Plângere contravenţională. Decizia nr. 1026/2015. Tribunalul VASLUI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1026/2015 pronunțată de Tribunalul VASLUI la data de 14-09-2015 în dosarul nr. 1026/2015
Document finalizat
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
CIVILĂ
DECIZIA CIVILĂ Nr. 1026/A
Ședința publică de la 14 Septembrie 2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE R.-N. O.
Judecător E. E. M.
Grefier M. M.
S-a luat în examinare judecarea cererii de apel formulate de apelant – petent S. M. „ D. C.” Huși cu sediul în Huși ..40, jud. V., în contradictoriu cu intimata Direcția de S. P. V. - Serviciul Control în S. P. cu sediul în V. ., .. V., împotriva sentinței civile nr. 102/2015 pronunțate la data de 17.02.2015 de către Judecătoria Huși, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, s-a prezentat avocat C. Luigi C. pentru apelant – petent S. M. „ D. C.” Huși cu împuternicire avocațială aflată la dosar, lipsă fiind intimata Direcția de S. P. V. - Serviciul Control în S. P..
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei de către grefier care a relevat faptul că apelul se află la al 3 lea termen de judecată; apelantul nu a depus răspuns la întâmpinare; s-a solicitat judecata cauzei în lipsă.
Interpelat reprezentantul convențional al apelantului – petent S. M. „D. C.” Huși, a declarat că nu mai are cereri noi de formulat și probe de administrat în apel, cu excepția celor administrate la instanța de fond.
Tribunalul față de declarația părții prezente prin reprezentant convențional că nu mai are cereri noi de formulat în apel și probe de administrat, în baza dispozițiilor art. 244 Cod pr. civilă constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul față de motivele de apel invocate.
Avocat C. Luigi C. pentru apelant – petent S. M. „ D. C.” Huși având cuvântul, arată că prin sentința civilă nr. 102 pronunțată la data de 17.02.2015 de către Judecătoria Huși a fost respinsă plângerea contravențională formulată de petentul S. M. „D. C.” Huși, împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții în sumă de 25.000 lei.
Împotriva acestei sentințe, arată că, a înțeles să formuleze apel, criticând-o din mai multe aspecte. Trecând peste acel aspect pe care l-a relatat în motivele de apel, cu privire la faptul că, instanța de fond nici măcar nu reține că au fost puse concluzii de către părți, din punctul său de vedere, această sentință este lipsită de temei, fiind rodul unei neînțelegeri a unei situații concrete, în conformitate cu care funcționează unitatea spitalicească, fiind vorba despre acel Ordin al Ministerului Sănătății nr. 1706/2007, care a stat de fapt și la baza aplicării temeiului de drept în baza căruia a fost aplicată sancțiunea contravențională în sumă de 25.000 lei.
Arată că, sunt grave erori în a se înțelege atât de către agentul constatator cât și de către instanța de fond. O structură C. primiri urgențe, funcționează în cadrul unui spital județean, municipal, înafara unor altor structuri, respectiv înafara camerelor de gardă. Arată că, tot la dosarul cauzei, tot în acest OMS nr. 1706/2007 există o Anexă 7 și prin care se spune foarte clar că, structura de primiri urgență, are două compartimente distincte, două linii epidemiologice distincte, o linie pentru adulți și o linie pentru minori, iar aceste linii nu se pot suprapune.
În atare condiții, din lipsă de spațiu, în zona respectivă unde este organizat CPU pentru adulți S. M. „D. C.” Huși, au organizat, circuit epidemiologic pentru minori în capătul secției de pediatrie, separat total de celelalte cabinete.
De altfel, arată că la dosarul cauzei, apelantul a depus un înscris, din care rezultă că, același agent constatator Direcția de S. P. V. dă autorizație acestei structuri așa cum este ea formată.
Un al doilea aspect, pe care arată că, nu-l reține nimeni și pe care cel mai probabil, nu l-a înțeles nimeni, este obligativitatea prezentării pacienților aduși cu ambulanța, prin compartimentul de primiri urgențe, este aparatul strict al asistentului sau medicului de pe ambulanță. Nu înțelege care este culpa Spitalului M. „D. C.” Huși pentru faptul că, cel de pe ambulanță a înțeles să ducă acel minor, direct în secție, fără să-l treacă pe la compartimentul de primiri urgențe. Solicită a se observa faptul că, pentru același motiv, au fost sancționate nenumărate persoane, spitalul ca persoană juridică, directorul ca persoana care trebuia să se ocupe de această situație, cei de la ambulanță și medicul pediatru care a primit acel copil, fără să aibă o fișă de prezentare din partea CPU.
