Plângere contravenţională. Decizia nr. 367/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 367/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 28-04-2014 în dosarul nr. 367/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 367/A/2014
Ședința publică de la 28 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E.-G. A.
Grefier T. B.
Pe rol se află judecarea cererii de apel formulată de apelantul I. T. de M. V. cu sediul în mun. V., ..174, jud.V. în contradictoriu cu intimata Întreprindere I. O. C. G. cu sediul în mun. Bîrlad, . nr.3, . împotriva sentinței civile nr.2774/2013 din data de 25.11.2013 pronunțată de Judecătoria Bîrlad în dosarul civil nr._ având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică s-a constatat că se prezintă apelantul ITM V. reprezentat de cons.jr.A. G. cu delegație nr.3237/25.04.2014, lipsă fiind intimata II O. C. G. Bîrlad.
S-a făcut referatul cauzei, grefierul de ședință arătând că procedura de citare este legal îndeplinită, cauza se află la primul termen de judecată, apelul este declarat și motivat în termen legal, scutit de plata taxei judiciare de timbru,s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, intimata II O. C. G. Bîrlad a formulat întâmpinare în cauză.
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Interpelat, apelantul prin reprezentant legal, arată că nu mai are alte cereri de formulat, sau acte de depus.
Nemaifiind alte cereri prealabile, instanța constată cauza în stare de judecată și trece la dezbateri, dând cuvântul apelantului în susținerea cererii de apel.
Apelantul ITM V. având cuvântul prin cons.jr.A. G., solicită admiterea apelului așa cum a fost acesta întocmit și depus la dosarul cauzei, schimbarea în tot a hotărârii atacate, respingerea plângerii contravenționale formulată de intimata II O. C. G. Bîrlad, și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de constatare a contravenției.
In fapt, instanța de fond a avut spre soluționare plângerea contravențională formulată de petenta II O. C. G. Bârlad formulată împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/21.02.2013 încheiat de I. T. de munca V..
Instanța de fond a dispus anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor considerând că intimata nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, neluând în considerare fișa de identificare a numitului F. I. C. care a completat de bună voie situația de fapt și de drept de la momentul controlului, menționând că lucrează pentru acest angajator „fără contract de muncă".
Faptul că în declarația dată în fașa instanței de judecată persoana în cauză nu își mai menține cele completate și menționate în fișa de identificare, nu denotă că organul constatator a greșit.
Astfel, numitul F. C. a fost depistat de către agentul constatator vânzând cartofi la taraba ce aparține I.I.O. C. G..
Insuși numitul F. C. prin fișa de identificare pe care a completat-o pe proprie răspundere a menționat că lucrează ca vânzător începând cu data de 27.09.2012 „fără contract de muncă".
Legiuitorul prin impunerea unei sancțiuni de 10.000 lei pentru fiecare persoană primită la munca fără contract prevede un grad de pericol social major al contravenției săvârșite având în vedere că respectivul salariat lucrează în beneficiul unui angajator fără a avea nici o protecție socială, fără a avea bucuria unei vechimi în muncă, a unor drepturi egale cu cele ale unui salariat încadrat cu forme legale.
Insăși persoanele depistate fără forme legale solicită ajutorul organelor/instituțiilor în drept pentru aplicarea corectă a legislației în vigoare.
Prin înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertismentului, angajatorii nu sunt conștientizați de pericolul social al faptelor săvârșite, ci se bucura că nu plătesc amenda contravențională dar nu se gândesc și nu au nici un fel de reproș asupra faptului că persoana respectivă este lăsata de izbeliște.
De a doua zi este trimisă acasă doar pentru că a completat fișa de identificare și găsește o altă persoană în aceleași condiții care să lucreze fără forme legale, așa gândesc și lucrează angajatorii din tara noastră.
Mai mult decât atât însăși instanța de judecată nu pune în vedere angajatorului să respecte pe viitor prevederile legale, sau să intre în legalitate cu angajarea respectivei persoane.
In aceste condiții, având în vedere prevederile art.480 din L. 134/2010 privind Codul de procedura civila solicită rejudecarea in fond a cauzei prin luarea în considerare a prevederilor legale prevăzute în art.16 coroborat cu prev.art.260 alin.l lit.e din L.53/2003 rep., iar ca instanța de prim control judiciar solicită schimbarea în tot a sentinței civile nr.2774/2013 pronunțata de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._ în sensul menținerii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție .și respingerea plângerii contravenționale ca fiind nefondată si netemeinică, menținerea procesului verbal de contravenție in integralitatea sa.
