Rectificare carte funciară. Decizia nr. 1495/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1495/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 11-11-2015 în dosarul nr. 1495/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIE CIVILĂ Nr. 1495/A/2015
Ședința publică de la 11 Noiembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător O. C.
Grefier C. A.
Pe rol judecarea apelului Civil declarat de apelanta . P. SOLVENS.SPRL în contradictoriu cu intimatele S. M.-A. și U. A. T. - C. L. NEGREȘTI, împotriva sentinței civile nr. 1350 din 05.06.2015 pronunțată de Judecătoria V..
Obiectul cauzei-rectificare carte funciară
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează instanței că dezbaterile asupra fondului au avut loc în ședința de judecată din data de 10 noiembrie 2015, ce s-au consemnat în încheierea de ședință publică din acea zi ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, însă din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru astăzi, 23 noiembrie 2015, când, deliberând;
TRIBUNALUL,
Deliberând asupra apelului civil de față;
P. sentința civilă nr. 1350 din 05.06.2015, Judecătoria V. a respins excepția inadmisibilității cererii.
A respins cererea formulată de reclamanta . prin Solvens S.P.R.L. cu sediul în localitatea V., ., ., parter, județul V. în contradictoriu cu pârâții: S. M.-A. domiciliată în Negrești, .. 15, jud. V. și UAT – C. local Negrești, - Negrești, .. 1, jud. V..
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Examinând actele și lucrările dosarului instanța, a analizat cerere reclamantei prin prisma principiului disponibilității, părțile fiind acelea ce au rolul hotărâtor în determinarea existenței procesului civil, atât în ceea ce privește declanșarea, cât și stingerea lui înainte de pronunțarea unei hotărâri pe fond, fiind necesar ca instanța să statueze „omnia petita"”adică să se pronunțe cu privire la ceea ce s-a solicitat.
Părțile fixează limitele în care va avea loc judecata, atât din punctul de vedere al obiectului, cât și al persoanelor între care se stabilesc raporturile juridice procesuale, precum și al fundamentului pretenției ce este dedusă judecății, judecătorul fiind obligat să respecte cadrul procesual trasat.
Niciun text de lege nu dă dreptul judecătorului de a schimba din oficiu fundamentul pretenției supusă judecății.
Articolul 22 Cod procedură civilă, nu stabilește doar dreptul dar și obligația instanței de a da o calificare corectă cererii dar nu îi conferă posibilitatea de a modifica împrejurările de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția (art. 22/5 Cod procedură civilă).
P. petitul acțiunii investitoare de instanță, prin concluziile asupra fondului cauzei reclamanta a calificat cererea, a stabilit obiectul cauzei și-a fundamentat cererea pe dispozițiile Codului civil.
În concret, reclamanta a solicitat rectificarea CF nr._/Negrești în partea I – la „Construcții”, în ceea ce privește amplasamentul, pe parcelele de teren identificate în numerele cadastrale 42/1 și 42/2 a construcțiilor notate prin C1 și C2, cerere justificată, în opinia sa, prin necesitatea înlăturării erorilor materiale de înscriere, și pe stabilirea unei corespondențe între situația reală a imobilelor C1 și C2 și înscrierile efectuate.
Situația de fapt:
P. încheierea nr. 242/2.02.2000 pronunțată de Biroul de Carte Funciară V., în dosarul nr. 242/2000, s-a dispus intabularea dreptului de proprietate în beneficiul proprietarului tabular . Negrești, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 5818/25.11.1998, a adeverinței nr. 478/25.01.2000, a contractului de concesiune nr. 27.10.1998 și a autorizației de construire nr. 7/29.04.1999, și a documentației cadastrale avizată sub nr. 33/11.01.2000 de OJC V. și s-a dispus deschiderea CF nr. 52, (ce prin conversie a devenit CF nr._/Negrești) în care s-a înscris în partea I/A „Descrierea imobilului”:
A1.1. – număr cadastral 42/2 – C1 – Negrești, .: construcție cu destinație de „stație Peco+Birouri” cu suprafața utilă de 162,55 mp și suprafața construită de 62,78 mp, cu un regim de înălțime P+2 după cum urmează: parter cu SU = 49,09 mp (stația), etaj I cu SU = 56,73 mp, etaj II cu SU = 56,73 mp și,
A1.2. – număr cadastral 42/2 – C2 – Negrești, .: construcție cu destinația de „Depozit” cu suprafața construită de 141,96 mp și suprafața utilă de 124,78 mp.
