Validare poprire. Decizia nr. 195/2013. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 195/2013 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 195/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECȚIA CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 195/R/2013
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M.-C. Ț.
Judecător P. C. D.
Judecător E. R. I.
Grefier R. A.
S-a luat în examinare soluționarea cererii de recurs declarată de către recurenta – creditoare . sediul în Bârlad, .. 15, jud. V., în contradictoriu cu intimatul – debitor P. D. L. V., cu sediul în V., ., nr. 70, J. V. și intimatul – terț poprit P. D. L., cu sediul în sector 1, București, ., împotriva sentinței civile nr. 3808/20.11.2012, pronunțată de Judecătoria V. în dosarul nr._, având ca obiect validare poprire.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurenta prin av. substituent C. L., ce depune delegație de substituire pentru apărător titular, S. I., lipsă fiind reprezentanții intimatelor.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează următoarele: cauza se află la al doilea termen de judecată; procedura de citare este legal îndeplinită; prin serviciul registratură, la data de 12.02.2013, recurenta prin apărător a depus cerere de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată; nu se solicită judecarea cauzei în lipsă;
S-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Instanța constată că cererea de lăsare a cauzei la sfârșitul ședinței de judecată a rămas fără obiect prin prezenta apărătorului substituent în instanță.
La interpelarea instanței, av. subs. C. L. pentru recurentă arată că nu are alte cereri de formulat, probe de solicitat sau acte de depus la dosar.
Instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în susținerea motivelor de recurs invocate.
Având cuvântul, recurenta prin av. substituent C. L., solicită admiterea cererii de recurs astfel cum a fost formulată și modificarea în tot a sentinței recurate în sensul admiterii acțiunii.
Învederează că singurul argument reținut de prima instanță pentru a dispune respingerea acțiunii a fost acela că reclamanta . a făcut dovada că terțul poprit ar datora sume de bani debitoarei P. D. L. V..
Apreciază că în faza de recurs a făcut dovada faptului că PDL București datorează sume de bani organizațiilor județene, deci inclusiv debitoarei din prezenta cauză, iar această obligație a organizației centrale își are temeiul în prevederile statutare ale acestui partid.
Din analiza acestui statut și în special din analiza art. 141 și 142 din statut, rezultă că sumele de bani care se adună cu titlu de cotizații, contribuții, donații etc. prin organizațiile județene reprezintă patrimoniul partidului.
Odată intrate aceste sume de bani în patrimoniul partidului, acesta prin organele sale centrale, stabilește sumele de bani ce vor fi direcționate către organizațiile sale județene.
În consecință, este evident faptul că debitoarea din prezenta cauză este susținută financiar de PDL central și este subordonată acestuia din acest punct de vedere. Față de aceste prevederi, instanța nu poate concluziona că terțul poprit PDL nu datora sume de bani PDL V..
Apreciază că în cauza de față nu sunt incidente prevederile Legii nr. 334/2006 referitoare al finanțarea activității partidelor politice, pentru că în această speță nu s-a pus problema finanțării unui partid politic ci a finanțării unei organizații județene de către un partid.
Față de aceste considerente, solicită să se constate că s-a făcut dovada faptului că PDL central datorează sume de bani filialei sale județene V., motiv pentru care apreciază că se impune admiterea prezentei cereri de recurs.
Av. susbt. C. L. depune la dosar concluzii scrise. Solicită obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată constând în onorariu de avocat, sens în care depune la dosar chitanța nr. 2/12.02.2013 în cuantum de 1 000 lei.
Instanța declară dezbaterile închise și lasă cauza în pronunțare, după care s-a trecut la deliberare, conform art. 256 Cod pr. civilă, dându-se decizia de față:
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului civil de față constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3808 din 20.11.2012 a Judecătoriei V., a fost respinsă cererea de validare poprire formulată de către .. în contradictoriu cu terțul poprit P. D. L. și cu debitorul P. D. L. V..
S-a dispus desființarea popririi instituite prin cererea din 22.06.2012 adresată terțului poprit P. D. L. de către B. M. B. în dosarul de executare nr. 428/2009.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Sentința civila nr. 873/11.03.2009 pronunțata de Judecătoria V. în dosarul_ (filele 13-14), debitorul P. D. L. V. a fost obligat la plata sumei de_ lei și dobânda calculată de la data de 21.05.2008 până la data plății efective
Întrucât debitoarea nu și-a îndeplinit obligația de plată, creditoarea s-a adresat către B. M. B., pentru ca, pe baza titlului executoriu, să demareze procedura executării silite. În consecința a fost deschis dosarul de executare nr. 428/2009.
Prin adresa din 22.06.2012, comunicată cu respectarea art. 87 pct. 1 Cod procedură civilă și art. 91 Cod procedură civilă la data de 27.06.2012, conform dovezii de primire, P. D. L. a fost notificat de înființarea popririi și trebuia să consemneze suma indisponibilizată în 15 zile de la primirea notificării în contul arătat în această adresă.
Terțul poprit nu a confirmat adresa de înființare a popririi.