Ulterior, conform prevederilor art.395 Cod.pr.civilă s-a trecut la deliberare, când;
INSTANȚA
Deliberând asupra apelului civil declarat de apelantul I. T. de M. al județului V. în contradictoriu cu intimata II O. C. G. Bîrlad, împotriva sentinței civile nr. 2774/2013 din data de 25.11.2013 a Judecătoriei Bârlad, constată următoarele;
Prin sentința civilă nr. 2774/2013 din data de 25.11.2013 pronunțată în dosarul_, Judecătoria Bîrlad a admis plângerea contravențională formulată de petenta Î. I. O. C. G., CUI_, cu sediul în ., jud. V., cu sediul ales pentru comunicarea actelor de procedură în Bârlad, .. 3, .. C, . cu intimatul I. T. de M. V., cu sediul în mun. V., .. 274, jud. V..
A dispus anularea procesului verbal atacat . nr._/21.02.2013.
A exonerat petenta de la plata amenzii în suma de_ de lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele;
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Bîrlad sub numărul_ la data de 06.09.2013, petenta Î. I. O. C. G., a cerut, în contradictoriu cu intimatul I. T. de M. V., anularea procesului verbal de contravenție întocmit de intimat, al cărui număr nu îl cunoaște întrucât nu i-a fost adus la cunoștință.
În motivare, petenta a arătat că reprezentantul său, spre sfârșitul lunii august 2013, a aflat de la Serviciul Fianciar că are de plătit o amendă de_ de lei dată de ITM. La 26 august 2013 s-a dus la ITM V. încercând să obțină un exemplar de pe procesul verbal de contravenție însă i s-a comunicat în scris cp acest lucru poate fi făcut doar la solicitarea instanței de judecată. Consideră petenta că se află în termen pentru formularea plângerii contravenționale întrucât procesul verbal nu i s-a comunicat și nici nu cunoaște despre ce faptă este vorba.
În drept, acțiunea nu a fost motivată..
În probațiune, petenta a depus la dosar: certificat de înregistrare (f. 3), adresă de la ITM (f. 4), copie CI al reprezentantului petentei (f. 6), .
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru.
Intimatul a formulat întâmpinare (f.9) prin care a solicitat instanței respingerea plângerii contravenționale și menținerea procesului verbal de contravenție ca fiind legal și temeinic.
În fapt, a arătat intimata că, cu ocazia controlului efectuat în data e 27.09.2013 la punctul de lucru situat în Piața agroalimentară 9 mai din Bârlad aparținând II O. C. G. a fost identificată o persoană care desfășura activitate ca vânzător, pe nume F. I. C., care a declarat pe propria răspundere că începând cu data de 27.09.2012 lucrează ca vânzător pentru petentă fără contract de muncă. Reprezentantul petentei nu și-a asumat, în nota de informare înaintată, calitatea de angajator pentru F. I.C.. Petenta a fost sancționată pentru nerespectarea prevederilor 260 al. 1 lit. e din Legea 53/2003.
În drept, intimatul a invocat prevederile OG 2/2001, Legii 53/2003 și ale Codului de procedură civilă.
În probațiune, intimatul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosarul cauzei p.v. . nr._/21.02.2013 (f. 13), pv. de control . nr._/21.02.2013, anexă la p.v. (f. 11-12), copia plicului și returul acestuia, proces verbal de afișare (f. 15-17), proces verbal de control din 24.10.2012, anexă la p.v. (f. 18-21), proces verbal de constare și sancționare a contravențiilor . nr._/24.10.2012 (f.22), copia plicului și returul acestuia (f.24-25), fișa de identificare (f.29), înștiințări (f.26-27), notă de informare, extras ReviSal (f.30).
Petenta a formulat răspuns la întâmpinare (f. 34) prin care a arătat faptul că în urma comunicării întâmpinării, înțelege să conteste p.v. . nr._/21.02.2013. Consideră că agentul constatator nu a stabilit clar, sigur, fapta contravențională. La început a fost sancționat F. I. C. cu amendă întrucât nu a prezentat documente pentru marfa pe care o vindea în piață. Întrucât a dorit să scape de confiscarea mărfii a declarat că el nu este comerciant ci angajat la societatea petentă. Declarația lui F. I. C. nu a avut ca efect și sancționarea lui deși așa prevede legea. De asemenea, consideră petenta că procesul verbal este lovit de nulitate deoarece în procesul verbal nu este trecut nici un martor. Întrucât inspectorul nu a stabilit bine faptele, instanța nu le poate cenzura. Cu privire la cererea de repunere în termen, procesul verbal a fost comunicat la o altă adresă decât cea a societății
Instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisurile depuse la dosar. De asemenea, din oficiu a dispus audierea martorului F. I. C..