P. apelarea la serviciile unei societăți de specialitate . prin întocmirea unei alte documentației (fila 84) s-a stabilit o altă situație faptică:
- A.1.1 - Cad: 42/2-C 1 - Negrești, ., construcție cu destinația de „stație Peco + Birouri”, cu suprafața construită totală de 74,80 mp, cu un regim de înălțime P+2, din care suprafața construită de 23,20 mp este edificată pe . 42/2;
- A1.1 – Cad: 42/1-C 1 - Negrești, ., construcție cu destinația de „stație Peco + Birouri”, cu suprafața construită totală de 74,80 mp, cu un regim de înălțime P+2, din care suprafață construită de 51,60 mp este edificată pe . 42/1;
- A1.2 – Cad. 42/1-C 2 - Negrești, ., construcție cu destinația de „Depozit” cu suprafața utilă de 125,9 mp edificată pe . 42/1.
Excepția inadmisibilității:
Excepția inadmisibilității este o excepție de procedură care vizează posibilitatea unei persoane de a-și apăra dreptul prin acțiune în justiție.
P. respingerea ca inadmisibilă a cererii în rectificare, deși ea este reglementată de prevederile Noului cod civil și ale legii 7/1996 instanța a apreciat că se încalcă principiul liberului acces la justiție.
Inadmisibilitatea presupune inexistența unei căi procedurale legale de promovare a unei acțiuni, sau recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, ce constituie astfel o încălcare a principiului legalității și a principiului constituțional al egalității în fața legii.
Fondul cererii:
Instanța a apreciat că în prealabil, se impun o . precizări cu privire la procedura de carte funciară, la căile de atac, sau la acțiunile specifice materiei publicității, imobiliare prin cărțile funciare.
Se impune observația că înscrierile în cartea funciară sunt guvernate, printre altele, de principiul legalității; conform acestuia registratorul de carte funciară nu poate încuviința decât înscrierea actelor și faptelor juridice anume prevăzute de lege sau permise de aceasta și are obligația de a cerceta, pe de o parte, dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile de fond și de formă pentru înscrierea dreptului și, pe de altă parte, dacă din cuprinsul cărții nu rezultă vreo piedică la înscriere.
Publicitatea imobiliară prin cărțile funciare are, în esență, ca scop, asigurarea exactității, corectitudinii și certitudinii înscrierilor efectuate în aceste instrumente tehnico-juridice de evidență cadastrală. În literatura juridică se deosebește între legalitatea formală - potrivit cu care registratorul de carte funciară nu poate încuviința decât înscrierea actelor și faptelor juridice anume prevăzute de lege ca fiind supuse acestei operații juridice sau, după caz, permise și nu se poate întemeia decât pe cererea ce-i este adresată de cel interesat și actele însoțitoare și legalitatea materială care semnifică cerința ca registratorul să cerceteze, pe de o parte, dacă înscrisul pe baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile de fond și de formă impuse de lege pentru înscrierea dreptului sau și, pe de altă parte, dacă din însuși cuprinsul cărții funciare nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii.
Acțiunea în rectificare este o acțiune de carte funciară, reglementată procedural prin legea 7/1996, obiectul pricinii fiind în mod clar stabilit și prin hotărârea judecătorească de declinare a competenței în favoarea judecătoriei.
Articolul 33 - Legea 7/1996 (- lege aplicabilă la data intabulării):
(1) In cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.
P. rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.
(2) P. modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poartă asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.
(3) Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
(4) Erorile materiale săvârșite cu prilejul înscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.
(5) Procedura de rectificare a înscrierilor în cartea funciară, a modificărilor si cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale.
Articolul 34
Orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă s-a constatat că:
1. înscrierea sau în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil;
2. dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului;
SI PRELUATE ÎN NOUL COD CIVIL:
Articolul 907 Cod civil/1 „când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia";
Alineatul 2) prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuată în cartea funciară.
Articolul 908/alin. 2 Cod civil:
Rectificarea înscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin declarație autentică, fie în caz de litigiu, prin hotărâre judecătorească definitivă.
Articolul 908/alin. 1 Cod civil: orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciară dacă:
1.înscrierea sau încheierea nu este valabilă ori actul în temeiul căruia a
fost efectuată înscrierea a fost desființat, în condițiile legii, pentru cauze ori motive
anterioare sau concomitente încheierii ori după caz, emiterii lui;
2.dreptul înscris a fost greșit calificat;
3. nu mai sunt întrunite condițiile de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea;
4. înscrierea din cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară cu situația juridică reală a imobilului, având deci un caracter subsidiar, (art. 34) de obicei fiind grefată pe o acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluți unea acestuia.
Cazurile de exercitare ale acestei acțiuni sunt clar și limitativ stipulate.
Astfel, orice persoană interesată poate cere rectificarea înscrierilor în cartea funciară dacă printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă (legea 7/1996) s-a constatat că înscrierea sau actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea nu a fost valabil, dreptul înscris a fost greșit calificat, nu mai sunt întrunite cerințele de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea ori dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Din interpretarea textului de lege (art. 34/legea 7/1996) reiese că rectificarea mențiunilor din cartea funciară poate fi cerută doar dacă anterior a fost pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă prin care să se fi constatat existența vreuneia din situațiile prevăzute.
Acțiunea în rectificarea înscrierilor poate fi promovată de orice persoană interesată, precum titularul dreptului tabular precum și succesorii în drepturi ai acestuia.
Acțiunea în rectificarea înscrierilor de cele mai multe ori nu se exercită singură, deoarece persoana care o promovează urmărește și realizarea unor drepturi subiective concrete.
Ca atare, a reținut prima instanță că prin acțiunea în rectificare nu trebuie să se urmărească o modificare a intabulării (intabularea ce presupune o transcriere a titlului, o înscriere a entităților de bază ale evidenței cadastrale preluate din titlul ce justifică cererea adresată OCPI, - . construcția), și proprietarul), și cu atât mai puțin o rectificare a erorilor materiale din CF, sau din documentația cadastrală, în contextul în care prin rectificare se înțelege doar radierea, îndreptarea, menționarea înscrierii oricărei operațiuni susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară, suprimarea, din punct de vedere scriptic, a unor mențiuni necorespunzătoare.
Potrivit Deciziei civile nr. 3583/10.09.2013 a Î.C.C.J. Secția I civilă, „Acțiunea în rectificarea înscrierilor în cartea funciară - este acea acțiune prin care se cere îndreptarea sau suprimarea unor înscrieri necorespunzătoare făcute în cuprinsul acesteia, pentru a pune de acord starea tabulară - cu situația juridică reală a imobilului, având deci un caracter subsidiar, de obicei fiind grefată pe o acțiune având ca obiect constatarea nulității sau anularea unui act, simulația sau rezoluțiunea acestuia.
P. urmare, acțiunea în rectificarea mențiunilor din cartea funciară în sensul radierii dreptului de proprietate al proprietarului tabular, este inadmisibilă, în condițiile în care titlul în baza căruia s-a înscris dreptul de proprietate nu a fost desființat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, iar aspectele ce vizează valabilitatea sau lipsa de valabilitate a titlului, buna sau reaua-credință nu pot fi examinate în cadrul unei, acțiuni în rectificare de carte funciară, atâta timp cât instanța nu a fost învestită și cu o cerere de constatare a nulității titlului de proprietate contestat”.