Consideră că, nu se poate aplica o sancțiune, decât în condițiile în care se stabilește o culpă sau vinovăție acelui căruia îi aplici sancțiunea. Ori, din punctul său de vedere S. M. „D. C.” Huși nu are nici o culpă față de această situație.
Menționează că, este clar faptul că se pliază pe Anexa 7 din OMS nr. 1706/2007 și autorizat și de către Direcția de S. P. V.. De asemenea, rezultă clar și din ancheta făcută că, nu există nici o secundă prezentarea acelui pacient, acelui copil și care din nefericire a decedat, la compartimentul de primiri urgențe.
Precizează că, asistentul de pe ambulanță a înțeles să-l ducă pe copil direct pe secție și nu cunoaște pentru ce considerent l-a dus pe copil, cu toate că foaia de prezentare existentă la dosarul cauzei, nu prezintă cod roșu, în sensul că, în funcție de codul de prezentare, pacientul trece prin CPU, iar dacă nu se duce direct dacă nu a avut cod roșu. Consideră că nu a avut nici o justificare asistentul de pe ambulanță să-l ducă direct pe secție. Nu este nici o culpă a spitalului pentru faptul că acel asistent a înțeles să-l ducă direct pe secție, chiar dacă pe fișa de la dosarul cauzei apare cod galben. Atâta timp cât nu avea cod roșu, trebuia să-l treacă prin CPU.
Arată că, unica culpă în toată această situație creată, revine strict serviciului de ambulanță.
Față de motivele invocate atât în scris cât și verbal la acest termen, solicită admiterea apelului ca fiind întemeiat, să se dispună modificarea în tot sentința primei instanțe și rejudecând cauza, să se dispună admiterea plângerii așa cum a fost formulată.
În subsidiar, dacă se va considera că există vreo culpă în activitatea Spitalului M. „D. C.” Huși, consideră că sancțiunea avertismentului este mai mult decât suficientă pentru corectare, ori, păstrarea acestei amenzi de_ lei, nu ar face decât să debugeteze spitalul care este și așa destul de sărac ca buget.
Nu solicită cheltuieli de judecată.
Tribunalul declară dezbaterile închise și reține cererea de apel spre soluționare, după care, s-a trecut la deliberare conform art. 395, al 1 Cod procedură civilă, dându-se decizia de față.
TRIBUNALUL
Asupra apelului civil de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 102 din 17.02.2015 a Judecătoriei Huși s-a dispus respingerea plângerii contravenționale formulate de petentul S. M. „D. C.” Huși, în contradictoriu cu intimata Direcția de S. P. V. - Serviciul Control în S. P., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.10.2014 și menținerea, ca fiind legal și temeinic, a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr._/15.10.2014.
A fost respins capătul de cerere privind obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.
A reținut instanța de fond pentru a hotărî astfel că, echipa de control constituită prin Ordinului Ministerului Sănătății nr. 1165 / 2014, a efectuat un control vizând verificarea respectării procedurilor medicale, a condițiilor igienico-sanitare, precum și modul în care a fost gestionat cazul fetiței de 4 ani care a primit asistență medicală la Secția de pediatrie a Spitalului M. "D. C." Huși.
Cu ocazia controlului s-a constat că în gestionarea cazului pacientei decedate, atât S. M. "D. C." Huși cât și Serviciul Ambulanță Județean V. au încălcat prevederile Ordinului M.S. nr. 1706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor.
În speță, conform raportului de control, act constatator care a stat la baza încheierii procesului verbal contestat, comisia de control a constatat disfuncționalități majore referitoare la implementarea de către conducerea unității sanitare a prevederilor Ordinului M.S. nr. 1706/2007 privind conducerea și organizarea unităților și compartimentelor de primire a urgențelor.
