Acţiune în revendicare. Adeverinţă provizorie eliberată în temeiul Legii nr. 18/1991. Forţa probantă
Comentarii |
|
Adeverinţa provizorie eliberată de comisia de aplicare a Legii fondului funciar nr. 18/1991 nu constituie titlu de proprietate, care să justifice admiterea acţiunii în revendicare a terenului.
(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 503/5.04.1996)
Prin cererea adresată Judecătoriei Urziceni reclamantul C. P. a chemat în judecată pe pârâtul B. V. pentru ca instanţa, prin sentinţa ce o va pronunţa, să îl oblige pe pârât să lase reclamantului în deplină proprietate şi posesie terenul în suprafaţă de 1.250 mp, situat în comuna Moviliţa, judeţ Ialomiţa.
Prin sentinţa civilă nr. 2.000/1993, Judecătoria Urziceni a respins acţiunea ca nefondată.
Tribunalul Ialomiţa, prin decizia nr. 426A/1995, a respins, ca nefondat, apelul declarat de moştenitoarele defunctului reclamant împotriva sentinţei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut că reclamantul, respectiv moştenitoarele acestuia, nu au făcut dovada dreptului de proprietate asupra suprafeţei de teren pe care o revendică, împotriva acestei decizii apelantele au declarat recurs, în dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 24 din Legea nr. 18/1991, şi nu dispoziţiile art. 23 din aceeaşi lege, aşa cum greşit s-a susţinut. Criticile formulate nu sunt întemeiate.
în mod corect s-a reţinut de către instanţa de apel că reclamantele nu au făcut dovada că autorului lor i s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra suprafeţei de teren revendicate.
Este adevărat că la dosarul cauzei a fost depusă adeverinţa provizorie de proprietate nr. 3/1991 eliberată de Comisia Comunală Moviliţa de aplicare a Legii fondului funciar, din care nu rezultă însă că acestuia i s-ar fi reconstituit şi dreptul de proprietate asupra suprafeţei de 1.250 m. p., situat în intravilanul comunei Moviliţa.
Pe de altă parte, critica privitoare la aplicarea în cauză a dispoziţiilor art. 24 din Legea nr. 18/1991, nu este întemeiată, faţă de împrejurarea că nu s-a făcut dovada cu acte, respectiv titlu de proprietate, a dreptului de proprietate în privinţa suprafeţei de teren revendicată.
Notă: Prin decizia nr. 1/1997 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul în interesul legii declarat de procurorul general şi a stabilit că adeverinţa eliberată de comisia constituită potrivit Legii nr. 18/1991 şi procesul-verbal de punere în posesie nu constituie titlu de proprietate care să poată fi examinat în cadrul soluţionării unor acţiuni în revendicare sau în sistarea stării de devălmăşie.
← Acţiune in grăniţuire formulată de un coproprietar, înainte... | Acţiune in revendicare având ca obiect o cotă indiviză... → |
---|