Contestaţie la executare. Hotărâre din 14-03-2013, Tribunalul VRANCEA
| Comentarii |
|
Hotărâre pronunțată de Tribunalul VRANCEA la data de 14-03-2013 în dosarul nr. 1424/91/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
TRIBUNALUL V.
SECTIA I CIVILA
DECIZIA CIVILĂ NR. 250
Ședința publică de la 14 martie 2013
PREȘEDINTE: V. V. N.
Judecător: D. J.
Judecător: R. S.
Grefier: I. Albiței
Pe rol fiind judecarea recursului declarat de recurentul D. N., cu domiciliul în mun. B., . ..3 județul B., împotriva sentinței civile nr. 6456 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._/231/2011*, în contradictoriu cu intimații D. R., cu domiciliul în comuna Vidra . și B. B. C., cu sediul în mun. Focșani județul V..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurentul D. N., personal și asistat de av. Tibișoiu D. D., cu împuternicire avocațială la dosar, și av. L. M. pentru intimatul lipsă D. R., cu împuternicire avocațială la dosar, lipsă fiind și intimatul B. B. C..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Av. L. M. depune la dosar întâmpinare.
Av. Tibișoiu D.D. depune la dosar împuternicire avocațială și dovada achitării taxei judiciare de timbru în sumă de 86,00 lei și timbru judiciar în valoare de 5,00 lei.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în cadrul dezbaterilor.
Av. Tibișoiu D.D. având cuvântul pentru recurent, critică sentința primei instanțe ca fiind netemeinică și nelegală.
Sub aspectul netemeiniciei apreciază că, din întreg probatoriul instanța de fond nu a dat eficiență înscrisurilor de la dosar și că, de asemenea, nu s-au dat eficiență nici disp. art. 129 C.pr.civ.; dacă părțile nu s-au înțeles la notariat atunci va decide instanța. De asemenea, apreciază că, situația de fapt a fost reținută în mod eronat privitor la imobilele ce au făcut obiectul executării silite și, de asemenea, că nu se poate invoca faptul că recurentul are calitate de debitor. Că nu s-a dat eficiență probatoriului rezultă din faptul că nu s-a reținut că executarea silită a început la ora 9,30 potrivit procesului verbal lipsa recurentului datorându-se culpei executorului care i-a înaintat convocarea pentru orele 9,30 – 10,30 (fila 41 dosar).
La dosar există procesul verbal unde se menționează că executarea a început la ora 9,30, în condițiile în care nu a fost prezentă partea. Apreciază că aceasta nu se poate face fără citarea părților, având în vedere că s-a stabilit interval orar 9,30 – 10,30 iar executarea a început la ora 9,30, ba chiar la ora 9,15.
În ce privește nelegalitatea hotărârii precizează că instanța de fond a plecat de la reținerea eronată a situației de fapt privind posesia imobilelor, cu nerespectarea unor dispoziții legale, și anume: disp.art. 3711 C.pr.civ. prin care obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bună voie. și alin.(2) din același art. astfel: … raportat la aceste dispoziții legale este evident că nu există un titlu executoriu conform art. 374 C.pr.civ., care să fie pus în mod valabil în executare…, astfel recurentul nu are calitate de debitor în sensul art. 3711 și art. 572 C.pr.civ. Nu există titlu executoriu, nu scrie că există obligația de a se preda terenul. De asemenea, mai precizează că instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie, nu a manifestat rol activ și nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată – cu toate că din încheierea din data de 04.12.2012 (fila 120) rezultă clar că a solicitat cheltuieli de judecată – există dovezi în acest sens.
Solicită admiterea recursului, admiterea în parte a hotărârii, admiterea în tot a contestației cum a fost completată. Licită cheltuieli de judecată.
