Plângere contravenţională. Decizia nr. 284/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 284/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 31-03-2014 în dosarul nr. 284/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 284/A/2014
Ședința publică de la 31 Martie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE E. S.
Judecător R.-N. O.
Grefier A. D.
Pe rol se află judecarea apelului Civil declarat de apelanta-petentă G. NAȚIONALĂ DE M.-C. G., cu sediul procedural ales la C. Judetean V., ., jud. V., în contradictoriu cu intimat . sediul în Bârlad, .. 37, jud. V., împotriva sentintei civile nr. 2418/2013 pronuntata de Judecătoria Bârlad la data de 24 oct. 2013, având ca obiect plângere contravetionala impotriva P.V. . nr._/ 20.06.2013.
S-au verificat și citit actele și lucrările dosarului, constatându-se că părțile nu au depus acte sau cereri, după care:
Se mai constată că, dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 24.03.2014, fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când din lipsă de timp pentru deliberare, în temeiul art. 396 alin. 1 Cod procedură civilă, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, când s-au reținut următoarele:
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față,
Prin sentința civilă nr. 2418/24.10.2013 Judecătoria Bârlad a dmis in parte plângerea contravențională formulată de petenta . procesului verbal de contravenție . nr._ din data de 20.06.2013, in contradictoriu cu intimata G. Naționala de M.- C. G., prin C. Județean V., dispunând înlocuirea amenzii contravenționale in cuantum de 30.000 lei aplicata prin procesul verbal menționat, cu sancțiunea „avertisment”, menținând celelalte dispoziții ale procesului verbal. De asemenea, instanța a obligat intimata să restituie petentei suma de 15.000 lei achitată la data de 21.06.2013 cu titlu de amendă, cu ordinul de plată nr. 380/21.06.2013. Instanța a respins cererea formulata de petentă de obligare a intimatei la plata de cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanta de fond a reținut urmatoarele:
Prin nota de constatare nr. 117, întocmită la data de 20.06.2013 de G. Națională de M.- C. G. cu ocazia controlului efectuat în perioada 19-20.06.2013 la . au fost stabilite o . măsuri și termen de remediere, dar s-a dispus și sancționarea acestei unități cu amenda contravențională în cuantum de_ lei conform art. 96 alin 2 pct 1 din OUG nr. 195/2005, privind protecția mediului și sancțiunea complementară a suspendării activității până la obținerea actului de reglementare, conform art. 5 alin 3 lit e, din OG nr. 2/201
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 20.06.2013 de către intimata G. Națională de M.- C. G. petenta . a fost sancționată cu amendă de_ lei pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 96 alin 2 pct 1 din OUG nr. 195/2005. S-a reținut de către organul constatator că . desfășoară activitatea de fabricarea uleiurilor și grăsimilor, cod CAEN 1041, fără a deține autorizație de mediu necesară desfășurării acestei activități. Se mai arată că fapta a fost consemnată în nota de constatare nr. 117/20.06.2013 .
Verificând din oficiu conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța constată că plângerea este formulată în termenul de 15 zile de la data luării la cunoștință.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Sub aspectul legalității procesului-verbal, instanța a reținut că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, republicată, cuprinzând toate mențiunile prevăzute de lege sub sancțiunea nulității absolute.
Instanța a mai retinut că încadrarea juridică, raportat la situația de fapt reținută de agentul constatator este cea prevăzută de dispozițiile art. 96 alin 2 pct 1, din OUG nr. 195/2005, privind protecția mediului potrivit cărora: Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 5.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON), pentru persoane fizice, și de la 30.000 lei (RON) la 60.000 lei (RON), pentru persoane juridice, încălcarea următoarelor prevederi legale:
1. obligația persoanelor fizice și juridice de solicitare și obținere a actelor de reglementare conform prevederilor legale, precum și a acordului de import/export și a autorizațiilor privind organismele modificate genetic, conform prevederilor legale, în termenele stabilite de autoritate;
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanța a reținut următoarele:
La data de 18.06.2008 Agenția pentru Protecția Mediului V. a emis Autorizația de mediu nr. 98 pentru . sediul în Bârlad, .. 37, jud. V., care prevede fabricarea uleiurilor și grăsimilor – cod CAEN 1041, depozitari – cod CAEN 5210. Autorizația de mediu a fost emisă cu o perioadă de valabilitate de la data de 18.06.2008, data eliberării și până la data de 18.06.2013. Se menționează în cuprinsul acesteia ca societatea are obligația cu 45 de zile înainte de expirarea perioadei de valabilitate să solicite reînnoirea acesteia.
