Calitatea procesuală activă a administratorului unui imobil de a cere anularea actului de înstrăinare. Arătarea titularului dreptului
| Comentarii |
|
Prin sentinţa civilă nr. 876 din 10.05.2001 a Judecătoriei Sighetu-Marmaţiei, menţinută de Tribunalul Maramureş prin decizia civilă nr. 1112 din 11.10.2001 prin respingerea apelului pârâtului Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei, s-a admis în parte acţiunea reclamantei SC E. SRL Ocna-Şugatag împotriva pârâţilor Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei şi statul român, prin Consiliul Local Ocna-Şugatag, pârâtul Spitalul Municipal Sighetu-Marmaţiei fiind obligat să-i predea în proprietate şi folosinţă imobilul compus din 4 clădiri înscris în cartea funciară. S-a respins acţiunea reconvenţională a pârâtului în constatarea nulităţii contractului de vânzare-cumpărare a imobilului şi radierea din cartea funciară a dreptului reclamantei.
în considerentele hotărârilor s-au reţinut următoarele.
Prin hotărârea nr. 86/1973, Consiliul Popular al Judeţului Maramureş a atribuit imobilul pârâtului-apelant, devenit Spitalul Ocna-Şugatag.
Construcţiile au fost abandonate în anul 1988 şi s-au degradat, nemaiputând fi utilizate.
Ca administrator al domeniului privat, Consiliul Local Ocna-Şugatag a organizat licitaţie publică şi le-a vândut reclamantei, care s-a Intabulat, şi care a investit în reparaţii peste 1,5 miliarde lei.
Acţiunea reconvenţională în anularea contractului de vânzare-cumpărare este formulată de o persoană fără calitate procesuală activă, care neavând intabulat vreun drept şi părăsind imobilul a pierdut orice drept asupra construcţiilor. Din anul 1988, construcţiile formează domeniu privat al comunei şi puteau fi înstrăinate.
Prin decizia civilă nr. 891 din 17.04.2002, recursul Spitalului Municipal Sighetu-Marmaţiei a fost admis şi decizia a fost casată cu trimitere spre rejudecarea apelului.
Curtea a reţinut următoarele.
Obiect al acţiunii reconvenţionale este cererea în nulitate absolută, care poate fi invocată de orice parte interesată, modificarea obiectului cererii şi reţinerea lipsei calităţii procesuale active fiind nelegale.
Prin cerere distinctă, în temeiul art. 64-66 C. proc. civ. şi art. 12 al Legii nr. 213/1998, pârâtul a formulat cerere în arătarea titularului dreptului, rămasă nesoluţionată de către instanţe.
Soluţionarea cererii în arătarea titularului dreptului era obligatorie, în sensul prevederilor art. 12 al Legii nr. 213/1998 şi a anexei la lege, care definesc bunurile ce alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrative-teritoriale, precum şi persoanele care stau în litigii. Astfel statul este reprezentat de Ministerul Finanţelor iar unităţile administrativ-teritoriale prin comisiile judeţene care, citate în condiţiile art. 66 C. proc. civ., puteau lua locul pârâtului sau calitatea de intervenient în interes propriu.
Cu siguranţă statul nu este reprezentat de un consiliu local iar în privinţa bunurilor ce constituie domeniu public, Legea nr. 213/1998 reglementează expres cine şi în ce sens poate dispune. în contextul acestei legi şi al hotărârii nr. 73/1973 trebuia examinată şi calitatea procesuală activă a spitalului, care a primit în administrare imobilul, drept nesupus întabulării, nefiind un drept real.
Apoi, însăşi reclamanta şi instanţa i-au recunoscut calitatea procesuală, el, ca pârât şi administrator, fiind obligat a recunoaşte dreptul de proprietate în temeiul unui act care nu-i este opozabil şi a cărui nulitate absolută se cere a se dispune.
C.A. Cluj, decizia civilă nr. 891 din 17.04.2002
| ← Calitatea şi capacitatea procesuală a persoanei decedate.... | Calitate procesuală activă. Acţiune în prestaţie tabulară → |
|---|