Instanța a reținut ca potrivit art. 460 Cod procedură civilă, dacă terțul poprit nu-și mai îndeplinește obligațiile ce-i revin pentru efectuarea popririi, inclusiv în cazul în care, în loc să consemneze suma urmăribilă a liberat-o debitorului poprit, creditorul, debitorul sau organul de executare, în termen de 3 luni de la data când terțul poprit trebuia să consemneze sau să plătească suma urmăribilă, poate sesiza instanța de executare, în vederea validării popririi.
Instanța va cita creditorul urmăritor, debitorul și terțul poprit și, dacă din probele administrate rezultă că terțul poprit datorează sume de bani debitorului, va da o hotărâre de validare a popririi prin care va obliga terțul poprit să plătească creditorului, în limita creanței, suma datorată debitorului, iar în caz contrar, va hotărî desființarea popririi.
Așadar, în vederea înființării popririi instanța trebuia să constate dacă terțul poprit datora bani debitorului.
Însă, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanța a constatat că terțul poprit nu datora sume de bani debitorului. Chiar daca debitorul P. D. L. V. reprezinta o structura organizata pe criterii teritoriale a terțului poprit P. D. L. nu se făcea dovada că cel de al doilea datora organizației sale județene sume de bani. Mai mult, Legea nr. 334/2006 invocată de către creditoare în susținerea cererii sale nu cuprindea dispoziții din care să reiasă că organizațiile politice centrale aveau obligația finanțării organizațiilor subordonate județene, acestea din urmă având posibilitatea de a dispune de fonduri proprii dobândite prin mijloacele prevăzute de lege (cotizațiile membrilor, donații, sponsorizări etc.). De altfel, instanța a constatat că debitoarea avea cont deschis la CEC Bank asupra căruia s-a confirmat înființarea popririi (fila 65). Așadar, nu era îndeplinită una din condițiile necesare în vederea validării popririi, respectiv existența creanței debitoarei poprite fata de terțul poprit.
In consecință, instanța a respins acțiunea creditoarei și a dispus desființarea popririi instituite prin cererea din 22.06.2012 adresată terțului poprit P. D. L. de către B. M. B. în dosarul de executare nr. 428/2009.
Instanța a luat act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditoarea . Bârlad, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, pentru următoarele considerente:
Prin sentința recurată, instanța a respins acțiunea formulata, reținând faptul că: « in vederea înființării popririi, instanța trebuie sa constate daca terțul poprit datorează bani debitorului.
Insa, raportat la înscrisurile depuse la dosar, instanța constata ca terțul poprit nu datorează sume de bani debitorului [...] »
Așadar, instanța motivează ca PDL central București nu datorează bani organizației județene V. PDL, deși niciodată pe parcursul procesului PDL central București nu a susținut si nici nu a adus vreo dovada in sensul ca nu datorează bani organizației județene.
Din interpretarea dispozițiilor legale si statutare rezulta dincolo de orice îndoiala ca organizațiile județene funcționează cu ajutorul fondurilor puse la dispoziție de PDL central București, așa cum rezultă din analiza Titlului VI din Statutul PDL - document depus la dosarul cauzei de însuși terțul poprit.
Astfel, potrivit art. 141 "Veniturile PDL se constituie din: cotizații, contribuții, donații, taxe de afiliere, fonduri de la bugetul statului si alte venituri, conform legislației in vigoare".
In continuare, art. 142 prevede "Cotizația membrilor reprezintă suma încasată lunar de la membrii PDL înregistrați in fisele de evidență ale organizațiilor." iar art. 146 ca "Patrimoniul PDL este constituit din totalitatea bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sa sau dobândite sub orice forma in condițiile legii." Alineatul 2 al aceluiași articol dispune ca "Administrarea patrimoniului, folosirea, închirierea, transmiterea de bunuri si orice alte operațiuni se fac cu acordul trezoreriei partidului, in conformitate cu Regulamentul de organizare si funcționare al Trezoreriei Partidului D. L.."
Din economia prevederilor statutare mai sus citate rezulta ca veniturile PDL se compun, printre altele, din cotizațiile achitate de membrii PDL înregistrați in fisele de evidenta ale organizațiilor iar patrimoniul este constituit din totalitatea bunurilor mobile si imobile aflate in proprietatea sa sau dobândite sub orice forma in condițiile legii.
In lumina acestor dispoziții rezulta cu claritate ca organizațiile județene, așa cum este PDL V. debitorul din prezenta cauza depind financiar de PDL central care prin organismul statutar, Trezoreria partidului, distribuie fondurile către organizațiile județene.
De altfel, la titlul IV - Structura de conducere a partidului, cap. 15 - Comisiile naționale, la subcapitolul 15 B Statutul partidului prevede înființarea unei Comisii naționale de revizie si control - organism însărcinat cu controlul economic-financiar intern al partidului, preventive si ulterior.
Daca nu ar exista centralizarea veniturilor si organizațiile județene ar fi independente financiar, fără a exista obligație susținerii lor financiare de la nivel central nu ar exista nicio rațiune pentru înființarea acestei comisii naționale de revizie si control.
