Plângere contravenţională. Decizia nr. 460/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 460/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 460/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 460/R/2013
Ședința publică de la 27 Martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte G. F.
Judecător L.-M. B.
Judecător E. S.
Grefier T. B.
Pe rol pronunțarea cererilor de recurs formulate de recurenta petentă intimată .-cu sediul în Odorheiul S., .. 63, județul Harghita, CUI_, J_, și recurenta intimată A.N.V.-Direcția R. pentru A. și Operațiuni Vamale Iași, cu sediul în Iași, ..10 C, județul Iași, împotriva sentinței civile nr.1090 din data de 06 decembrie 2012 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul civil nr._, având ca obiect-plângere contravențională.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 18 martie 2013 când s-a constatat că au lipsit părțile în proces și când, fiind necesar un timp suplimentar pentru a delibera cât și pentru respectarea continuității completului de judecată, s-a dispus amânarea asupra cauzei succesiv, la termenele din data de 25 martie 2013 și respectiv 27 martie 2013.
La termenul de judecată din data de 278 martie 2013, conform prevederilor art. 256 Cod pr.civilă, instanța a trecut la deliberare, dând decizia de față.
INSTANȚA:
Deliberând asupra recursurilor declarate în cauză, tribunalul constată următoarele:
P. sentința civilă nr. 1090 din 06 decembrie 2012, Judecătoria Huși a admis, în parte, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. „M.-S” S.R.L., cu sediul social în loc. O. S., .. 63, jud. Harghita, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200, nr._ din 26.06.2012 întocmit de Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași și, în consecință:
A anulat parțial, procesul verbal mai sus arătat și exonerează petenta de plata amenzii în sumă de 5.000 lei, înlocuind sancțiunea aplicată cu sancțiunea „avertisment”.
În temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001, modificat prin art. 1, pct. 3 din O.U.G. nr. 108/2003, a atras atenția petentei ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
P. a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele,
La data de 04.07.2012 s-a înregistrat pe rolul instanței de fond sub nr._, plângerea contravențională formulată de petenta S.C. „M.–S” S.R.L., prin care a solicitat anularea procesului verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200, nr._ întocmit la data de 26.06.2012 de către agentul constatator–Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași.
În motivarea plângerii, petenta a precizat că, în mod greșit a fost sancționată cu o amendă contravențională în cuantum de 5.000 lei, confiscarea a 58 pachete de țigări, pentru faptul că angajatul său H. O., ar fi ascuns în autocamionul, cu nr. de înmatriculare_, aparținând societății comerciale „M.–S” S.R.L., un număr de 58 pachete de țigări, marca „Hilton”, în scopul nedeclarării lor, însă răspunderea revine conducătorului auto care a ascuns aceste cartușe de țigări, sustrăgându-se controlului vamal.
S-a mai susținut faptul că prin procesul-verbal de constatare au fost confiscate și pachetele de țigări, introduse ilegal în țară așa cum s-a menționat de către autoritățile vamale, organele de control au încadrat fapta la art. 612 din HG nr. 707/2006 privind Regulamentul Vamal care prevede că „persoanele fizice pot introduce sau scoate din țară mărfuri fără caracter comercial, în limitele și în condițiile prevăzute de lege” și au sancționat-o conform art. 653 din HG nr. 707/2006, însă firma transportatoare nu s-a sustras controlului vamal, declarând inspectorului vamal că nu are produse accizabile, iar transportul era însoțit de însoțit de documente de transport legale.
Subscrisa nu poate să răspundă pentru fapta prepusului, ea neavând cunoștință despre existența pachetelor de țigări în interiorul mașinii, aceste aspecte fiind cunoscute doar de conducătorul auto H. O., care a încălcat obligația de a declara țigările avute asupra sa.
În dovedirea plângerii, petenta a depus la dosarul cauzei procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200, nr._ din 26.06.2012 întocmit de – Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași, angajamentul dat de conducătorul auto în data de 24.01.2006, scrisoarea de transport internațional CMR emisă la data de 25.06.2012, solicitând totodată și administrarea probei cu înscrisuri.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe disp. art. 5, alin. 5 art.31 al.1 și art. 32 din O.G. nr.2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, modificată și completată și H.G. nr. 707/2006.