Av. L. M. având cuvântul pentru intimatul D. R., solicită respingerea recursului ca neîntemeiat. Precizează că s-au compensat cheltuielile de judecată - prin dosarul de partaj nr._ al Judecătoriei Focșani instanța a dispus compensarea acestor cheltuieli. Au fost respinse celelalte motive întrucât erau neîntemeiate. Potrivit dosarului de executare recurentul a fost citat pentru rele 9,30 – 10,30, partea adversă a spus că a fost prezentă și nu a arătat care a fost vătămarea sa.
Procesul verbal a fost întocmit între orele 9,30 – 10,30 și, ca urmare a faptului că au existat mai multe litigii – executarea silită se putea face numai în contradictoriu cu recurentul, care se contrazice în însăși motivele de recurs, ba că a fost ba că nu a fost citat. Ambele părți trebuiau să participe la executarea silită.
Precizează că nu se putea face carte funciară fără această punere în posesie; că, de la data somației până la punerea în posesie a durat câteva luni.
Cu privire la cheltuielile de judecată precizează că a fost admisă numai pentru suma de 287 lei, fiind posibilitatea de a se putea solicita completare dispozitiv. Solicită cheltuieli de judecată.
Av. Tibișoiu D.D. în replică, cu privire la citare precizează că la fila 104, se menționează că executorul a început executarea la ora 9,30, ar i trebuie în intervalul 9,30 – 10,30, iar potrivit art. 304 pct.6 C.pr.civ. instanța nu s-a pronunțat pe ce s-a cerut.
TRIBUNALUL
Deliberând asupra cererii de recurs de față, constată următoarele:
I. pozițiile procedurale adoptate de părțile litigante și aspecte procedurale relevante
1. Prin cererea introdusa pe rolul Judecătoriei Focșani sub nr._/231/2011 la data de 16.12.2011, cu completările ulterioare (filele 11-13) contestatorul D. N. a formulat in contradictoriu cu intimații D. R. si B. B. C. contestație la executare prin care a solicitat anularea somației din 20.01.2011 si a procesului verbal de stabilire a cheltuielilor de executare din 06.12.2011 si a întregii executări silite.
In motivarea cererii, contestatorul a arătat ca prin sentința civila nr. 912/2011, decizia civila nr.1118/2009, decizia civila nr. 295/2010 si decizia civila nr.709/2011 s-a dezbătut succesiunea de pe urma autorului lor, ca bunurile din masa succesorala au fost tot timpul in posesia intimatului, ca executarea silita a fost pornita in mod nelegal întrucât obligația stabilita printr-un titlu executoriu se aduce la îndeplinire de buna-voie iar contestatorul nu a exercitat posesia asupra imobilelor. A mai arătat ca in mod eronat s-au stabilit sumele ce se executa, reprezentând cheltuieli de judecata.
In drept, cererea a fost întemeiata potrivit disp. art. 371, art. 578-580 ind.1, art.577, art.388, 379, art.404 C.p.c.
In dovedirea cererii,contestatorul a depus înscrisuri.
2. A fost atașat in xerocopie, dosarul de executare silita nr. 670/2011 al B. B. C..
3. Prin sentința civila nr.691/02.02.2012 s-a admis excepția netimbrării și s-a dispus anularea cererii de chemare in judecata ca netimbrata.
4. Prin decizia civila nr.436/19.04.2012 pronunțata de Tribunalul V. s-a admis recursul declarat de contestator, a fost casata sentința primei instanțe, a fost respinsa ca neîntemeiata excepția netimbrării, cauza fiind trimisa spre continuarea judecății.
5. La termenul de judecata din data de 26.07.2012, intimatul D. R. a invocat excepția tardivității formulării contestației la executare cu privire la procesul verbal de punere in posesie din data de 06.04.2012.