Prin cererea înregistrată la Agenția pentru Protecția Mediului nr. 3852 la data de 15.05.2013 reprezentantul legal al . solicitat eliberarea autorizației de mediu pentru funcționarea fabricii de ulei situată în Bârlad, .. 37.
În urma acestei cereri s-a întocmit Procesul–verbal de constatare din data de 10.06.2013 ( f. 24).
Ulterior la data de 11.06.2013 a fost emisă de Agenția pentru Protecția Mediului V. comunicarea nr. 3852 ( f. 25 ) prin care s-a acordat un termen până la data de 11.09.2013 de completare a documentației depusă în susținerea cererii de eliberare a autorizației de mediu.
La data de 25.06.2013 sub nr. 43 petenta a comunicat către Agenția pentru Protecția Mediului documentația pusă în vedere prin comunicarea nr. 3852/11.06.2013.
La data de 05.09.2013 sub nr. 212 Agenția pentru Protecția Mediului V. a emis Autorizația de mediu pentru ., cu sediul în Bârlad, .. 37 care prevede desfășurarea următoarei activități – fabricarea uleiurilor și grăsimilor, cod CAEN 1041, cu o valabilitate de 10 ani, începând cu data de 05.09.2013 și până la data de 04.09.2013.
Instanța a reținut că petenta beneficiază de prezumția de nevinovăție în cauză, astfel cum rezultă din interpretarea Convenției europene pentru drepturile omului și a jurisprudenței CEDO. In jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (cauza Öztürk împotriva Germaniei, Hotarârea din 21 februarie 1984; cauza A. contra României, Hotarârea din 4 octombrie 2007 ) se reține în mod constant că, indiferent de distincțiile care se fac în dreptul intern între contravenții și infracțiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contravenție trebuie să beneficieze de garanțiile specifice procedurii penale.
Față de cele expuse mai sus, instanța a concluzionat că acuzația adusă petentei este o acuzație penală în sensul Convenției, iar aceasta beneficiază de prezumția de nevinovăție, care a fost instituită cu scopul de a proteja indivizii față de posibilele abuzuri din partea autorităților, motiv pentru care sarcina probei în procedura contravențională desfășurată în fața instanței de judecată revine în primul rând organului constatator și, în condițiile în care acesta face dovada vinovăției, petentul urmează să-și probeze nevinovăția .
Referitor la procesul-verbal, trebuie reținut că, în genere, fiind întocmit de un organ al statului aflat în exercițiul funcțiunii trebuie să i se recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt.
În acest sens este de remarcat că în jurisprudența Curții s-a reținut în mod constant că prezumțiile nu sunt în principiu, contrare Convenției.
Astfel, în Hotărârea pronunțată în cauza Salubiaku vs Franței, Curtea a reținut că prezumțiile sunt permise de Convenție, dar nu trebuie să depășească limitele rezonabile ținând seama de gravitatea mizei și prezervând drepturile apărării.
Având în vedere considerațiile teoretice menționate mai sus, raportate materialului probator administrat în cauză, instanța urmează a constata că petenta se face vinovată de săvârșirea contravenției reținută în sarcina sa prin procesul verbal întocmit, având în vedere că în perioada cuprinsă între 18.06.2013 și 05.09.2013 aceasta a funcționat fără a avea o autorizație de mediu valabilă.
În ceea ce privește cuantumul amenzii, instanța, la individualizarea sancțiunilor, realizată în temeiul dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, va avea în vedere dispozițiile art. 5 alin. 5 și art. 21 alin. 3 din același act normativ, dispoziții potrivit cărora sancțiunea stabilită trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal.
Din actele depuse la dosarul cauzei rezultă că petenta a formulat cerere de emitere a unei noi autorizații de mediu înainte de expirarea valabilității celei anterioare, însă nu a reușit să obțină în termen util acest document. Petenta a reușit să obțină o nouă autorizație de mediu la data de 05.09.2013 ceea ce denotă faptul că funcționează cu respectarea dispozițiilor legale privind protecția mediului înconjurător.
În speță, instanța a apreciat că, în raport cu împrejurările concrete ale săvârșirii faptei și cu urmările acesteia, fapta prezintă un pericol social scăzut, astfel că sancțiunea aplicată este prea aspră. De asemenea, nu rezultă că petenta a mai fost sancționată contravențional pentru fapte asemănătoare.
În consecință, a reținut că, sancțiunea juridică, în general, nu reprezintă un scop în sine, ci un mijloc de reglare a raporturilor sociale, de formare a unui spirit de responsabilitate și ca urmare nu este nevoie ca în toate cazurile să se aplice numai sancțiunea amenzii, acesta fiind și scopul dispozițiilor art.7 alin 3 din O.G.nr.2/2001.
