Validare poprire. Decizia nr. 1004/2014. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1004/2014 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 05-11-2014 în dosarul nr. 1004/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIE Nr. 1004/A/2014
Ședința publică de la 05 noiembrie 2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE D. E. S.
Judecător A. A.
Grefier A. C.
-----------------
Pe rol se află pronunțarea asupra cererii de apel declarată de apelanta - debitoare C. C. DE F. F. DOLHEȘTI în contradictoriu cu intimatul – creditor M. V. și intimat – terț poprit T. R., împotriva sentinței civile nr. 247/02-04-2014 pronunțată de Judecătoria Huși, având ca obiect - validare poprire.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care a învederat faptul că nu s-a urmat procedura citării părților și că în termenul de amânare a pronunțării nu s-au depus la dosar concluzii scrise.
Dezbaterile în cauză au avut loc în ședința publică din data de 28.10.2014, încheierea de ședință din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta decizie civilă și când, din lipsă de timp pentru deliberare, instanța dispus amânarea pronunțării asupra cauzei la termenul din data de 05.11.2015.
La termenul de pronunțare din data de 05.11.2014, conform art. 395 Cod pr.civilă, s-a trecut la deliberare când;
INSTANȚA
Asupra apelului civil de față constată următoarele,
Prin sentința civilă nr. 247/02-04-2014 pronunțată de Judecătoria Huși s-a admis cererea de validare poprire formulată de creditorul M. V., CNP-_, domiciliat în Huși, ., nr.77, jud. V. în contradictoriu cu debitoarea C. C. DE F. F. DOLHEȘTI, cu sediul în . și terțul poprit T. R., cu sediul în R., .. A, parter, jud. Iași.
S-a dispus validarea popririi înființate de executorul judecătoresc G. A. în dosarul de executare nr.335/2013 asupra conturilor Unității Administrativ Teritoriale a Comunei Dolhești, deținute la terțul poprit T. R., până la concurența debitului datorat de C. C. de F. F. Dolhești în cuantum de 1193,90 lei.
S-a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Trezoreriei R..
Din analiza și coroborarea înscrisurilor depuse la dosar instanța a reținut următoarea stare de fapt:
Prin încheierea din data de 07.08.2013 pronunțată de Judecătoria Huși în dosarul civil nr._ s-a admis cererea formulată de B. G. A. din Huși pentru creditoarea M. V. și s-a dispus încuviințarea silită a titlului executoriu constând în sentința civilă nr.360/04.09.2012 a Judecătoriei R. rămasă definitivă, respectiv a încheierii de îndreptare eroare materială din 31.10.2012 a aceleiași instanțe, pentru suma de 1005 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Potrivit dispozitivului sentinței și a încheierii de îndreptare a erorii materiale, creditorul M. V. avea de recuperat de la C. Județeană Iași de fond funciar, în solidar cu C. C. de fond funciar Dolhești, suma de_ lei cheltuieli de judecată.
Creditorul a arătat că prima pârâtă și-a îndeplinit obligația de plată, însă cea de-a doua pârâtă, respectiv C. Locală de fond funciar Dolhești refuză să-i achite suma de 1005 lei.
Întrucât debitoarea nu s-a conformat somației emise de B. G. A. în dosarul de executare nr.335/2013, s-a trecut la înființarea popririi asupra veniturilor realizate de acesta la T. R., astfel că la data de 07.11.2013 s-a dispus înființarea popririi conturilor fiindu-i comunicată măsura luată, la aceeași dată și debitoarei.
Dispoziții legale aplicabile:
Potrivit art.24 din Noul cod de procedură civilă „Dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după ..”
Cum executarea silită a fost începută la data de 31.07.2013 (prin introducerea cererii la B. G. A. din Huși), instanța reține că aplicabile în speță sunt prevederile noului cod de procedură civilă (Legea 134/2010).
Poprirea este acea formă a executării silite indirecte prin care se valorifică sumele de bani urmăribile datorate debitorului de un terț sau pe care acesta i le va datora în viitor.
În cadrul unei popriri participă 3 subiecți de drept: creditorul, debitorul și terțul poprit. Între cei 3 subiecți se stabilesc 3 raporturi juridice, astfel:
1.raportul de creanță dintre creditor și debitor;
2. raportul de creanță dintre debitor și terțul poprit;
3. raportul de creanță dintre creditor și terțul poprit.