În speță, nu s-a făcut dovada că reclamanta a inițiat alte demersuri prin care să se ateste că proprietarul tabular are un drept de proprietate asupra bunurilor construcții (modificate din punctul de vedere al descrierii sau amplasamentului prin noua documentație) în contextul în care titlul prezentat la intabularea inițială, și documentația cadastrală au prezentat și descris o altă componentă imobiliară.
Acțiunea în rectificare de carte funciară nu poate avea o astfel de finalitate juridică, rectificarea de carte funciară neputându-se dispune în lipsa unei edificări asupra întinderii dreptului de proprietate în cadrul unei acțiuni specifice. P. caracterul subsidiar menționat în decizia de speță amintită anterior se înțelege caracterul accesoriu al acestei acțiuni care, în lipsa unei acțiuni principale - formulate separat dar înainte sau concomitent - nu poate avea o existență de sine stătătoare.
Acțiunea în rectificarea cărții funciare presupune, așa cum s-a arătat, suprimarea, din punct de vedere scriptic, a acelor mențiuni necorespunzătoare, prin rectificarea cărții funciare într-un anumit sens, iar nu tranșarea pe fond a raporturilor juridice de proprietate.
Raportat celor expuse în condițiile în care în „titlul” în baza căruia s-au efectuat operațiuni de carte funciară nu a fost desființat în condițiile în care nu se poate pune semnul de egalitate între acțiunea de rectificare de CF și cererea de îndreptare erori materiale de CF, instanța de fond a respins acțiunea promovată.
Împotriva acestei hotărâri a formulat apel . reprezentată prin SOLVENS SPRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
Se arată că în sprijinul soluției adoptate, instanța de judecată amintește o soluție identică adoptată de înalta Curte de Casație de Justiție, într-o speță considerată similară ( respectiv Decizia nr. 3583/10.09.2013)
Se apreciază de către apelantă că rolul jurisprudenței este acela de a interpreta și aplica legea a cazurile concrete.In dreptul românesc în vigoare, de principiu, jurisprudență nu poate fi izvor de drept. Cu alte cuvinte, un judecător nu este legat, nu este ținut de hotărârea sau hotărârile date anterior în cazuri similare, de un alt judecător și nici chiar de propriile sale hotărâri anterioare. Altfel spus, judecătorii nu sunt obligați să țină seama de hotărârile date anterior în spețe similare și să pronunțe aceeași soluție. De altfel, in dreptul roman este interzis puterii judecătorești (respectiv instanțelor de judecată) să se substituie puterii legislative și să „creeze legea".
Cu titlu de excepție, în dreptul român există două situații când precedentul judiciar capătă statutul de izvor de drept, fiind obligatoriu pentru instanțele de judecată:
a)deciziile date de către înalta Curte de Casație si Justitie(I.C.C.J.) în materia „recursului în interesul legii" (cale extraordinară de atac prin care se urmărește asigurarea interpretării și aplicării unitare a legilor pe întreg teritoriul țării) sunt obligatorii pentru toate instanțele și se publică în Monitorul Oficial.
b)deciziile Curții Constituționale prin care se constată neconstituționalitatea: unui text de lege, a unei legi în ansamblul ei, a unei ordonanțe ori a regulamentelor Parlamentului.
Or, Decizia nr. 3583/10.09.2013 a înaltei Curți de Casație de Justiție, la care face referire instanța de fond, nu numai că nu are calitatea de izvor de drept dar nici măcar speța la care se referă nu este similară
Instanța de fond, din eroare, a asociat acesta speță cu situația dedusă judecății și, pe cale de consecință a susținut că, mai întâi, pe calea unei acțiuni separate, trebuia să se constate dreptul de proprietate al . cu privire al cele două construcții înregistrate eronat în Cartea Funciară nr._/Negrești.