În conformitate cu disp. art. 32 din O.G. nr.2/2001, petenta a anexat la plângere procesul verbal de contravenție.
Agentul constatator, prin reprezentanții săi, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiate, precizând că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției este legal și temeinic, întrucât petenta se face vinovată de încălcarea disp. art. 653 lit. „a” din H.G. nr. 707/2006 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Codului Vamal al României, coroborată cu H.G. nr. 946/2007.
În cauză s-a atașat și adeverința de reținere a bunurilor nr. 2637 din 26.06.2012, precum și adeverința de reținere a autocamionului nr. 2638 din 26.06.2012.
Analizând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut următoarea stare de fapt și de drept:
P. procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200, nr._ întocmit la data de 26.06.2012 de către agentul constatator Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași, s-a dispus sancționarea petentei cu o amendă contravențională în sumă de 5.000 lei și măsura confiscării pachetelor de țigări, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 47 din HG 946/2007, modificată, art. 653 alin. 2, lit. „a” din H.G. nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare.
În conformitate cu dispozițiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, „instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă acestea s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii, despăgubirii plătite, precum și asupra măsurii confiscării”.
Conform dispozițiilor art. 653 din H.G. nr. 707/2006, „constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 3000 lei la 8000 lei, sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă.”
Potrivit art. 47 din H.G. nr. 946/2007 pentru modificarea și completarea unor hotărâri din domeniul vamal, în cazul în care contravenția prevăzută la alin. (1) al art. 653 lit. a din H.G. nr. 707/2006 „are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii”.
Astfel, analizând temeinicia procesului verbal de contravenție, instanța ca constatat că petenta nu neagă faptul că se aflau în interiorul autocamionului, aceste pachete de țigări care însă nu au fost ascunse în interiorul transportului, ci de conducătorul auto H. O., care cunoștea întocmai obligațiile ce-i revin în timpul exercitării obligațiilor de serviciu atunci când pleacă într-o cursă internațională și care a dat un angajament privind respectarea dispozițiilor legale.
Instanța nu a reținut apărarea petentei referitoare la faptul că ea nu a avut cunoștință despre existența pachetelor de țigări, apreciind că, chiar în condițiile în care acestea au fost plasate de conducătorul auto H. O., răspunderea pentru tranzitarea pachetelor de țigări revine petentei, care este operatorul de transport și care a efectuat transportul internațional prin Punctul Vamal A., ea fiind obligată să răspundă în fața autorităților vamale de conținutul transportului.
De altfel, petenta nu a făcut nici o dovada în acest sens, cele susținute fiind simple afirmații lipsite de suport probator.
Potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 183/2003, procesul verbal de contravenție se bucura de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție ce are o natură relativă, putând fi răsturnată prin proba contrară. De asemenea, potrivit art. 1169, C. civ., rămas în vigoare până la . Noului Cod de procedură civilă, obligația de administrare a probei contrare aparține contestatorului.
Este adevărat ca în jurisprudența CEDO (spre exemplu cauza Ozturk contra Germaniei), normele ce sancționează contravenții au o natura penala, astfel ca judecarea unor astfel de cauze trebuie sa asigure respectarea garanțiilor prevăzute de art. 6 (în materie penala), din Convenție. În același sens s-a pronunțat si Curtea Constituționala, statuând ca, legislația contravenționala din România intra sub incidenta art. 6 (în materie penala) din Convenția Europeana a Drepturilor Omului (Deciziile 183/2003, 197/2003, 259/2003).
P. procesul verbal mai sus menționat, agentul constatator a reținut că în data de 26.06.2012, petenta s-a sustras controlului vamal prin ascunderea unui nr. de 58 pachete de țigări (cinci cartușe și 8 pachete) în interiorul autocamionul, cu nr. de înmatriculare_, aparținând societății comerciale „M.–S” S.R.L.
În ceea ce privește analiza sancțiunii stabilite prin procesul-verbal, art. 5, alin. 5 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, prevede că acesta trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată, ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost comisă fapta contravențională, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și de urmarea produsă, cât și de circumstanțele personale ale contravenientei, care nu a urmărit să încalce legislația vamală, respectiv să ascundă țigările găsite în autocamion, aceste 58 de pachete aparțineau conducătorului auto care efectua cursa, fiind cumpărate pentru consum personal și reprezentă o cantitate neînsemnată pentru conducătorul auto care le-a cumpărat pentru consumul personal.
