Capacitatea procesuală activă a minorului de peste 14 ani
| Comentarii |
|
Pin sentinţa civilă nr. 1995 din 1.10.2001 pronunţată de Judecătoria Miercurea Ciuc s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active invocate de pârâtul S.C. şi a fost respinsă cererea formulată de reclamanta M.D. împotriva pârâtului.
Din certificatul de naştere depus la dosar rezultă că minorul a împlinit vârsta de 14 ani dobândind astfel capacitate de exerciţiu restrânsă, potrivit dispoziţiilor art. 9 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 privitor la persoanele fizice şi persoanele juridice. Art. 42 C. proc. civ. acordă calitate procesuală activă minorului care a împlinit 14 ani, dar acesta va trebui asistat potrivit legii.
Faţă de cele de mai sus, instanţa a conchis că în speţă calitatea procesuală activă aparţine minorului, şi nu mamei acestuia.
Examinând sentinţa recurată, tribunalul a reţinut următoarele.
Prima instanţă în mod nelegal a respins acţiunea reclamantei în urma admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active a acesteia, deşi a reţinut în mod corect că minorul S.C.D. a împlinit vârsta de 14 ani şi, deci, are capacitate de exerciţiu restrânsă.
Potrivit art. 9 alin. 1 din Decretul nr. 31/1954 „minorul care a împlinit vârsta de 14 ani are capacitate de exerciţiu restrânsă", iar alin. 2 prevede că „actele juridice ale minorului cu capacitate restrânsă se încheie de către acesta, cu încuviinţarea prealabilă a părinţilor sau tutorelui".
Capacitatea de exerciţiu, potrivit art. 5 alin. 3 din Decretul nr. 31/1954, reprezintă „Capacitatea persoanei de a-şi exercita drepturile şi de a-şi asuma obligaţii săvârşind acte juridice".
în lumina acestei definiţii legale a conceptului, capacitatea procesuală de exerciţiu desemnează aptitudinea oricărei persoane care are folosinţa unui drept de a-1 putea valorifica în proces, personal sau prin mandatar. Semnificaţia specifică materiei procesual civile a susţinerii capacităţii de exerciţiu este dată de art. 42 C. proc. civ. care prevede că pot sta în judecată numai persoanele care au „exerciţiul drepturilor", iar art. 67 C. proc. civ. prevede că aceste persoane pot să-şi „exercite drepturile lor procesuale personal sau prin mandatar".
Persoanele care nu au capacitatea de exerciţiu deplină sau capacitatea de exerciţiu restrânsă nu pot sta singure în judecată decât dacă sunt reprezentate, asistate sau autorizate, dar în speţă minorul a fost prezent împreună cu mama sa la data judecării cererii, prin urmare condiţiile cerute de prevederile legale au fost îndeplinite.
Trib. Harghita, decizia civilă nr. 194/R/l4.02.2002
Notă: Este discutabilă soluţia instanţei de recurs, în condiţiile în care mama minorului de peste 14 ani nu avea un mandat expres de reprezentare, iar minorul, chiar prezent în instanţă, avea posibilitatea să semneze cererea, pentru a şi-o însuşi, dar numai dacă mai era în termenul de prescripţie a dreptului la acţiune (PMI).
| ← Calitatea procesuală şi capacitatea de exerciţiu | Calitatea şi capacitatea procesuală a persoanei decedate.... → |
|---|