Primele 2 raporturi juridice preced înființarea popririi. Aceste raporturi juridice sunt raporturi de drept substanțial care-și au izvorul cel mai adesea în raporturile contractuale dintre părți.
Al treilea raport juridic ia naștere în cadrul procedurii de urmărire silită și se creează prin adresa de înființare a popririi.
În principal, pentru a dispune validarea popririi, instanța a verificat exclusiv existența titlului executoriu și existența raportului juridic valabil între debitor și terțul poprit în temeiul căruia terțul poprit datorează sume de bani debitorului.
În cauză, instanțe a reținut că sunt îndeplinite toate cele trei condiții așa cum au fost enunțate mai sus.
Potrivit art.781 Noul Cod de procedură civilă „poprirea se înființează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc al cărui birou se află în circumscripția curții de apel unde își are domiciliul sau sediul debitorul ori terțul poprit”.
Iar potrivit dispozițiilor art.789 Noul Cod de procedură civilă, Dacă terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul urmăritor, debitorul sau executorul judecătoresc, în termen de o lună de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.”
Aplicând aceste dispoziții legale situației de fapt, instanța a constatat că înființarea popririi s-a dispus la data de 07.11.2013 și comunicată la data de 02.12.2013, astfel că în termen de 5 zile de la data comunicării popririi, terțul poprit avea obligația de a consemna suma de bani și de a trimite executorului judecătoresc dovada acestei consemnări, potrivit art.786 alin.1 pct.1 din noul cod de proc. civ., însă acesta nu a îndeplinit benevol această obligație.
Potrivit art.52 alin.1 și 2 din Legea nr.18/1991 comisia locală este o autoritate publică cu activitate administrativă și are calitate procesuală pasivă ori activă, fiind reprezentată de Primar sau, pe baza unui mandat convențional, de către unul din membrii săi, iar în conformitate cu disp.art.52 alin.3 din legea 18/1991 modificată și completată, prin Legea 247/2005 devin aplicabile dispozițiile art.274 din codul de procedura civila din 1865 (respectiv cele ale art.453 din Noul cod de proced. civilă), referitoare la cheltuielile de judecată.
Comisiile locale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 sunt constituite în baza art.12 din Legea nr.18/1991 și funcționează în baza Regulamentului ce a fost aprobat prin HG nr.890/2005 modificată și completata prin HG nr.1120/2005 în care se precizează atribuțiile care revin acestor comisii.
Dispozițiile art.12 alin.3 din Legea 18/1991 republicata, prevăd că procedura de constituire și modul de funcționare al comisiilor locale se vor stabili prin hotărâre a guvernului, care în prezent este HG nr.890/2005 ce stabilește modul de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor, act normativ care însă nu prevede că aceste comisii au un patrimoniu distinct, pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Din practica judecătorească în materie, a rezultat că opinia conform căreia executarea unei hotărâri judecătorești trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces, în sensul art.6 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului. Dreptul la instanță ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă din cadrul statului contractant ar permite ca o hotărâre judecătoreasca definitivă și obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul uneia dintre părți (cauza S. vs. România, Hotărârea din 6 septembrie 2005).
Având în vedere cele reținute mai sus și întrucât C. locală de fond funciar Dolhești își desfășoară activitatea pe raza . conformitate cu dispozițiile Legii nr.215/2001 T. R. este cea care deține conturile bănești ale debitoarei.
Față de cele expuse, instanța a reținut că excepția lipsei calității procesuale pasive a terțului poprit nu este întemeiată, fiind respinsă.
În cadrul procedurii de validare a popririi instanța este chemată să verifice (îndeplinirea condițiilor)și să confirme obligația de plată impusă terțului poprit prin adresa de înființare a popririi (emisă de executorul judecătoresc), în limitele acesteia, neavând posibilitatea de verificare a legalității titlului executoriu sau a calității sau capacității procesuale a părților, aceasta fiind posibilă doar pe calea unei contestații la executare. De altfel, însuși debitoarea a arătat că a formulat o astfel de contestație pe rolul Judecătoriei R., însoțită de o cerere de suspendare, ambele fiind respinse (așa cum rezultă din soluțiile postate pe portalul instanței respective).