În raport de probatoriul administrat în cauză, instanța a apreciat că petenta se face vinovată de contravenția reținută în sarcina sa, însă având în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv (punitif) – de condamnare, cu cel preventiv și educativ, și a admis, în parte, plângerea formulată de petenta S.C. „M.–S” S.R.L., împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției . nr._ din 26.06.2012 întocmit de agentul constatator – Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași, dispunând anularea parțială a procesului-verbal, înlocuind sancțiunea aplicată cu sancțiunea „avertisment”.
În temeiul art. 7 din O.G. nr. 2/2001, modificat prin art. 1, pct. 3 din O.U.G. nr. 108/2003, instanța a atras atenția petentei ca pe viitor să respecte întocmai dispozițiile legale.
Împotriva acestei hotărâri, în termenul prevăzut de lege, au formulat recurs petenta ., precum și agentul constatator Autoritatea Națională a Vămilor -Direcția R. pentru A. și Operațiuni Vamale Iași
Recurenta . a criticat sentința instanței de fond pentru nelegalitate, respectiv pentru eronata sa sancționare contravențională în condițiile în care, în opinia sa, nu are calitatea de subiect activ al contravenției prev. art. 653 alin. (1) lit. a, raportat la 653 alin. (2) din HG nr. 707/2006, constând în sustragerea de la controlul vamal a unor bunuri accizabile, în speță țigări, aceasta fiind săvârșită de către prepusul său, șoferul mijlocului de transport, și nu de către ea, ca si societate transportatoare, cu atât mai mult cu cât bunurile sustrase controlului vamal nu făceau parte din categoria bunurilor pe care le transporta, ca și societate specializată în efectuarea de transporturi de mărfuri.
Astfel, această recurentă a arătat că, în fapt, în legătură cu fapta contravențională ce i se impută, aceasta s-a constatat și s-a aplicat amenda în baza art. 612 și art. 653 alin. (1) lit. a, raportat la 653 alin. (2) din HG nr. 707/2006, conform cărora persoanele fizice pot introduce, în condițiile prevăzute de lege, anumite bunuri în țară (art. 612), respectiv că, în cazul sustragerii de la controlul vama a bunurilor supuse unui regim vamal (accizabile) constituie contravenție și se sancționează cu amendă (art. 653 lit. a).
Din aceste prevederi legale rezultă că subiectul activ al contravenției-așa cum rezultă din motivarea în drept a procesului-verbal și al sentinței atacate - este și poate fi persoană fizică care sustrage bunuri de la controlul vamal și care trebuie să fie titularul bunurilor sustrase ori să acționeze din dispoziția titularului acestor bunuri pentru îndeplinirea laturii subiective a contravenției.
În lipsa unor dispoziții legale exprese, o persoană juridică nu poate fi subiectul activ al unei astfel de contravenții a cărei latură obiectivă presupune realizarea unor acte materiale de ascundere, deghizarea unor bunuri care să aibă ca urmare ascunderea acestora, cu atât mai puțin când autorul nu acționează în dispoziției persoanei juridice, deoarece ar trebui ca persoana juridică să acționeze direct - sau printr-o atitudine conștientă pasivă - să acceptă ori să urmărească realizarea rezoluției contravenționale de a nu plăti taxele legale aferente țigărilor ascunse prin sustragerea acestora de la controlul vamal.
Ori, în speța de față, arată recurenta nu numai că nu a urmărit realizarea rezoluției contravenționale urmărite de șoferul în cauză ci, dimpotrivă, a depus diligentele necesare ce îi pot revine în calitate de operator de transport de a-i obliga angajații șoferi (printr-o declarație de angajament) de a se abține de la activități de contrabandă sau alte activități ilicite în cadrul activității de transport desfășurate.