6. Intimatul D. R. nu a formulat întâmpinare .
7. In cauza s-a administrat proba cu înscrisurile depuse de parți.
II. soluția de primă instanță recurată
8. Prin sentința civilă nr. 6456/11.12.2012Judecătoria Focșani a respins ca neîntemeiata excepția tardivității formulării contestației împotriva procesului verbal din 06.04.2012 încheiat in dos. exec. silita nr.670/2011 al B. B. C., a admis în parte cererea având ca obiect contestație la executare înregistrată sub nr._/231/2011 formulată de contestatorul D. N. în contradictoriu cu intimații D. R. și B. B. C., a stabilit ca valoarea cheltuielilor de judecata ce fac obiectul executării silite in dosarul de executare nr.670/2011 al B. B. C. este in suma de 287 lei, în temeiul art. 404 alin. 1 C.p.c., a dispus îndreptarea în mod corespunzător, conform dispozițiilor din prezenta sentință,a tuturor actelor de executare emise, in dosarul de executarenr.670/2011 al B. B. C., exclusiv in ce privește valoarea acestei creanțe.
III. cererea de recurs promovată
9. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului V. în data de 20.02.2013 sub nr._, recurentul D. N. (în continuare recurentul) a formulat recurs împotriva sentinței civile mai sus amintite și pronunțată de Judecătoria Focșani, solicitând să se admită cererea de recurs, să fie modificată hotărârea iar pe fond să fie admisă contestația astfel cum a fost completată.
În motivarea recursului a invocat, în esență, prevederile art. 304 pct. 9 și art. 304¹ C.p.c., precizând că sentința este netemeinică pentru că nu s-a dat eficiență înscrisurilor existente în cauză, fiind reținută eronat situația de fapt privind posesia imobilelor ce au făcut obiectul executării silite, nefiind analizat probatoriul dar și nelegală pentru nerespectarea dispozițiilor art. 371¹ C.p.c. A mai indicat că nu există un titlu executoriu care să fie pus în executare în mod valabil, recurentul neavând calitatea de debitor. În plus, instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la nulitatea absolută a procesului-verbal de punere în posesie, nu a manifestat rol activ și nu s-a pronunțat cu privire la cheltuielile de judecată.
10. Intimatul D. R. a formulat întâmpinare.
Analizând probatoriul administrat în cauză în lumina legislației aplicabile în speță, Tribunalul reține următoarele:
IV. analiza temeiniciei cererii de recurs, în lumina legislației în vigoare și a limitelor învestirii instanței
IV.1. textele legale relevante aplicabile în speță
Art. 304 pct. 9 C.p.c.: „Modificarea sau casarea unor hotarari se poate cere in urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii”.
IV.2. analiza motivelor de recurs
IV.2.1. Aspecte preliminare
Cu titlu preliminar, Tribunalul amintește că în lumina art. 129 alin. 5 Cod de procedură civilă (în continuare C.p.c.): „Judecãtorii au îndatorirea sã stãruie, prin toate mijloacele legale, pentru a preveni orice greșealã privind aflarea adevãrului în cauzã, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectã a legii, în scopul pronunțãrii unei hotãrâri temeinice și legale. Dacã probele propuse nu sunt îndestulãtoare pentru lãmurirea în întregime a procesului, instanța va dispune ca pãrțile sã completeze probele. De asemenea, judecãtorul poate, din oficiu, sã punã în discuția pãrților necesitatea administrãrii altor probe, pe care le poate ordona chiar dacã pãrțile se împotrivesc”.
Chiar în atari condiții Tribunalul subliniază că în condițiile art. 129 alin. 5¹ C.p.c.: „Cu toate acestea, pãrțile nu pot invoca în cãile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii”.
Pornind de la aceste norme legale accesibile și previzibile, Tribunalul reține că părțile nu pot invoca în căile de atac omisiunea instanței de a ordona din oficiu probe pe care ele nu le-au propus și administrat în condițiile legii.
IV.2.2. Cu privire la alegata încălcare a art. 304 pct. 9 C.p.c., analizând sentința recurată prin prisma motivului de recurs invocat de partea recurentă, Tribunalul constată că sentința atacată nu este lipsita de temei legal și, în plus, a fost data cu respectarea și aplicarea corectă a legii.