Se mai arată că, în cadrul acțiunii pe care a formulat-o . s-a susținut și s-a dovedit că este proprietara celor două construcții, depunând în probatoriu, la dosarul cauzei:
-autorizația de construire nr.7/29.04.1999,
-avizul tehnic nr.33/11.01.2000 emis de Oficiul Județean de Cadastru, Geodezie și Cartografie V., conform căruia este înregistrată la această instituție - în Cartea Funciară nr. 52 - documentația cadastrală privind imobilul compus din:
1)terenul în suprafață totală de 1.350 mp format din . 42/1 cu suprafața de 411,85 mp (proprietatea Primăriei orașului Negrești), . 42/2 cu suprafața de 296,71 mp (proprietatea .) și . 42/3 cu suprafața de 643,14 mp(proprietatea Primăriei orașului Negrești);
2)construcțiile CI reprezentând „ Stație Peco+birouri P+2„ cu suprafața construită la sol de 62,78 mp/S.utilă- 162,55 mp (proprietatea .) și C.2 reprezentând „ Depozit,, cu suprafața construită la sol de 141,96 mp/S.utilă -124,78 mp (proprietatea .).
-contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 937/19.05.2008 la B.N.P. Ioniți M. prin care Primăria orașului Negrești vinde către . reprezentată de d-na S. M. imobilul cu numărul cadastral 42/1 reprezentând teren în suprafață de 411,85 mp situat în mun. Negrești, ., jud. V. cu următoarea „ Notă: Construcțiile existente pe acest teren nu fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare întrucât constituie proprietatea . Negrești și sunt intabulate în Cartea Funciară a orașului Negrești nr. 52/S, Eu, reprezentanta cumpărătoarei sunt de acord să închei un contract de superficie, cu privire la terenul pe care îl dobândesc astăzi, cu . -proprietara construcțiilor existente pe acest teren.,,
-contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 254/09.02.2010 la B.N.P. Ioniți M. prin care . vinde către d-na S. M. A. terenul situat în mun. Negrești, ., jud. V., în suprafață de 1.050 mp format din cele 2 parcele, respectiv una în suprafață de 411,85 mp și una în suprafață de 643,14 mp, contractul cuprinzând următoarea „ Notă: Construcțiile existente pe acest teren nu fac obiectul contractului de vânzare-cumpărare întrucât constituie proprietatea . Negrești și sunt întabulate în Cartea Funciară a orașului Negrești nr. 52/S. Eu, reprezentanta cumpărătoarei sunt de acord să închei un contract de superficie, cu privire la terenul pe care îl dobândesc astăzi, cu . - proprietara construcțiilor existente pe acest teren.,,
-extrasul de carte funciară pentru informare nr._/14.03.2014 privind CF nr._.
Se susține că, din documentele prezentate mai sus, reiese că ambele construcții, respectiv (C.l reprezentând „ Stație Peco+birouri P+2„ cu suprafața construită la sol de 62,78 mp/S.utilă-162,55 mp și C.2 reprezentând „ Depozit,, cu suprafața construită la sol de 141,96 mp/S.utilă -124,78 mp sunt proprietatea . și au fost înregistrate în Cartea Funciară nr. 52/S( număr vechi) care s-a transformat în CF nr._ .
Se apreciază că, este lipsită de sens și finalitate, soluția instanței de fond, privind formularea unei acțiuni separate prin care să se constate dreptul de proprietate al . cu privire la cele două construcții și abia ulterior să se promoveze o acțiune în care să se solicite rectificarea cărții funciare în care sunt înscrise cele două construcții
Apelanta arată că, prin prezenta cerere, nu s-a pus în discuție stabilirea vreunui drept de proprietate sau a vreunei delimitări de proprietate, întrucât situația juridică a acestor active reflectă situația reală.
