel încât instanța să poată să rețină dincolo de orice dubiu, procesul verbal a avut la bază .
Față de aceste considerente, instanța de apel constată că sentința Judecătoriei V. este legală și temeinică, niciunul din motivele de apel neputând fi reținute, astfel încât urmează a fi respins apelul ca nefondat, iar, în condițiile art. 480 alin. 1 C.proc.civ., urmează a fi păstrată sentința.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de apelanta G. F. Focșani împotriva sentinței civile nr. 2138/30.09.2015 a Judecătoriei V., pe care o păstrează.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi, 06 ianuarie 2016.
Președinte, O. A. C. | Judecător, M. C. | |
Grefier, A. C. |
Red./Tehnored. jud. MC/28.01.2016
4 ex./.>
Judecătoria V.: jud. A.- C. C.
| ← Actiune in raspundere delictuala. Decizia nr. 37/2016.... | Pretenţii. Decizia nr. 32/2016. Tribunalul VASLUI → |
|---|