Nici apărarea terțului poprit bazată pe faptul că potrivit prevederilor din OG. nr.22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, care reglementează o procedură derogatorie de la dreptul comun în materia executării silite împotriva instituțiilor publice, nu este fondată, deoarece nu a făcut dovada imposibilității plății sumei respective ce o datorează creditorului cu titlul de cheltuieli de judecată rezultând dintr-un proces civil. Simpla afirmație a terțului poprit fără a produce dovezi în acest sens, nu este de natură a respinge cererea de validare a popririi.
Față de cele expuse, instanța a admis cererea formulată de creditorul M. V. în contradictoriu cu debitoarea C. Locală de fond funciar Dolhești reprezentată prin primarul comunei și terțul poprit, conform dispozitivului sentinței.
C. locală Dolhești pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor a declarat apel împotriva titlului executoriu Sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, apreciind că este netemeinică și nelegală pentru următoarele motive:
În fapt, prin Sentința civilă nr. 360/04.09.2012 a Judecătoriei R., pronunțată în dosarul nr._, definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 214/01.02.2013 a Tribunalului Iași, îndreptată prin încheierea din data de 31.10.2012, instanța:
"Admite acțiunea formulată de reclamanții M. V., domiciliat în Huși, ., nr. 77, județul V., ș.a., în contradictoriu cu pârâtele C. Județeană Iași de Aplicare a Legii 18/1991 și C. C. Dolhești de F. F..
Obligă pârâtele în solidar să plătească reclamantului M. V. suma de 2010 lei, reprezentând cheltuieli de judecată."
Prin Sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, instanța:
"Dispune validarea propririi înființate de executorul judecătoresc G. A. în dosarul de executare nr. 335/2013 asupra conturilor Unității Administrativ Teritoriale . terțul poprit T. R., până la concurența debitului datorat de C. de F. F. Dolhești în cuantum de 1193,90 lei."
Se solicită ca instanța să constate că:
1.Prin titlul executoriu (Sentința civilă nr. 360/04.09.2012) este
obligată la plată o persoană (C. C. Dolhești de F. F.)
și prin hotărârea contestată (Sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014)
instanța obligă la plată o altă persoană (U.A.T. .> 2.Pentru U.A.T. . vreun titlu executoriu.
Nicio lege nu prevede ca în locul pârâtei C. C. Dolhești de F. F. să fie obligată la plată Unitatea Administrativ Teritorială . altă persoană.
In hotărârea atacată instanța nu indică baza legală care i-ar permite să dispună obligarea unei persoane să plătească în locul altei persoane.
Arată că potrivit legii, comisiile locale de fond funciar nu sunt subordonate unităților administrativ teritoriale și nu primesc sume de bani de la acestea.
Pentru aceste motive apreciază că Sentința civilă nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, este netemeinică și nelegală.
Arată că cererea este temeinică și legală, solicită să fie admisă și să se dispună anularea Sentinței civile nr. 247/2014 din 02.04.2014 a Judecătoriei Huși, pronunțată în dosarul nr._, întrucât, fiind emisă cu aplicarea greșită a legii, este netemeinică și nelegală.
Intimatul M. V. a depus la dosar întâmpinare față de cererea de contestație la executare făcută împotriva titlului Executoriu nr. 247/2014 din 02.04.2014 din dosar_ al Judecătoriei Huși, depusă de către U.A.T . aceasta contestă executarea silita deschisa la B. G. A. dosar de executare, silita 355/2013 pentru suma de 1193,90 lei.
Pe cale de excepție invocă autoritatea de lucru judecat potrivit art. 432 NCPC astfel împotriva acestui titlu executoriu si dosarului de executare silita a mai fost depusa contestație la executare la Judecătoria Raducăneni in dosarul nr._, contestație aflata in curs de judecata in apel la Tribunalul Iași . Astfel exista identitate de părți, obiect, cauza, pentru care o instanța s-a mai pronunțat o data si nu mai poate forma obiectul unui nou proces identic cu cel judecat deja odată. Mai mult reclamanta încalcă principiul bunei credințe prev. de art. 12 din NCPC si exercita aceste cai in mod abuziv fiind de rea credința încercând pe tot posibilul să tergiverseze executarea silita, iar in temeiul art. 12 NCPC alin. 2 solicită aplicarea unei amenzi judiciare.