Adoptând aceeași linie de analiză oferită de prima instanță, atât în plan faptic cât și în cel al dreptului relevant cauzei, Tribunalul reține următoarele elemente:
În primul rând, Tribunalul constată că limitele învestirii instanței de fond au fost stabilite de o manieră judicioasă de prima instanță și față de acestea prima instanță a analizat cele solicitate de partea reclamantă în mod complet dar și judicios.
În al doilea rând, notând incidența inclusiv în această fază procesuală a principiului disponibilității și aceasta inclusiv în lumina dispozițiilor înscrise în art. 304¹ C.p.c., Tribunalul reține că prin sentința civila nr.912/08.02.2011, pronunțata de Judecătoria Focșani in dosarul nr._, îndreptata ulterior prin încheierea din 03.03.2011 rămasa irevocabila, s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, s-au atribuit acestora loturi, intimatul fiind obligat la plata către contestator a cheltuielilor de judecata in valoare de 1.713 lei.
Prin decizia civila nr.1118/26.11.2009 pronunțata de Tribunalul V. in dosarul nr._/231/2008,s-a dispus obligarea contestatorului la plata către intimat a cheltuielilor de judecata in valoare de 500 lei.
Prin decizia civila nr.295/16.03.2010 pronunțata de Tribunalul V. in dosarul nr._ s-a dispus obligarea contestatorului la plata către intimat a cheltuielilor de judecata in valoare de 500 lei.
Prin decizia civila nr.709/2011 pronunțata de Tribunalul V. in dosarul nr._ s-a dispus obligarea contestatorului la plata către intimat a cheltuielilor de judecata in valoare de 1000 lei.
Prin încheierea din data de 30.11.2011, pronunțata in dosarul nr._/231/2011 de Judecătoria Focșani, s-a dispus încuviințarea executării silite a hotărârii judecătorești pronunțate, astfel ca, in cursul executării silite desfășurate in dosarul nr. 670/2011 al B.E.J. B. C., a fost emisa somația nr.670/2011 din 06.12.2011, cu privire la obligația contestatorului de a lăsa in pașnica posesie si deplina proprietate suprafețele de teren atribuite intimatului, prin titlul executoriu sentința civila nr.912/08.02.2011, pronunțata de Judecătoria Focșani in dosarul nr._ si pentru plata sumei de 2001,89 lei, reprezentând cheltuieli de judecata, onorariu de executare, cheltuieli de executare si TVA aferenta.
Potrivit procesului verbal de constatare a cheltuielilor de executare din 06.12.2011 s-a stabilit ca onorariul de executare este in cuantum de 155 lei si 37,20 lei, TVA, 14,3 lei, taxe de timbru, 197,90 lei cheltuieli procedurale si 47,49 lei TVA, (in total suma de 451,89 lei).
La data de 06.04.2012 s-a emis procesul verbal de punere in posesie cu privire la suprafețele de teren atribuite intimatului, procedându-se la identificarea terenurilor.
Pornind de la aceste elemente de ordin faptic, expuse în mod judicios inclusiv în cuprinsul sentinței recurate, Tribunalul reține că în lumina dispozițiilor înscrise în art. 387, art.388 si următoarele C.p.c., actele întocmite în dosarul de executare mai sus amintit cuprind mențiunile obligatorii prevăzute de lege .
În concret, Tribunalul reține justă indicația recurentului conform căreia în conformitate cu art.371¹ C.p.c.obligația stabilita prin hotărâre de instanța se aduce la îndeplinire de bunăvoie, insa din probele administrate în fața primei instanțe nu rezulta ca pana la momentul demarării fazei execuționale contestatorul ar fi executat obligația ce ii incumba potrivit titlurilor executorii indicate mai sus, intervalul cuprins intre data pronunțării hotărârii, 08.02.2011 si data înregistrării cererii de executare silita a creditorului intimat, 24.11.2011, fiind suficient și rezonabil pentru realizarea unei executări benevole din partea debitorului contestator, cu privire la obligațiile de care era ținut, rezultate din cheltuielile de judecata stabilite prin titlurile executorii. În atari condiții, instanța de fond a reținut în mod corect că debitorul contestator a avut o atitudine pasivă, ce poate fi echivalată cu un refuz tacit de executare benevola.
