ACŢIUNE ÎN REVENDICARE. DREPT DE PROPRIETATE. tEREN EXTRAVILAN RECONSTITUIT ÎN TEMEIUL LEGII NR. 18/1991
| Comentarii |
|
întrucât titlul de proprietate al pârâţilor a fost eliberat în conformitate cu procesul-verbal de punere în posesie şi schiţa aferentă, iar beneficiarii lui folosesc terenul reconstituit astfel în extravilan, este nefondată acţiunea în revendicare formulată de reclamanţi pe motiv că ei s-au întabulat pe acelaşi teren când din expertiza tehnică efectuată în cauză rezultă că reconstituirea dreptului de proprietate şi eliberarea titlului s-a făcut în favoarea lor, pentru un teren situat pe un alt amplasament.
Secţia civilă, decizia nr. 464 din 19 martie 2003
Prin sentinţa civilă nr.1115 din 26 iulie 2002 a Judecătoriei Gherla, s-a admis acţiunea civilă a reclamantului M.T. împotriva pârâţilor B.l. şi B.V. şi în consecinţă au fost obligaţi pârâţii să îi lase reclamantului în deplină proprietate şi paşnică posesie, suprafaţa de 2032 mp teren din hotarul localitătii Fundătura, cu nr. top 215, 216/1, 217/1, 218/1, 219/1, 220, 221,224/2, 223, 225 din CF nr. 609 Fundătura, în varianta l-a din raportul de expertiză tehnică efectuat de expertul V.V., anexa 7.
Prin decizia civilă nr. 1242 din 15 noiembrie 2002 a Tribunalului Cluj, s-a respins ca nefondat apelul declarat de pârâţii B.l. şi B.V. în contra sentinţei. Au fost obligaţi apelanţii să plătească intimatului M.T. cheltuieli de judecată în apel, în sumă de 1.500.000 lei.
împotriva acestei decizii, au declarat recurs pârâţii B.l. şi B.V., solicitând admiterea recursului şi desfiinţarea hotărârii atacate ca netemeinică şi nelegală, cu consecinţa respingerii acţiunii promovate de reclamant.
Examinând recursul, curtea reţine următoarele :
Atât terenul reclamantului, cât şi terenul pârâţilor, aflate în extravilanul localitătii Fundătura, au făcut obiectul Legii nr. 18/1991.
Terenul pârâţilor, în suprafaţă de 4300 mp i-a fost reconstituit antecesorului acestora, defunctul B.P.I., prin titlul de proprietate nr. 5451/339 din 17 ianuarie 1994, tarlaua 75, parcela 140/7, şi se învecinează cu Vale, M.l. şi B..
Terenul reclamantului le-a fost reconstituit defunctului R.S. şi numitului R.I., prin titlul de proprietate nr. 5451/335 din 14 ianuarie 1994, în extravilanul satului Fundătura, tarlaua 75, parcela 140/10.
Nu întâmplător reclamantul nu a depus copia titlului de proprietate prin care s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului revendicat.
în schimb, reclamantul a depus la dosar extrasul CF nr. 609 Fundătura, din care rezultă că este proprietar asupra terenului în suprafaţă de 22.400 mp întabulat în baza sentinţei civile nr. 1337/1999 a Judecătoriei Gherla, în care pârâţii nu au fost părţi.
Atât din expertiza efectuată de expertul N.G., cât şi din expertiza efectuată de expertul V.V. rezultă că antecesorul pârâţilor a fost pus în posesia parcelei 140/7 în suprafaţă de 4300 mp, între canalul Valea Lujerdiului şi un drum de acces, respectiv pe axa nord-sud.
Beneficiarii Rusu al reconstituirii dreptului de proprietate au fost puşi în posessia parcelei 140/10.
Din harta cadastrală privind aplicarea Legii nr. 18/1991 în satul Fundătura, tarlaua 75, rezultă că între parcela 140/7 asupra căreia a fost pus în posesie antecesorul pârâţilor, şi parcela 140/10, asupra căreia au fost puşi în posesie beneficiarii Rusu, mai există două parcele, şi anume 140/8 şi 140/9.
Prin urmare, respectându-se punerea în posesie efectuată de Comisia locală, nemodificată, parcelele părţilor nu se învecinează şi nu se suprapun.
Conform art.14 alin. (2) din Legea nr. 18/1991 republicată, atribuirea efectivă a terenurilor se face, în zona colinară, de regulă, pe vechile amplasamente.
Aşadar, comisia locală avea posibilitatea legală să îi pună în posesie pe beneficiarii reconstituirii dreptului de proprietate, nu neapărat pe vechile amplasamente ale proprietăţii, dat fiind că terenul în litigiu se află în extravilan.
Pârâţii care folosesc terenul conform punerii în posesie de către Comisia locală nu pot fi evinşi, câtă vreme folosesc parcela legal reconstituită şi asupra căreia au fost puşi în posesie.
Faţă de această stare de fapt şi de drept, propunerea expertului V.V., ca pârâţii să preia teren dintr-o zonă apropiată, neatribuit nimănui, dar care anterior cooperativizării i-ar fi aparţinut lui B.I., este nelegaiă şi s-a făcut cu depăşirea atribuţiilor strict de specialitate care îi revin expertului, care nu este judecătorul cauzei.
Dacă reclamantul s-a întabulat concret pe un alt teren decât cel aferent parcelei 140/10 din tarlaua 75, acest aspect nu le este opozabil şi imputabil părţilor.
Pentru aceste motive, în temeiul art. 304 pct. 9 C.pr.civ., se va admite recursul pârâţilor împotriva deciziei şi rejudecând cauza în fond, se va admite apelul pârâţilor în contra sentinţei, care va fi schimbată, în sensul respingerii acţiunii civile în revendicare formulată de reclamant împotriva pârâţilor, ca nefondată. (Judecător Traian Dârjan)
| ← LEGEA NR. 10/2001. IDENTIFICAREA CORECTĂ A UNITĂŢII... | SERVITUTE DE TRECERE. STABILIRE ÎN REGIM DE CARTE FUNCIARĂ → |
|---|