Eroarea apare la înregistrarea în evidența OCPI V. a celor două construcții întrucât conform extrasului de informare înregistrat sub nr._/14.03.2014, ambele construcții ( CI și C2- proprietatea .) sunt înregistrate eronat ca fiind edificate pe ._ (proprietatea .) .
În drept, au fost invocate prevederile: -art. 460 din Noul Cod de Procedura Civilă, - art. 907 și art. 913 din Noul Cod Civil.
Intimata S. M.-A., a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului ca nefondat si menținerea hotărârii pronunțate de către Judecătoria V. ca legala si temeinica.
Se arată că reclamanta nu a indicat in acțiunea promovata temeiul de drept al acțiunii dar critica vehement in apel hotărârea judecătorului in condițiile in care practic nu cunoaște ce norme de drept material erau incidente fata de solicitările din acțiune.
Cum criticile din cererea de apel nu privesc o greșita încadrare si aplicare a dispozițiile legale incidente in cauza pendinte, temeiul juridic in drept care rămâne aplicabil este cel stabilit de care instanța de fond.
Se menționează că, în mod eronat susține apelanta ca instanța de judecata nu trebuia sa tina cont de jurisprudența înaltei Curți de Casație si Justiție pe motiv ca aceasta nu este izvor de drept.
Instanța de judecata a abordat in mod legal aceasta jurisprudența pentru a da stabilitate principiului tratamentului egal in fata legii dar si principiului securității juridice, acest lucru însemnând practic aplicarea unitara a legii in spete similare. P. urmare, jurisprudența instanțelor de ultim grad trebuie respectata, in sensul de a nu da interpretări diferite de cea existenta, in măsura in care nu exista motive prioritare care cer o alta interpretare.
Abordarea instanței de fond in motivarea hotărârii prin prisma deciziei civile 3583/10.09.2013 a ICCJ a fost una legala tocmai pentru a fi respectat principiul tratamentului egal in fata legii.
Se apreciază că acțiunea reclamantei nu putea fi admisa in condițiile in care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 33,34 din legea 7/1996 si art. 907, 908 Cod civil.
Astfel, conform art.34 orice persoana interesata poate cere rectificarea înscrierilor din cartea funciara daca printr-o hotărâre judecătoreasca definitiva si irevocabila s-au constatat o . necorelări se sunt menționate la punctele 1-4.
Textul de lege ne indica faptul ca acțiunea in rectificare poate fi introdusa la o instanța de judecata doar daca persoana interesata este in posesia unei hotărâri judecătorești definitive prin care s-a stabilit o alta situație fata de cea avuta in vedere cu ocazia primei înscrieri in cartea funciara.
Mai concret, admisibilitatea acțiunii in rectificarea cărții funciare este condiționata de existenta unei hotărâri judecătorești care sa constate ca a intervenit una dintre situațiile expres si limitativ prevăzute de art. 34 din Legea 7/1996, respectiv ca înscrierea sau actul in temeiul căruia s-a efectuat înscrierea in cartea funciara nu a fost valabil, ca dreptul înscris a fost greșit calificat, ca nu mai sunt întrunite condițiile de existenta a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic in temeiul căruia s-a făcut înscrierea ori ca înscrierea in cartea funciara nu mai este in concordanta cu situația reala a imobilului.
Fără o hotărâre judecătoreasca definitiva care sa constate ca înscrierea imobilului in cartea funciara nu este legala sau nu corespunde realității, nu se poate solicita nici rectificarea in mod direct la Oficiul de carte funciara si nici nu se poate formula direct o acțiune in rectificare la instanța de judecata.
In aceasta procedura de rectificare pe cale judecătoreasca, instanța nu poate verifica decât daca solicitarea formulata de către persoana interesata are la baza o hotărâre judecătoreasca ce reflecta o alta situație juridica decât cea avuta in vedere cu ocazia primei înscrieri in cartea funciara.
In concluzie, acțiunea in rectificare carte funciara are un caracter subsecvent, grefata pe o acțiune de fond si finalizata printr-o hotărâre definitiva, care nu a fost prezentata de către lichidatorul judiciar ca temei al cererii sale.
