Anulare certificat de moştenitor
| Comentarii |
|
Prin cererea înregistrată sub nr. 10316/2000 reclamantul Bl a chemat în judecată pe pârâţii SP şi NE solicitând instanţei ca prin sentinţa ce se va pronunţa să se dispună anularea certificatului de moştenitor nr.74/18 decembrie 1996 eliberat de Notarul public AM şi obligarea pârâţilor la plata cheltuielilor de judecată.
în motivarea cererii reclamantul a arătat că la data de 18 iunie 1995 a decedat SL cu ultim domiciliu în Muşeteşti, Judeţul Gorj, rămânând ca moştenitori SP şi NE, fraţi ai defunctului, precum şi BG, Bl, Bl şi GE în calitate de nepoţi de soră predecedată.
Reclamantul a arătat că procedura succesorală s-a declanşat la cererea pârâtului SP după trecerea termenului de 6 luni, însă notarul nu 1-a citat legal pentru singurul termen al desfacerii succesorale din 18 decembrie 1996, încălcându-se prevederile art.85 Cod procedură civilă.
A mai susţinut reclamantul că nu au fost trecute în certificatul de moştenitor toate bunurile autorului, fiind nominalizate doar bunurile imobile, iar pârâţii nu au făcut dovada că autorul SL a dobândit bunurile ce constituie masa succesorală de la autorii săi SC şi SM.
Prin sentinţa civilă nr. 1906/2000 Judecătoria Tg.Jiu a respins acţiunea formulată de reclamant şi 1-a obligat pe acesta la 500.000 lei cheltuieli de judecată.
Apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei a fost admis de Tribunalul Gorj prin decizia civilă nr.3598/A/12 iulie 2000, desfiinţându-se sentinţa şi trimiţându-se cauza spre rejudecare cu recomandarea că în mod eronat a fost reţinută de către prima instanţă excepţia autorităţii de lucru judecat.
Procedând la rejudecarea pricinii, Judecătoria Tg.Jiu a pronunţat sentinţa civilă nr.12896/13 noiembrie 2000, prin care a respins acţiunea reclamantului pentru anulare certificat moştenitor, şi a dispus obligarea acestuia la 1.200.000 lei cheltuieli de judecată către pârâtul SP.
Pronunţând această sentinţă prima instanţă a reţinut că pentru a solicita anularea certificatului de moştenitor, reclamantul trebuia să facă dovada că a acceptat măcar tacit succesiunea defunctului CL, acceptare care nu rezultă din probele dosarului respectiv din cele ale dosarului 4226/1998 ce a avut ca obiect o acţiune de acelaş gen formulată de reclamant şi unde s-au administrat probe testimoniale.
împotriva acestei sentinţe a declarat apel reclamantul susţinând că nu au fost administrate probe din care să rezulte că defunctul SL era proprietar al bunurilor ce constituie certificatul de moştenitor şi că nu s-a avut în vedere dezbaterea succesorală s-a făcut fără citarea moştenitorilor.
Prin decizia civilă nr.2467/14 septembrie 2001 Tribunalul Gorj a admis apelul declarat de reclamant, a modificat sentinţa primei instanţe în sensul că a admis acţiunea şi a dispus anularea certificatului de moştenitor nr.74/14 decembrie 1996 eliberat de notarul public AM.
Pronunţând această hotărâre instanţa de apel a reţinut că în mod eronat instanţa de fond a apreciat că reclamantul nu putea solicita anularea certificatului de moştenitor, cât timp nu s-a făcut dovada acceptării succesiunii în orice mod, luând în considerare probe administrate într-un alt dosar.
Or, prin prezenta cerere reclamantul a solicitat anularea certificatului de moştenitor, pe considerentul că la dezbaterea succesiunii nu a fost citat, neexistând şi o completare a acţiunii în sensul de a se constata şi calitatea sa de moştenitor acceptant, situaţie în care instanţa de fond s-a pronunţat practic cu privire la ceea ce nu s-a cerut.
A reţinut instanţa de apel că din examinarea dosarului notarial nr.99/1996, rezultă că la dezbaterea succesiunii autorului SL procedura de citare cu Bl care apare însă renunţător în certificatul de moştenitor nr.77/1996, nu a fost îndeplinită.