Sub un alt plan, asemenea primei instanțe, Tribunalul reține că alegația recurentului conform căreia terenurile ce au fost atribuite intimatului prin titlul executoriu se aflau in posesia acestuia, implicit, fiind inutila punerea in posesie, nu a fost probată de recurent.
Din probatoriul administrat nu a nerezultat că părțile au stăpânit terenurile anterior, astfel cum s-a statuat prin titlul executoriu si ca erau stabilite si materializate hotarele dintre loturile atribuite părților, astfel ca o atare punere in posesie conform procesului verbal încheiat la data de 06.04.2012, apare a fi fost legala si temeinica.
În această ultimă privință, Tribunalul reamintește că prevederile art. 82 și 112 C.p.c. care prevăd condițiile de conținut ale cererii de chemare în judecată în general, relevante fiind în acest caz dispozițiile art. 112 art. 1 pct. 5 C.p.c. conform cărora: „cererea de chemare în judecată va cuprinde arătarea dovezilor pe care se sprijină fiecare capăt de cerere”. Elementele de conținut ale cererii de chemare în judecată sunt determinate de principiul disponibilității procesului civil, conform art. 129 alin. 1 teza finală C.p.c. „părțile au îndatorirea (…) să-și probeze pretențiile și apărările”, principiu în strânsă legătură cu cel înscris în art. 1169 Cod civil conform căruia „cel ce face o propunere în fața judecății trebuie să o dovedească”. Pornind de la aceste scurte considerații teoretice și având în vedere că mijloacele de probă admise în procesul civil sunt în mod exhaustiv enumerate de art. 1170 Cod civil, Tribunalul notează că în pofida intervalului de timp rezonabil avut la îndemână contestatorul recurent nu a probat în mod eficient propriile alegații.
Sub un alt aspect, Tribunalul, în urma analizei celei de-a doua critici adusă de recurent, constată că într-adevăr conform înștiințării realizată de executorul judecătoresc (fila 41 dosar de primă instanță) rezultă că D. N. a fost informat să se prezinte la imobilele în cauză în data de 06.04.2012 între orele 09.30 și 10.30. Din cuprinsul procesului-verbal din 06.04.2012 rezultă că executarea silită a început în jurul orei 09.30, pârâtul sosind la terenurile din litigiu după plecarea celor prezenți la punerea în posesie la celelalte puncte în afara satului Voloșcani.
În atari condiții, Tribunalul are a stabili dacă în lumina stării de fapt expusă mai sus executorul judecătoresc a înfrânt normele legale în materie iar în caz afirmativ dacă se impune a fi aplicată o sancțiune procesuală și în c condiții.
În concret, Tribunalul reține că prin conținutul înștiințării adresate recurentului executorul judecătoresc a realizat de o manieră judicioasă respectarea dreptului acestuia la apărare. În plus, conținutul înștiințării prevede de o manieră clară ora de începere a punerii în posesie iar recurentul avea obligația de a se conforma acesteia. Având ca reper diligența ce trebuie manifestată în atari situații, instanța reține că recurentul avea obligația fie de a se prezenta la ora 09.30 sau, în caz de împiedicare, de a încunoștința expertul despre o eventuală întârziere. Niciuna dintre cele două teze nu rezultă din probele administrate.
Chiar admițând teza contrară, propusă de recurent, Tribunalul subliniază că față de caracterul normelor incidente în această materie și față de interesul ocrotit de acestea sancțiunea nu poate fi decât nulitatea relativă, condiționată așadar de existența unei vătămări cauzate părții și care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anularea actului. Or, analizând pozițiile procesuale adoptate de recurent în cursul procedurilor Tribunalul nu identifică nici o susținere concretă și probată relativă la o atare vătămare (în concret, în ce ar fi constat aceasta) și nici nu rezultă că vătămarea ar exista, cel puțin pe calea uzului de prezumții simple.