Față de cele ce preced, a învederat faptul că instanța de fond nu a ținut cont de starea de fapt și de drept sus-arătată, cu toate că a reținut în mod corect că bunurile (țigările) au aparținut șoferului și nu aveau legătură cu obiectul transportului efectuat faptul (pag. 3 alin. 4 din sentință). Astfel, instanța în mod eronat a ajuns la concluzia de a nu reține apărarea recurentei că țigările erau ascunse în cabină vehiculului de către șofer - deci în spațiul de care răspunde numai șoferul și în privința cărui spațiu recurenta nu are putere de control.
În raport ce cele menționate anterior, coroborate cu conținutului procesului-verbal de contravenție, prin care se arată că țigările au fost găsite în cabina vehiculului, este evidentă că cele 58 de pachete de țigări nedeclarate nu făceau obiectul transportului efectuat de recurentă, ele fiind bunuri achiziționate și deținute de șofer spre consumul propriu.
Recurenta petentă a opinat că, în privința ei, latura obiectivă și subiectivă ar fi existat, respectiv răspunderea petentei trebuia angajată doar și numai în ipoteza în care bunurile nedeclarate ar fi fost ascunse între mărfurile transportate, cu acceptul acesteia sau neștirea, dar cu culpa gravă a petentului ( prin delegatul său) săvârșită sub forma imprudenței/neglijenței de a nu sesiza viciile evidente ale ambalajului și care ar fi indicat suspiciuni temeinice privind existența altor bunuri decât cele din
P. urmare recurenta, care răspunde numai pentru bunurile preluate spre a fi transportate și în funcție de documentele de transport în privința cărora a depus și depune în continuare eforturi de a evita preluarea și transportul, în afara cadrului legal, al unor bunuri periculoase și/sau interzise ori supuse unui regim special, nu putea fi ținută pentru actele și faptele săvârșite în afara obligației și a puterii sale de control.
În drept, recurenta . a invocat prevederile OG nr.2/2001.Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art.304 pct.9 Cod procedură civilă.
Legal citată, intimată Direcția R. pentru A. si Operațiuni Vamale lași, a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului declarat de ..
În recurs, nu s-au administrat probe noi.
La rândul său, Direcția R. pentru A. si Operațiuni Vamale lași, cu sediul în lași, ..10 C, prin reprezentanții săi legali, în numele și pentru Autoritatea Națională a Vămilor, a formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 1090/2012 pronunțată de Judecătoria H. în dosarul civil menționat, arătând că entința pronunțata in prezenta cauza, prin care s-a admis în parte plângerea dispunând înlocuirea amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment este neîntemiată, sancțiunea avertismentului fiind prea blândă raportat la gradul de pericol social concret al faptei contravenționale.
Recurenta intimată a considerat că sentința pronunțată de instanța de fond în prezenta cauză este netemeinică și nelegală, solicitând ca instanța de control judiciar să admită recursul promovat de D.R.A.O.V. lași, să modifice sentința recurată, în sensul respingerii în totalitate a plângerii și menținerii, în tot, a procesului -verbal de contravenție contestat.
Recurenta intimată a solicitat a se constata faptul că instanța de fond a greșit înlocuind amenda cu avertisment.
Din actele și lucrările dosarului reiese în mod evident legalitatea procesului-verbal de contravenție contestat. Organele de control au procedat temeinic si legal, iar actele contestate trebuie menținute in totalitate. Și a solicitat a se constata că prevederile legale sunt clare, legiuitorul nelăsând loc de interpretare.
Instanța de fond trebuia sa retină că - raportat la pericolul social al faptei, este necesara sancțiunea pecuniara si nu avertisment, astfel că a solicitat ca instanța de control judiciar sa mențină atât sancțiunea principală cât și sancțiunea complementară aplicate de organele de control.
În cauză, nu s-a probat lipsa de vinovăție și buna credință, iar necunoașterea legii nu poate fi invocată. Cea în cauză nu a dovedit lipsa de vinovăție și buna credință. Din constatările organelor de control, se observă că abaterile săvârșite sunt un mod deliberat de a încălca legea vamală si fiscală, urmărind foloase de ordin financiar și apreciem că fapta constatată este săvârșită cu intenție.
Fapta contravenționala săvârșită comportă pericol social sporit.
S-a arătat că instanța de fond a ignorat total pericolul social al faptei antisociale săvârșită în cauză. Legiuitorul a prevăzut sancțiunea amenzii în limitele respective, tocmai pentru a impune disciplina in domeniul respectiv.