Pentru aceste motive, apreciind că sancțiunea amenzii nu este justificată, în aplicarea dispozițiilor art. 34 din O.G. nr. 2/2001, potrivit cărora instanța hotărăște asupra sancțiunii, în considerarea circumstanțelor arătate, instanta a admis plângerea contravențională, și a dispus înlocuirea sancțiunii amenzii de _ lei cu sancțiunea avertismentului.
Totodată, instanța recomandă petentei respectarea în viitor a dispozițiilor legale precum și recunoașterea importanței reglementărilor privind protecția mediului.
Ca o consecință a admiterii plângerii și a înlocuirii amenzii aplicate cu sancțiunea avertismentului, instanța a dispus restituirea sumei de_ lei, reprezentând jumătate din minimul cuantumului amenzii prevăzută de dispoziția legală și achitată de aceasta potrivit Ordinului de plată nr. 380/21.06.2013.
Impotriva acestei soluții a declarat apel intimata G. Națională de M.- C. G., prin C. Judetean V., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu motivarea că în mod greșit prima instanță a dispus inlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea „avertisment”, întrucât fapta săvârșită de contravenientă prezintă un grad sporit de pericol social concret, că, contravenienta a functionat fătă autorizatie timp de 3 luni și că amenda se face venit la bugetul statului.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, petenta a solicitat respingerea apelului, întrucât sancțiunea „avertisment” este proportională cu gravitatea faptei, că a intrat in legalitate și că o amendă . de mare ar duce în insolvență.
În apel nu s-au administrat probe noi.
Cererea de apel este scutită de taxă judiciară de timbru.
Analizând sentința civilă apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, cât și din oficiu, conform dispozițiilor art. 476 și următoarele cod procedură civilă, Tribunalul apreciază că apelul este neîntemeiat, pentru urmatoarele considerente;
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/2013 incheiat la data de 20.06.2013 de catre apelanta-petentă G. NAȚIONALĂ DE M.-C. G., prin C. Judetean V., petentul a fost sancționat contravențional pentru săvârșirea contravenției prev. de art. 96 alin. 2, pct. 1 din OUG nr. 195/2005, reținându-se că petenta a functionat fără autorizatie de mediu timp de 3 luni.
Sub aspectul legalitatii procesului verbal de constatare a contravenției, Tribunalul constată că a fost întocmit in mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de disp. art. 17 al. 1 din O.G. nr. 2/2001 care atrage nulitatea absolută expusă a actului.
Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contravenție, Tribunalul constată că în mod corect instanța de fond a reținut că petenta se face vinovata de savârșirea contravenției și pe care a recunoscut-o.
În mod just, prima instanță a aplicat criteriile de individualizare a sancțiunii prev. de art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, intrucât petenta a avut autorizatie de mediu până la data de 18.06.2013, că s-a adresat cu cerere Agenției pentru Protecția Mediului la data 15.05.2013, solicitând eliberarea autorizatiei de mediu, privind termenul de la data de 11.09.2013 pentru completarea documentatiei, la data de 5.09.2013 i-a fost eliberată autorizatia de mediu.
De fapt, petenta nu a avut autorizatie de mediu in perioada cuprinsa intre 18.06.2013-5.09.2013.
Ca atare, petenta a avut autorizatie de mediu, aceasta a expirat și a făcut demersuri pentru obținerea unei noi autorizatii, timp in care intimata apelantă a sancționat-o.
Este adevărat că petenta trebuia să depună mai multă diligență, însă nici o amendă de 30.000 lei nu poate fi menținută, pentru că o astfel de sancțiune ar falimenta-o.
Scopul sancțiunilor contravenționale este in primul rând unul preventiv-educativ și nu unul falimentar.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 480 cod procedură civilă, Tribunalul va respinge ca nefondat apelul declarat de G. NAȚIONALĂ DE M.-C. G., impotriva sentintei civile nr. 2418 din 24.X.2013 pronuntată de Judecatoria Bârlad, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de G. Națională de M. - C. G., împotriva sentinței civile nr. 2418 din 24.X.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o menține.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică de la 31 Martie 2014.
Președinte, E. S. | Judecător, R.-N. O. | |
Grefier, A. D. |
Red. S.E./31.03.2014
Tehnored. A.D.
4 ex. / 02 Aprilie 2014
Fond. Judecătoria Barlad, - E. G.
.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 290/2014. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1410/2013. Tribunalul... → |
|---|