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța a constatat următoarele:
Prin procesul verbal . nr._ întocmit de intimat la data de 21.02.2013, petenta a fost sancționată cu amendă contravențională în cuantum de_ lei pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.260 lit.e din Legea nr. 53/2003 privind codul muncii constând primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă. În cuprinsul procesului verbal de contravenție s-a reținut că la data de 27.09.2013 ora 11.35 a fost găsit în Piața centrală 9 mai din Bârlad numitul F. I. C. prestând activitate, fiind identificat și intervievat pe baza fișei de identificare. Acesta a fost sancționat cu amendă contravențională și confiscarea mărfii pentru lipsa documentelor de proveniență după care, pe baza fișei de identificare completate s-a constatat că acesta lucrează, respectiv vinde marfa comercianților II O. C. G. și II Ș. G., fără contract de muncă.
Procesul verbal nu a fost semnat de contravenient întrucât reprezentantul legal al societății nu s-a aflat de față. De asemenea, procesul verbal nu a fost semnat de un martor întrucât agenții constatatori nu pot avea calitatea de martori.
În acord cu prevederile art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii stabilite, precum și asupra măsurii confiscării.
În ceea ce privește introducerea plângerii contravenționale în termenul legal de 15 zile, instanța a admis cererea petentei de repunere în termen, pentru argumentele expuse în încheierea de ședință din data de 11.11.2013.
În ceea ce privește legalitatea procesului verbal contestat, instanța, analizând procesul verbal prin prisma dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001 care permit constatarea și din oficiu a nulității acestuia în cazul lipsurilor referitoare la numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator, a observat că acesta este regulat întocmit.
Critica petentei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, constând în aceea că la momentul încheierii procesului verbal, întrucât acesta a fost încheiat în lipsa reprezentantului său, agentul constatator trebuia să facă mențiune despre aceasta, care să fie confirmată de cel puțin un martor, este neîntemeiată. Din analiza procesului verbal contestat reiese că într-adevăr acesta a fost încheiat în lipsa reprezentantului petentei. Din mențiunea înscrisă în procesul verbal reiese că acesta nu a fost semnat de niciun martor întrucât la fața locului de aflau doar agenți constatatori care nu pot avea calitatea de martori.
Din economia art. 19 din OG 2/2001 reiese că rolul semnăturii martorului este acela de a atesta redactarea regulată a procesului verbal, și anume că procesul verbal a fost întocmit în prezența sa și că cel sancționat nu a fost de față ori nu a putut să semneze procesul verbal. Instanța apreciază că sancțiunea lipsei semnăturii martorului este cea a unei nulități virtuale, nefiind expres prevăzută de lege, ca în cazul lipsei mențiunilor înscrise la art. 17 din OG 2/2001, singurele cazuri de nulitate expresă. Ca atare, fiind vorba despre o nulitate virtuală, vătămarea produsă petentei nu se prezumă, ci trebuie dovedită de aceasta. Totodată este necesar ca vătămarea să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea procesului verbal. Instanța apreciază că nu există vătămare. Chiar dacă procesul verbal contestat a fost întocmit la o dată ulterioară, după constatarea contravenției, la sediul agentului constatator, petentei nu i s-a produs nicio vătămare. Legea nu prevede obligativitatea agentului constatator de a întocmi procesul verbal pe loc, iar față de mențiunea înscrisă în procesul verbal potrivit căreia la fața locului nu se aflau alte persoane în afară de agenți constatatori, care să poată avea calitatea de martori, instanța a apreciat că cerințele art. 19 sunt îndeplinite. Mai mult decât atât, procesul verbal de contravenție fiind un înscris autentic întocmit de un organ al statului, rezultă că mențiunile cuprinse în acesta privind constatări persoanele ale agentului constatator (referitoare la imposibilitatea identificării unei alte persoane care să poată avea calitatea de martor întrucât la fața locului erau doar agenți constatatori) nu poate fi combătută decât prin înscrierea în fals.
În ceea ce privește temeinicia procesului verbal, petenta a contestat cele înscrise în procesul verbal. Astfel, susține petenta, nu l-a angajat niciodată pe F. I. C. iar acesta a declarat că ar fi lucrat pentru petentă pentru a scăpa de sancțiunea aplicată de inspectorii ITM dar și de confiscarea mărfii.