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea instanței de fond prin prisma motivelor de apel și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că apelul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
Critica hotărârii apelate din prisma faptului că instanța de fond a argumentat soluția în baza unei decizii de speță pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu poate fi primită.
În primul rând, instanța de fond a prezentat mai multe argumente de fapt și de drept, în baza cărora a pronunțat sentința nr. 1350/05.06.2015. Decizia civilă nr. 3583/10.09.2013 a Î.C.C.J. este amintită cu titlu de practică jurisprudențială, tocmai pentru că provine de la instanța supremă, cea care are rolul de unificator al practicii judecătorești. Pe de altă parte, este irelevantă împrejurarea că între speța dedusă judecății și cea care a fost analizată de I.C.C.J. nu există identitate, întrucât din cuprinsul motivării rezultă că judecătorii au dat o definiție a acțiunii în rectificarea înscrierii în cartea funciară, care formează și obiectul prezentului dosar.
Tribunalul reține, așa cum a arătat și apelanta că este de necontestat că imobilele C.l reprezentând „ Stație Peco+birouri P+2„ cu suprafața construită la sol de 62,78 mp/S.utilă-162,55 mp și C.2 reprezentând „ Depozit,, cu suprafața construită la sol de 141,96 mp/S.utilă -124,78 mp sunt proprietatea . și au fost înregistrate în Cartea Funciară nr. 52/S( număr vechi) care s-a transformat în CF nr._.
Totodată, terenurile pe care sunt amplasate construcțiile CI și C2 situate în mun. Negreștri, ., jud. V., sunt proprietatea . (. proprietatea d-nei S. M. (.>
Instanța de fond a avut în vedere obiectul acțiunii în rectificarea mențiunilor de carte funciară, indicând dispozițiile art. 33 și 34 din Legea 7/1996 ( aplicabilă la momentul intabulării), potrivit cărora înscrierile și radierile efectuate în cartea funciară nu pot fi rectificate decât în baza hotărârii judecătorești definitive sau, pe cale, amiabilă, în baza unei declarații date în formă autentică, de titularul tabular, în baza unei documentații cadastrale.
P. urmare, este irelevantă apărarea apelantei în sensul că dreptul său de proprietate asupra construcțiilor rezultă din contractele de vânzare-cumpărare, nefiind necesară o hotărâre judecătorească prin care să se constate acest aspect.
Instanța de fond a făcut referire la o hotărâre judecătorească prin care să se arate că înscrierea dreptului de proprietate aparținând pârâtei nu a fost valabil, că dreptul înscris a fost greșit calificat, că nu mai sunt întrunite cerințele de existență a dreptului înscris sau au încetat efectele actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea ori dacă înscrierea în cartea funciară nu mai este în concordanță cu situația reală actuală a imobilului.
Or, în cauză apelanta nu a fost făcută dovada că există o hotărâre judecătorească care să constate existența vreuneia dintre situațiile menționate, motivele sale de apel neputând fi primite.
În considerarea celor expuse, instanța de control, prin raportate la dispozițiile art. 480 c.proc.civ. va respinge apelul declarat de apelanta . prin lichidator SOLVENS SPRL, împotriva sentinței civile nr. 1350/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria V., pe care o va păstra, urmând a lua act că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul declarat de apelanta . prin lichidator SOLVENS SPRL, împotriva sentinței civile nr. 1350/05.06.2015, pronunțată de Judecătoria V., pe care o menține.
Ia act de faptul că intimata va solicita cheltuieli de judecată pe cale separată.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 Noiembrie 2015.
Președinte, C. M. | Judecător, O. C. | |
Grefier, C. A. |
Red. C.O./11.12.2015
Tehnored.C.A. 11 decembrie 2015
5 ex./11.12.2015
Judecător fond: G. M.
.>
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 1467/2015. Tribunalul... | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1531/2015. Tribunalul... → |
|---|