Este adevărat ca Legea 14/2003 conferă organizațiilor locale ale partidelor politice capacitatea de a-si asuma drepturi si obligații, în sensul că, potrivit art.12, partidele politice au ca subdiviziuni organizații teritoriale, potrivit organizării administrative a tarii, care au numărul minim de membri prevăzut de statut, iar organele locale pot reprezenta partidul politic fata de terți la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la banca si răspund de gestionarea acestora.
In mod evident, conturile pe care le pot deschide organizațiile județene sunt alimentate in principal de către PDL prin Trezoreria partidului, tocmai pentru a face posibila aplicarea/punerea in practica a dispozițiilor legale care prevăd ca organizațiile teritoriale reprezintă partidul politic la nivel local.
Din actele dosarului de executare silita aflate la dosarul cauzei rezulta ca toate conturile PDL V. erau goale, debitorul nedispunând de sumele necesare achitării creanței sale fata de societate.
S-a demonstrat așadar ca PDL are obligația alimentarii conturilor PDL V. tocmai pentru a permite acestei organizații județene sa reprezinte pe plan local interesele si politicile partidului.
Concluzia la care a ajuns instanța fondului, ca in cauza nu s-a făcui dovada ca terțul poprit ar datora sume de bani debitorului, este infirmata de dispozițiile legale si statutare mai sus citate.
De asemenea, aceasta concluzie a instanței este greșita si prin raportare la poziția procesuala adoptata atât de debitor cat si de terțul poprit care in timpul judecații in prima instanța nu au negat niciodată existenta dependentei financiare a PDL V. de PDL central București astfel încât, fiind în fața unui fapt necontestat de părți, instanța trebuia sa considere ca existenta datoriilor terțului poprit către debitorul lor este dovedita.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 ind. 1 C.p.civ.
Intimații, legal citați, nu au formulat întâmpinare.
Pentru dovedirea motivelor de recurs, recurenta a depus la dosar înscrisuri, anume Statutul partidului D. L..
A fost atașat dosarul nr._ al Judecătoriei V..
Analizând actele și lucrările dosarului, hotărârea recurată prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale aplicabile, instanța de control judiciar constată că recursul este neîntemeiat pentru următoarele considerente:
În mod legal și în concordanță cu probele administrate în cauză a reținut prima instanță că recurenta nu a făcut dovada faptului că terțul poprit ar datora vreo sumă de bani debitoarei sale.
Contrar susținerile recurentei, atitudinea pasivă a intimaților terț poprit și debitor nu o scutea pe aceasta de a face dovada faptului că într-adevăr debitoarea avea o creanță împotriva terțului poprit, în condițiile în care, potrivit dispozițiilor art. 1169 vechiul cod civil (în vigoare până la . Noului Cod de procedură civilă, potrivit art. 230 alin. 1 a din Legea nr. 71/2011), recurentei îi revenea sarcina probei, aceasta fiind cea care invoca existența respectivei creanțe.
De asemenea, nici din dispozițiile Statutului Partidului D. L., invocate de recurentă, nu confirmă existența unei asemenea creanțe.
Astfel, prevederile art. 142 și art. 146 din Statut fac referire la cotizațiile membrilor partidului și respectiv la administrarea fondurilor acestuia, fără a face referire la vreo obligație expresă a acestuia de a vira, cu o anumită periodicitate, anumite sume de bani organizațiilor județene, pentru a se putea reține că ne aflăm în prezența unei datorii a terțului poprit față de debitor, în sensul art. 452 și urm. C.pr.civ.
În eventualitatea în care, așa cum a susținut recurenta, terțul poprit ar vira anumite sume de bani organizației județene – debitoare, aceasta are posibilitatea de a-și îndestula creanța din respectivele sume, în condițiile în care, așa cum a reținut și prima instanță, asupra contului debitoarei deschis la CEC BANK s-a confirmat înființarea popririi.
Față de aceste considerente, văzând dispozițiile art. 312 al. 1 C. proc. Civ. și având în vedere că, în cauză, nu sunt incidente nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 C. proc. Civ. sau alte motive de ordine publică, tribunalul va respinge recursul, urmând să mențină hotărârea instanței de fond
Văzând dispozițiile art. 274 C.pr.civ. și urmare a respingerii recursului, și cererea recurentei privind acordarea de cheltuieli de judecată urmează să fie respinsă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de . împotriva sentinței civile nr. 3808 din 20.11.2012 a Judecătoriei V., pe care o menține.
Respinge cererea recurentei privind acordarea de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 12.02.2013.
Președinte, M.-C. Ț. | Judecător, P. C. D. | Judecător, E. R. I. |
Grefier, R. A. |
Red: Ț.M.C/17.03.2013
Tehnored: R.A./18.03.2013
2 ex./18.03.2013
Judecătoria V.: judecător O. C..
| ← Legea 10/2001. Sentința nr. 1694/2015. Tribunalul VASLUI | Legea 10/2001. Sentința nr. 65/2013. Tribunalul VASLUI → |
|---|