Pe fondul cauzei solicită respingerea susținerilor contestatoarei care arata ca pe numele său nu exista niciun titlu executoriu, deoarece in data de 07.08.2013 Judecătoria Huși in dosarul nr._ a admis încuviințarea executării silite, iar in data de 02.04.2014 tot Judecătoria Huși a dispus validarea popririi in dosarul nr._ .
Pentru aceste motive solicita respingerea contestației la executare,
admiterea excepției invocate, si aplicarea unei amenzi judiciare pentru
abuzurile contestatoarei de drept procesual civil.
Analizand actele si lucrarile dosarului,hotararea apelata,prin prisma motivelor de apel si a dispozitiilor legale aplicabile, tribunalul retine urmatoarele:
Criticile aduse hotararii instantei de fond sunt intemeiate.
Instanta de fond a retinut in mod incorect ca Unitatea adminstrativ teritoriala Dolhesti ar avea vreun raport juridic cu C. locala de fond funciar Dolhesti.Aceasta din urma este debitor in cadrul proceduii de urmarire silita.
Potrivit art. 52 din L.18/1991, în sensul prezentei legi, comisia locala este autoritate publica cu activitate administrativa, iar comisia judeteana este autoritate publica cu autoritate administrativ-jurisdictionala.
C. judeteana si cea locala au, în limitele competentei lor si prin derogare de la dispozitiile Codului de procedura civila, calitate procesuala pasiva si, când este cazul, activa, fiind reprezentate legal prin Prefect, respectiv primar sau, pe baza unui mandat conventional, de catre unul dintre membri, nefiind obligatorie asistarea prin avocat.
Debitoare pentru obligatiile stabilite în sarcina Comisiei judetene de fond funciar este Institutia Prefectului V., urmare a interpretarii dispozitiilor legale din L.18/1991, HG 890/2005, L.215/2001 si L.340/2004.
Prin urmare, deși legea nu a prevăzut o subordonare a Comisiei Județene față de Instituția Prefectului, această dependență patrimonială rezultă din dispozițiile legii, o altă interpretare ducând la situația inechitabilă ca, pe motivul lipsei de patrimoniu a acestei comisii, persona care și-a câștigat dreptul în instanță și a făcut unele cheltuieli, deși se poate stabili culpa comisiei în aplicarea legii de fond funciar, să nu își poată recupera aceste cheltuieli.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor Codului civil persoana juridica îsi exercita drepturile si îsi îndeplineste obligatiile prin organele sale.
Actele juridice facute de organele persoanei juridice, în limitele puterilor ce le-au fost conferite, sunt actele persoanei juridice însasi.
Faptele ilicite savârsite de organele sale obliga însasi persoana juridica, daca au fost îndeplinite cu prilejul exercitarii functiei lor.
Faptele ilicite atrag si raspunderea personala a celui ce le-a savârsit, atât fata de persoana juridica, cât si fata de cel al treilea.Stabilirea obligatiei de plata a cheltuielilor de judecata presupune o culpa procesuala si, deci, o fapta ilicita în acceptiunea textului citat, raspunderea revenind nu numai persoanei juridice (comisiei de fond funciar în speta de fata) dar si organelor acesteia (Prefectului, ca presedinte al comisiei judetene).
F. de cele aratate, Tribunalul apreciaza ca apelul formulat este fondat, urmand sa fie admis.
In baza art.480 al.1 NCPC, Tribunalul va schimba sent. civ. nr.247/2014 a Judecatoriei H., in sensul respingerii cererii formulate de M. V..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de C. locală Dolhești pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor împotriva sent. civ. nr 247/2014 a Judecătoriei Huși, pe care o schimbă, în totalitate, după cum urmează:
Respinge cererea formulată de M. V. în contradictoriu cu debitoarea C. locală Dolhești pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privată asupra Terenurilor și terțul poprit T. R..
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5.11.2014.
Președinte, D. E. S. | Judecător, A. A. | |
Grefier, A. C. |
Red. jud. A.A./24-11-2014
5 ex./ .-11-2014
Judecător fond: I. C. A.
| ← Plângere contravenţională. Decizia nr. 949/2014. Tribunalul... | Fond funciar. Decizia nr. 1375/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