Conform art. 1 din OG 2/2001, „Constituie contravenție fapta săvârșită cu vinovăție”. În ceea ce privește elementele constitutive ale unei contravenții acestea sunt, în esență, aceleași cu cele ale unei infracțiuni și anume obiect, subiect, latură subiectivă și latură obiectivă.
În ceea ce privește latura obiectivă, aceasta constă în acțiunea sau inacțiunea descrisă în norma de stabilire și sancționare a contravenției, urmarea pe care comportamentul ilicit o produce și în raportul de cauzalitate dintre aceste două elemente. Pentru a reține existența unei fapte contravenționale este așadar necesară existența unui comportament ilicit care să aparțină contravenientului. Dacă acțiunea/inacțiunea reținută în sarcina sa nu îi aparține, răspunderea contravențională este exclusă.
În cauza de față, deși în sarcina petentei a fost reținută comiterea contravenției prevăzute la art. 260 al. 1 lit. e din Codul muncii, care are ca element material al laturii obiective „primirea la muncă” a unei persoane fără a încheia contract individual de muncă, din analiza probatoriului administrat în cauză, rezultă că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei contravenții sub aspectul laturii obiective.
Din declarația martorului F. I. C., reiese că acesta a declarat că lucrează pentru petentă din teamă, deoarece nu avea documente de proveniență a mărfii pe care o vindea în piață. Acesta a susținut că s-a intimidat și, deși nu a lucrat niciodată pentru petentă, a cumpărat marfă de la aceasta pentru a o revinde.
Simplul fapt că F. I. C. a fost găsit în Piața 9 Mai, prestând o activitate similară celei prestate de petentă, fără ca acest aspect să denote, din coroborarea cu alte mijloace de probă, că petenta a acceptat să îl primească pe martor la muncă fără a-i încheia contract individual de muncă, nu este suficient pentru a reține în sarcina petentei comiterea faptei contravenționale, instanța reținând lipsa unei acțiuni ilicite din partea petentei, care nu a „primit la muncă” în sensul normei reținute ca temei legal nicio persoană
Instanța a reținut că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară, acesta beneficiind de o prezumție relativă de legalitate și veridicitate, care prin ea însăși, nu este contrară art. 6 par. 2 din CEDO. Astfel, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit în cauza Salabiaku contra Franței, că prezumția de nevinovăție consacrată de art. 6 din Convenție, nu este una absolută, de vreme ce în fiecare sistem de drept, sunt operante prezumții de drept sau de fapt, Convenția neinterzicându-le, în principiu, atâta timp cât statele respectă anumite limite și nu încalcă drepturile apărării. Prin urmare, având în vedere cauza menționată anterior, precum și cauza Janosevic împotriva Suediei, s-a apreciat că instanței de judecată îi revine sarcina de a verifica raportul rezonabil de proporționalitate între scopul urmărit prin instituirea prezumției amintite și mijloacele utilizate pentru atingerea lui.
Prin mijloacele de probă administrate în prezenta cauză, instanța a constatat că prezumția de temeinicie a procesului verbal contestat a fost răsturnată, petenta reușind să facă proba contrară și anume că nu a primit nicio persoană la muncă fără a încheia contract individual de muncă. Ca atare, instanța a admis plângerea contravențională și a dispus exonerarea petentei de la suportarea sancțiunii contravenționale a amenzii în cuantum de_ de lei aplicată prin procesul verbal contestat.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel apelantul ITM V. solicitând admiterea apelului așa cum a fost acesta întocmit și depus la dosarul cauzei, schimbarea în tot a hotărârii atacate, respingerea plângerii contravenționale formulată de intimata II O. C. G. Bîrlad, și menținerea ca temeinic și legal a procesului verbal de constatare a contravenției.
A susținut apelantul că, instanța de fond a dispus anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor considerând că intimata nu se face vinovată de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, neluând în considerare fișa de identificare a numitului F. I. C. care a completat de bună voie situația de fapt și de drept de la momentul controlului, menționând că lucrează pentru acest angajator „fără contract de muncă".
Faptul că în declarația dată în fașa instanței de judecată persoana în cauză nu își mai menține cele completate și menționate în fișa de identificare, nu denotă că organul constatator a greșit.
Astfel, numitul F. C. a fost depistat de către agentul constatator vânzând cartofi la taraba ce aparține I.I.O. C. G..