În consecință, critica adusă de recurent este nefondată.
Pe de altă parte însă, Tribunalul constată că susținerea contestatorului conform căreia suma ce face obiectul executării silite, reprezentând diferența de plata a cheltuielilor de judecata rezultând din titlurile executorii ce se executa silit a fost eronat stabilita, întrucât nu au fost avute in vedere si creanțele sale împotriva intimatului D. R. este întemeiata. Asemenea primei instanțe, Tribunalul reține că deși pe calea contestației la executare nu se poate modifica sau desființa hotărârea ce constituie titlul executoriu, in sensul diminuării cuantumului creanței la a cărei executare intimatul este îndreptățit, in acest fel riscând a se aduce atingere principiului autorității de lucru judecat, pot fi totuși invocate apărări de fond privind cauze de stingere ale obligației ce fac obiectul titlului executoriu, una dintre acestea fiind compensația legala intre datorii reciproce ale parților raportului juridic execuțional stabilite prin titlurile executorii.
Invocarea compensației legale, in temeiul art. 1413 Cod Civil, presupune îndeplinirea cumulativa a următoarelor condiții: existenta a doua obligații reciproce, creanțele trebuind sa existe intre aceleași persoane, una fata de cealaltă, obligațiile sa aibă ca obiect o suma de bani sau bunuri fungibile, sa fie certe si lichide si sa fi ajuns la scadenta .
Văzând inclusiv prevederile art. 379 C.p.c., Tribunalul reține că într-adevăr creanțele reciproce ale parților îndeplinesc condițiile cumulative mai sus arătate iar valoarea cheltuielilor de judecata ce fac obiectul executării silite in dosarul de executare nr.670/2011 al B. B. C., in sarcina contestatorului debitor, este in suma de 287 lei si nu de 1550 lei, cum s-a stabilit.
Văzând ultima critică adusă de recurent, relativă la nepronunțarea instanței de fond asupra solicitării sale de obligare a intimatului la plata cheltuielilor de judecată, Tribunalul amintește că în lumina art. 281² alin. 1 C.p.c. „daca prin hotararea data instanta a omis sa se pronunte asupra unui capat de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotararii in acelasi termen in care se poate declara, dupa caz, apel sau recurs impotriva acelei hotarari, iar in cazul hotararilor date in fond dupa casarea cu retinere, in termen de 15 zile de la pronuntare” iar conform art. art. 281 indice 2a C.p.c. „Îndreptarea, lămurirea, înlăturarea dispozițiilor potrivnice sau completarea hotărârii nu poate fi cerută pe calea apelului sau recursului, ci numai în condițiile art. 281-281^2”.
În consecință, această ultimă critică este în mod manifest nefondată.
În concluzie, Tribunalul va respinge ca nefondat recursul. Văzând prevederile art. 274 C.p.c., solicitarea părții învingătoare din această fază procesuală precum și probarea de către aceasta a efectuării de cheltuieli de judecată (chitanță nr. 21/05.03.2013), Tribunalul va obliga pe recurent la plata sumei de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată în favoarea intimatului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE :
Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul D. N., cu domiciliul în mun. B., . ..3 județul B., împotriva sentinței civile nr. 6456 din 11.12.2012 pronunțată de Judecătoria Focșani în dosarul nr._/231/2011*, în contradictoriu cu intimații D. R., cu domiciliul în comuna Vidra . și B. B. C., cu sediul în mun. Focșani județul V..
Obligă recurentul să plătească intimatului D. R. suma de 500 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 14 martie 2013.
Președinte, Judecător, Judecător,
V. V. N. D. J. R. S.
Grefier,
I. Albiței
Red.D.J./09.04.2013;
Tehnred. A.I./09.04.2013;
2 ex.;
Jud.fd.: R. I..
| ← Despăgubiri Legea nr.221/2009. Sentința nr. 584/2013.... | Fond funciar. Decizia nr. 828/2013. Tribunalul VRANCEA → |
|---|