Autorizația Sanitară de Funcționare nr. 136/2014 emisă de DSP V. și invocată de petent, nu face dovada nevinovăției sale. Autorizarea sanitară de funcționare a spitalelor, așa cum susține și intimatul prin întâmpinare, se efectuează de către autoritățile de sănătate publică județene în conformitate cu procedurile prevăzute în Ordinul M.S. Nr. 914 / 2006 pentru aprobarea normelor privind condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare. Conform art. 4 pct. 2 din anexa I la actul normativ anterior menționat, Autorizația Sanitară de Funcționare este un act tehnic și juridic prin care sunt stabilite condițiile și/sau parametrii de funcționare ori de punere în funcțiune a activității de asistență medicală spitalicească. Modul în care este organizat și gestionat efectiv circuitului pacientului nu reiese din actul de autorizare sanitară, acesta fiind o responsabilitate a conducerii unității sanitare și care rezultă și din Ordinul M.S. nr. 1706/2006.
Conform procesului verbal nr._/15.10.2014, în urma acțiunii de control s-a constatat că urgențele pediatrice sunt preluate în secția de pediatrie, practică frecventă în cadrul spitalului, fiind încălcate prev. art. 18, art. 20, art. 49, art. 64 și art. 95 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007.
De altfel, prin adresa înregistrată sub nr. 4650/27.06.2014, medicul coordonator CPU semnalează conducerii unității sanitare nereguli existente, respectiv faptul că sunt internați pacienți care nu sunt înregistrați în CPU.
Prin adresa nr. 3299/01.09.2014, SAJ V. sesizează în scris atât Direcția de S. P. V. cât și S. M. "D. C." Huși privind existența unor neconformități în funcționarea CPU Huși, iar prin adresa nr. 6472/05.09.2014, petentul comunică SAJ V. faptul că CPU " nu deține spații și dotări adecvate pentru nașteri și eventuale manevre pe care le impune starea pacientelor gravide sau ale fătului nou născut.
Susținerea petentului privind " obligația salvării conform Ordinului 1706/2007 să nu treacă prin ușa CPU fără să prezinte pacientul medicului urgentist este contrazisă de adresa nr. 2628/08.04.2014, prin care însăși conducerea unității sanitare comunică personalului," reguli legate de procedura de internare a pacientului, investigare și tratare a acestuia, precum și anumite reguli de conduită". Așa cum reiese din punctul 7 al adresei petentul stabilește contrar celor susținute și a normelor legale, faptul că excepție de la consemnarea în registrul unic de consultații CPU, face secția de pediatrie care are registrul de consultații în secție.
Așa cum rezultă din Referatul medicului coordonator SMURD 6 Regiunea Nord-Est, invocat de petent ca fiind în contradicție cu procesul verbal de control, respectiv de contravenție, în urma evaluării sunt evidențiate criterii de conformare, primul dintre acestea fiind reprezentat chiar de " completarea dotării CPU cu set de materiale de resuscitare pentru pediatrie". Totodată, concluzia evaluatorului, care, în urma analizei documentației privind în principal structura spațiilor și dotarea cu aparatură și medicamente, materiale sanitare, este că, sunt îndeplinite la acea dată, "majoritatea criteriilor de funcționare" .
Conform art. 18 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007: În spitalele unde funcționează UPU sau CPU nu mai funcționează sisteme paralele de primiri urgențe sub forma unor camere de gardă sau sub oricare altă formă decât în cazurile specifice prevăzute în prezentul ordin.”
Conform art. 20 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007: “Internarea pacienților în regim de urgență în spital se face doar prin UPU sau CPU, cu excepția pacienților aflați în stare critică transferați direct din alte unități sanitare la secțiile de terapie intensivă fără a fi necesară evaluarea lor în UPU.”
Conform art. 49 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007: “Primirea pacienților de urgență în spitalele cu UPU sau CPU se face numai în aceste structuri, cu excepția urgențelor minore de ortopedie, care pot fi după triaj direcționate la o cameră de gardă-ortopedie. Medicii în specialitatea ortopedie și traumatologie au obligația să asigure și consultațiile în cadrul UPU/CPU, la solicitarea medicilor de gardă din cadrul acestor structuri, pacienților cu leziuni ortopedice”.
Conform art. 64 din Ordinul Ministrului Sănătății nr. 1706/2007: “Internarea de urgență a pacienților în spital se face doar prin UPU sau CPU, în urma întocmirii unei fișe individuale de urgență, examinării și evaluării pacientului, cu excepția cazului în care spitalul nu deține o asemenea secție”.