Insuși numitul F. C. prin fișa de identificare pe care a completat-o pe proprie răspundere a menționat că lucrează ca vânzător începând cu data de 27.09.2012 „fără contract de muncă", dar nu a relatat adevărul la instanța de judecată, în calitate de martor, el fiind, în fapt, salariat al contravenientei, la momentul controlului efectuat.
Mai mult decât atât însăși instanța de judecată nu a pus în vedere angajatorului să respecte pe viitor prevederile legale, sau să intre în legalitate cu angajarea respectivei persoane.
In aceste condiții, având în vedere prevederile art.480 din L. 134/2010 privind Codul de procedura civila apelantul a solicitat rejudecarea in fond a cauzei prin luarea în considerare a prevederilor legale prevăzute în art.16 coroborat cu prev.art.260 alin.l lit.e din L.53/2003 rep., schimbarea în tot a sentinței civile nr.2774/2013 pronunțata de Judecătoria Bârlad în dosarul civil nr._ în sensul menținerii sancțiunii contravenționale aplicate prin procesul verbal de contravenție .și respingerea plângerii contravenționale ca fiind nefondată si netemeinică, menținerea procesului verbal de contravenție in integralitatea sa.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele, așa cum prevede art.479 Cod pr.civilă, Tribunalul constată că apelul este fondat.
Instanța de fond, a apreciat corect asupra legalității procesului verbal contestat, considerând că nu sunt cauze de nulitate absolută a acestuia, prevăzute de art. 15-19 OG 2/2001.
Referitor la temeinicia procesului verbal contestat, însă, instanța de fond a dat eficiență declarației, în calitate de martor, a numitului F., care a declarat că a mințit în declarația dată organului constatator, luată de agenții constatatori.
Sub acest aspect, numitul F., a ascuns adevărul, considerăm, când, a declarat mincinos, în calitate de martor la Judecătoria Bîrlad, referitor la calitatea sa de salariat.
Astfel, deși, inițial, în fața organului constatator a declarat și semnat personal, fișa de identificare, unde a declarat calitatea sa de salariat, ulterior acesta, a negat în fața instanței această calitate, invocând faptul că i-ar fi fost frică de poliție. Această susținere a martorului F. I. C. indică faptul că, ar fi fost efectuate anumite presiuni, amenințări, etc. împotriva sa de organul de poliție care îi însoțea pe inspectorii de muncă în activitate, astfel nu s-ar putea explica această „frică de poliție.”
Pe această ”frică de poliție” a martorului, instanța își bazează raționamentul greșit referitor la existența contravenției comise de intimat.
Simpla minciună a unui martor, cu o conduită reprobabilă, șo care, dă declarații contradictorii, care frizează infracțiunea de mărturie mincinoasă, nun pot sta la baza unui probator solid care să ducă la anularea procesului verbal de contravenție.
Astfel, instanța, va constatat faptul că procesul verbal este temeinic întocmit de organul constatator, fapta contravențională este dovedită prin declarația dată de F. I. C., la agentul constatator, dar și de constatarea personală a acestui agent constatator care este corectă, fiind efectuată în conformitate cu dispozițiile OG 2/2001.
Avându-se în vedere însă, faptul că intimata nu avea la muncă decât o singură persoană și că fapta nu este una foarte gravă, nefiind comisă într-un domeniu de o mare importanță(comerțul cu amănuntul de produse agricole în piață), instanța constată că este posibilă înlocuirea amenzii contravenționale aplicată în cuantum de 10.000 lei, cu avertismentul.
Atrage atenția intimatei, ca pe viitor să respecte normele legale în vigoare și să nu mai comită abateri.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 NCPC va dispune admiterea apelului declarat de ITM V. împotriva sentinței civile nr. 2774 din 25.11.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o va modifica în parte, în sensul că va admite în parte plângerea petentei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de I. T. de M. V. împotriva sentinței civile nr. 2774 din 25.11.2013 pronunțată de Judecătoria Bârlad, pe care o modifică în parte, în sensul că:
Admite în parte plângerea formulată de petenta Î. I. O. C. G. împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 21.11.2013 de I. T. de M. V., pe care îl modifică în parte.
Dispune înlocuirea sancțiunii amenzii de 10.000 lei cu avertisment.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi, 28 aprilie 2014.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E.-G. A. | |
Grefier, T. B. |
Redactat-O.R.N.
Tehnoredatat- T.B.
Ex.4- 05.05.3024
Judecătoria Bîrlad-judecător fond: D. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 409/2014. Tribunalul... | Conflict de competenţă. Sentința nr. 934/2014. Tribunalul VASLUI → |
|---|