Se mai arată că este irelevantă împrejurarea că reclamantul a acceptat ori nu succesiunea, în rezolvarea prezentei cauze, având ca obiect anulare certificat de moştenitor, putându-se discuta într-un eventual litigiu vizând ieşirea din indiviziune problema acceptării sau neacceptării succesiunii autorului.
împotriva acestei decizii au declarat şi motivat recurs în termen pârâţii SP şi SM considerând-o ca fiind nelegală şi netemeinică.
Criticile invocate de recurent vizează în esenţă greşita reţinere de către instanţa de apel a faptului că la întocmirea certificatului de moştenitor a cărui anulare s-a solicitat de reclamant, procedura de citare cu acesta nu ar fi fost legal îndeplinită.
Arată recurenţii că citarea intimatului s-a făcut la domiciliul înscris la data respectivă prin actul său de identitate, iar o altă critică se referă la faptul că în mod eronat instanţa de apel a considerat că reclamantul are calitate procesuală activă, deşi acesta nu efectuase nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii autorului.
Se mai susţine de către recurent că dată fiind această împrejurare, intimatul reclamant va rămâne străin de succesiune prin neacceptare, chiar dacă certificatul de moştenitor ar fi anulat, şi ca atare formularea prezentei acţiuni este lipsită de interes.
Recursul este fondat.
Din verificarea întregii documentaţii aflată la dosarul cauzei, se constată că sunt justificate criticile formulate de recurenţi, rezolvarea judicioasă a pricinii deduse judecăţii fâcându-se de prima instanţă - Judecătoria Tg.Jiu.
Astfel, în conformitate cu dispoziţiile art.88 alin.l din Legea 36/1995, persoanele care se consideră vătămate în drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor, pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor conform legii.
In cauza de faţă se constată însă că în emiterea certificatului de moştenitor, a cărui anulare se solicită, notarul public a respectat întrutotul dispoziţiile procedurale, neexistând nici un motiv care să conducă la anularea acestui fapt.
Astfel, la fila 6 din dosarul notarial 99/1996 se află dovada de îndeplinire a procedurii de citare, cu Bl, reclamantul intimat din cauza de faţă -s-a făcut în mod legal cu respectarea întrutotul a dispoziţiilor art.85 şi următoarele Cod procedură civilă la domiciliul acestuia din Comuna Muşeteşti Sat Bîrcaciu Judeţul Goij.
Acest aspect reiese echivoc şi din adresa depusă în recurs nr.2716222 din 18 martie 2002 emisă de FEIP Bumbeşti Jiu - SEIP Goij, în care se menţionează că numitul Bl a avut domiciliul în Comuna Muşeteşti Sat Bîrcaciu Gorj în perioada 15 septembrie 1954 - 5 iulie 2000.
Cum citarea intimatului reclamant Bl s-a făcut la notariat pe 6 decembrie 1996, este evident faptul că procedura de citare cu acesta a fost legal îndeplinită.
Totodată se constată că este eronată reţinerea instanţei de apel în considerentele deciziei pronunţate că în certificatul de moştenitor 74/1996 a cărui anulare se solicită, reclamantul Bl ar fi fost trecut ca renunţător.
în realitate, verificându-se acest certificat, se constată că alături de alţi succesori ai autorului, care nu au acceptat succesiunea - expres sau tacit - în condiţiile art.700 cod civil au fost trecuţi ca neeaceptanţi.
Ca atare, constatându-se că în cauză s-a făcut în mod indubitabil dovada faptului că la dezbaterea succesiunii defunctului SL procedura de citare cu intimatul reclamant a fost legal îndeplinită, precum şi a faptului că este de netăguit împrejurarea că intimatul nu a efectuat acte de acceptare a succesiunii, fiind străin de aceasta, conform art.700 Cod civil, urmează că potrivit art.312 alin. 1 Cod procedură civilă, recursul să fie admis.
Urmează a se modifica decizia instanţei de apel, respingându-se ca nefondat apelul declarat de reclamant şi menţinându-se ca legală şi temeinică sentinţa primei instanţe.
Curtea de Apel Craiova - decizia civilă nr. 1214 din 20 martie 2002.
| ← Legatari universali. Acceptarea unei succesiuni | Certificat de moştenitor. Acţiune în anulare → |
|---|