Raportat la abaterea săvârșită, la împrejurările concrete ale înfăptuirii, sancțiunea a fost corect individualizată. în evaluarea acestui aspect, trebuie avut în vedere faptul că legiuitorul a prevăzut un cuantum mare al amenzii aplicate, întrucât fapta comportă pericol social grav.
Lipsa unei sancțiuni dure, poate chiar să-i încurajeze pe cea în cauză în încălcarea legii vamale și fiscale, astfel încât instanța să devină pentru contravenientă o pârghie permisivă, în sensul că agentul constatator sancționează, iar instanța iartă. Este evident că s-a încălcat legea și, ca atare, se impune atragerea răspunderii pentru abaterea săvârșită. Instanța de fond trebuia să respingă motivările formulate ca irelevante.
P. motivele expuse, a solicitat admiterea recursul formulat de D.R.A.O.V.Iași, așa cum a fost formulat și modificarea hotărârii recurate in sensul respingerii in totalitate a plângerii formulate si menținerii, in totalitate a procesului - verbal de contravenție contestate.
Direcția R. pentru A. si Operațiuni Vamale Iași nu si-a motivat în drept cererea de recurs. Cele învederate se încadrează în cazul de recurs prev. de art. 304 pct.9 Cod procedură civilă.
P. întâmpinare, recurenta petentă . solicitat respingerea recursului formulat D.R.A.O.V. Iași ca nefondat, motivat de faptul că în privința dimensionării răspunderii contravenționale instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt și de drept din speță.
Analizând actele si lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate de către recurent, dar si din oficiu, prin prisma prevederilor de art. 304 ind.1 C., instanta de recurs constată că ambele recursuri declarate în cauză sunt neîntemeiate, sentința recurată fiind legal și temeinică pentru considerentele învederate mai jos:
- Referitor la recursul declarat de către .> prin care s-a criticat nelegala s-a sancționare contravențională, ca și persoană juridică ce efectuează transportul de mărfuri, în condițiile în care contravenția prev. de art. 653 alin. (1) lit. a, raportat la 653 alin. (2) din HG nr. 707/2006, a fost săvârșită de către prepusul său, conducătorul auto al mijlocului de transport, care a sustras bunurile accizabile, în speță țigările de la controlul vamal, tribunalul reține faptul că acest motiv de recurs este neîntemeiat.
Conform prevederilor art. 653al.1lit.a din HG nr. 707/_ constituie contravenție sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau mărfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal, caz în care bunurile se confiscă.
Potrivit prevederilor art.653al.2 din același act normativ în cazul în care contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a) are ca obiect produse accizabile, contravenția se sancționează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, confiscarea bunurilor sustrase de la controlul vamal și reținerea mijlocului de transport folosit la săvârșirea contravenției până la plata amenzii.
Tribunalul constată că textul de lege incriminator nu distinge, astfel încât subiect activ al contravenției anterior indicată poate fi atât o persoană fizică, cât și o persoană juridică, întrucât unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie să o facă.
Tribunalul arată și că persoana juridică poate fi subiect activ al unei contravenții, conform art. 3 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001.
Tribunalul constată și că instanța de fond a motivat respingerea apărării recurentei privind lipsa calității de contravenient, învederând că subiectul activ al raportului juridic de transport, persoana juridică, are toată răspunderea pentru conținutul coletelor transportate în străinătate, astfel cum a fost reținut și prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției.
Tribunalul mai arată că persoanei juridice îi revine responsabilitatea în ceea ce privește conținutului transportului. Nu organului constatator trebuie să se asigure, la plecare, că nu se transportă obiecte sau substanțe interzise de lege, și nu organul constatator are obligația de a depista persoanele fizice care au încărcat cutiile respective în autovehiculul supus controlului.
P. toate cele învederate mai sus, instanța de recurs constata că sentința atacata este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va respinge recursul declarat de . sentinței civile nr.1090 din 06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o va menține.