Conform art. 25 alin. 2 lit. a din HG857/2011: “Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei în cazul faptelor săvârșite de persoanele fizice, respectiv cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei în cazul faptelor săvârșite de persoanele juridice: a) nerespectarea dispozițiilor legale în vigoare privind procedura de preluare și internare a cazurilor de urgență”.
Instanța a constatat că petentul se face vinovat de comiterea contravenției reținute în sarcina sa, prin încălcarea prevederilor legale mai sus enunțate, iar apărarea acestuia cu privire la lipsa unor dotări din cadrul CPU sunt contrazise de referatul de avizare al medicului coordonator SMURD 6 Regiunea NORD-EST, referat ce a stat la baza autorizării funcționării CPU și din care rezultă că în CPU existau dotările la care se face referire.
Față de probatoriul administrat în cauză, rezultă fără nici un echivoc faptul că petentul a încălcat prevederile legale exprese și imperative privind normele din domeniul sănătății publice.
În ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale în raport de disp.art.21 alin.3 din OG 2/2001, instanța a reținut că amenda contravențională aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările în care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, așa încât nu se impune reevaluarea acesteia, cu atât mai mult cu cât normele încălcate privesc sănătatea publică ce poate avea consecințe grave atât în planul activității proprii, cât și la nivelul fiecărui cetățean.
Astfel, instanța a apreciat că în cauză, potrivit dispozițiilor legale menționate pe parcursul considerentelor si în baza probelor pertinente, utile si concludente administrate, plângerea petentului este neîntemeiată și o respinge, conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel S. M. D. C. criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Susține apelantul că nu se face vinovat de contravențiile reținute în sarcina sa, activitatea era corect organizată, fiind însă greșeli comise de personalul de pe ambulanță.
Analizând hotărârea instanței de fond, în raport cu actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu sub toate aspectele, așa cum prevede art. 479 NCPC, Tribunalul constată că apelul este nefondat.
Instanța de fond, a apreciat în mod corect, faptul că procesul verbal contestat, este legal și temeinic întocmit, nefiind cazuri de nulitate absolută a acestuia prev. de art. 15-19 OG2/2001.
Primirea urgențelor medicale se face numai după selectarea, pe bază de cod a pacientului, în funcție de vârsta sa, în compartimentul anume destinat in acest scop.
Instanța de fond în mod corect a analizat situația reținută in procesul verbal contestat, evidențiindu-se neregulile constatate de organul constatator, și care au dus la sancționarea contravențională a apelantului.
Conducerea Spitalului D. C., a stabilit în mod greșit, reguli, care, întră în contradicție cu dispozițiile legale și care au condus la o activitate viciată a CPU din acest spital, care ulterior au degenerat în probleme cu final nefericit.
Procesul verbal contestat s-a întocmit, după efectuarea unui control instituit de Ministerul Sănătății, după tristul incident cu copilul de numai 4 ani, internat necorespunzător în cadrul acestui spital.
Aspectele negative elemente constitutive ale contravenției au fost sesizate de organul de control, în mod personal, iar conform art.15 din OG2/2001, cele constate de agenții constatatori, constituie probe.
Probatoriul administrat de instanța de fond coroborat cu cel strâns ulterior de agenții constatatori, conduc la vinovăția apelantului.
Fapta contravențională fiind una gravă, nu impune înlocuirea amenzii contravenționale cu avertismentul, nefiind îndeplinite condițiile legale referitoare la lipsa pericolului social, al acestei fapte.
Pentru aceste considerente, în baza art. 480 Cod pr. civilă, va respinge ca neîntemeiat apelul declarat de S. M. D. C. Huși împotriva sentinței civile nr.102 din 17.02.2015 pronunțate de Judecătoria Huși, pe care o va menține.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca neîntemeiat apelul declarat de S. M. D. C. Huși împotriva sentinței civile nr.102 din 17.02.2015 pronunțate de Judecătoria Huși, pe care o menține.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 14 septembrie 2015.
Președinte, R.-N. O. | Judecător, E. E. M. | |
Grefier, M. M. |
Red: O.R.N.
Tehnoredactat: M.M.
Ex. 4/ 12.10.2015
.>
Judecătoria Huși - judecător fond I. B.
| ← Contestaţie la executare. Decizia nr. 112/2015. Tribunalul VASLUI | Plângere contravenţională. Decizia nr. 1072/2015. Tribunalul... → |
|---|