- Referitor la recursul declarat de către Direcția R. pentru A. si Operațiuni Vamale Iași , cel constând în greșita individualizare a sancțiunii contravenționale, care este prea blândă raportat la gradul de pericol social concret al faptei, dar si raportat la persoana recurentei, Tribunalul reține că acesta este neîntemeiat, sancțiunea principală a amenzii în cuantum de 5.000 lei fiind prea aspră raportat la gradul de pericol social concret relativ scăzut al faptei săvârșite de către intimata ., sancțiunea avertismentului fiind suficientă pentru îndreptarea sa.
P. procesul – verbal de constatare și sancționare a contravenției ./200, nr._ întocmit la data de 26.06.2012 de către agentul constatator Biroul Vamal A. din cadrul Direcției Regionale pentru A. și Operațiuni Vamale Iași, s-a dispus sancționarea petentei cu o amendă contravențională în sumă de 5.000 lei și măsura confiscării pachetelor de țigări, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 47 din HG 946/2007, modificată, art. 653 alin. 2, lit. „a” din H.G. nr. 707/2006, cu modificările și completările ulterioare, reținându-se faptul că, la data de 26.06.2012,, la Biroul Vamal A., pe sensul de intrare în țară, terminalul mărfuri, s-a prezentat un autocamion aparținând societății intimate, condus de către șoferul H. O., care efectua un transport de îmbrăcăminte, iar la controlul vamal amănunțit s-a descoperit faptul că erau asunse în filtrul de aer si nedeclarate 58 pachete țigări marca „Red and Withe” și 20 pachete de țigări marca Hilton, care nu fuseseră declarate.
De asemenea, s-a dispus confiscarea pachetelor de țigări mai sus arătate, precum și reținerea mijlocului de transport până la data plății amenzii, în aplicare prevederilor art. 653al.2 din HG nr. 707/2006.
Potrivit prevederilor art. 5 al.5 din O.G nr.2/2001, instanța de judecată trebuie să se raporteze în aprecierea temeiniciei sancțiunii contravenționale aplicate de către agentul constatator la gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Conform prevederilor art. 21 al.3 din OG nr.2/2001, gradul de pericol social concret al unei contravenții se apreciază în fiecare caz în parte de către instanța de judecată ținându-se seama de o . criterii stabilite de acest text de lege, respectiv de împrejurările în care a fost săvârșită fapta contravențională, de modul și mijloace de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit și urmare produsă.
Din înscrisurile depuse la dosarul cauzei reiese faptul că societatea intimată, prin prepușii săi, a sustras de la controlul vamal o cantitate mică de produce accizabile, respectiv 58 pachete țigări marca „Red and Withe” și 20 pachete de țigărăi marca Hilton.
Totodată, recurenta nu a făcut dovada că societatea intimată a mai fost sancționată contravențional .
Raportat la cele expuse mai sus, avînd în vedere că sancțiunea contravențională trebuie să îmbine caracterul punitiv cu cel preventiv și educativ, reținem că fapta comisă de către societatea intimată are un grad de pericol social relativ scăzut, sancțiunea amenzii fiind prea aspră raportat la împrejurările săvârșirii faptei și la circumstanțele personale ale intimatei, sancțiunea principală adecvată fiind cea a avertismentului, care a si fost aplicată de către instanța de fond.
P. toate cele învederate mai sus, instanța de recurs constata că sentința atacata este întemeiată, instanța de fond făcând o corectă aplicare a legii raportat la probatoriile administrate în cauză, astfel că, în temeiul prevederilor art. 312 C., se va respinge recursul declarat de Autoritatea Națională a Vămilor.-Direcția R. pt.A. și Operațiuni Vamale Iași împotriva sentinței civile nr.1090 din 06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o va menține.
P. ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca neîntemeiate, recursurile declarate de . Odorheiul S. și Autoritatea Națională a Vămilor.-Direcția R. pt.A. și Operațiuni Vamale Iași împotriva sentinței civile nr.1090 din 06.12.2012 pronunțată de Judecătoria Huși, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, azi 27 Martie 2013
Președinte, G. F. | Judecător, L.-M. B. | Judecător, E. S. |
Grefier, T. B. |
Redactat B.L.M.
Tehnoredactat-T.B.
Ex.2-27 Martie 2013
Judecătoria Huși-judecător fond: A. C.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 369/2013. Tribunalul... | Pretenţii. Decizia nr. 854/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
