CALITATEA PROCESUALĂ ACTIVĂ A PRIMARULUI. LEGEA NR. 215/2001. CONSTATAREA ÎNCETĂRII DE DREPT A MANDATULUI UNUI CONSILIER LOCAL
| Comentarii |
|
Primarul are calitate procesuală activă în condiţiile art. 67, 68 şi art. 91 din Legea nr. 215/2001, iar nu şi în condiţiile art. 60 alin. (2) din acelaşi act normativ.
Secţia comercială şi de contencios administrativ, decizia nr. 395 din 6 martie 2003
Prin sentinţa civilă nr. 1948 pronunţată la 25 martie 2003 de Tribunalul Cluj, în dosarul nr. 379/2002 s-a admis în parte acţiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Primarul Municipiului Cluj-Napoca împotriva pârâtului C.C.. S-a constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al pârâtului.
în motivarea sentinţei s-a reţinut că pârâtul este titularul funcţiei de conducere din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, ca serviciu public descentralizat al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, fiind ales şi în fucţia de consilier local, mandatul fiind validat conform Legii nr. 69/1991, cu modificările ulterioare.
în cursul exercitării mandatului, a fost adoptată Legea nr. 215 intrată în vigoare la 23 mai 2001.
Tribunalul a motivat că funcţia deţinută de pârât în cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj este o funcţie publică, iar art. 30 din Legea nr. 215/2001 reglementează situaţia de incompatibilitate dintre mandatul de consilier şi alte funcţii ce implică exerciţiul autorităţii administrative.
Tribunalul s-a pronunţat în sensul că Legea nr. 215/2001, intrată în vigoare ulterior validării mandatului de consilier, este aplicabilă consilierilor în funcţie, întrucât exercitarea mandatului în cauză crează o situaţie juridică ale cărei efecte se produc succesiv, în viitor, iar principiul aplicării imediate a legii noi, determină aplicarea acesteia şi pentru efectele viitoare ale situaţiilor juridice trecute.
S-a apreciat că dispoziţiile art. 152 din Legea nr. 215/2001 nu pot conferi legitimitate pentru exercitarea de către pârât a mandatului de consilier local, întrucât această dispoziţie legală vizează numai conservarea structurii deliberative până la organizarea viitoarelor alegeri numai sub aspectul numărului consilierilor stabilit potrivit legii pentru alegerile locale din anul 2000, fără a exclude posibilitatea aplicării tuturor sancţiunilor specifice situaţiilor de incompatibilitate.
Reţinând că, potrivit art. 60 din Legea nr. 215/2001, mandatul de consilier încetează de drept în caz de incompatibilitate, tribunalul a apreciat că orice persoană se poate adresa justiţiei cu privire la problema menţionată anterior în temeiul art. 21 şi 123 din Constituţia României, în situaţia în care nu există voinţa politică a organului deliberativ de a-şi îndeplini atribuţiile care îi revin.
împotriva acestei sentinţe a declarat recurs pârâtul C.C.
S-a susţinut printre altele motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C.pr.civ., motivând că nu sunt prezente toate condiţiile pentru promovarea unei acţiuni în contencios administrativ. Se arată că primarul nu a justificat existenţa unei vătămări a unui drept recunoscut de lege.
Curtea, analizând recursul declarat, reţine că acesta este fondat numai cu privire la unele dintre motivele de recurs invocate.
în principiu, Primarul Municipiului Cluj-Napoca poate avea calitate procesuală activă sau pasivă într-o acţiune în contencios administrativ rezultând din aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 29/1990 şi art. 67, 68 şi 90 din Legea nr. 215/2001, respectiv în nume propriu şi ca autoritate, atunci când obiectul litigiului îl reprezintă acte administrative emise în exercitarea atribuţiilor sale şi ca reprezentant al persoanei juridice (comună, oraş, Municipiu), când obiectul litigiului îl reprezintă acte de drept privat.
în cauză, primarul nu poate formula direct o acţiune în contencios administrativ pentru a se constata încetarea de drept a mandatului unui consilier local, întrucât o astfel de calitate procesuală, nu este conferită de dispoziţiile art. 60 alin.(2) din Legea nr. 215/2001. Potrivit acestor dispoziţii legale, "încetarea de drept a mandatului de consilier se constată de consiliul local, prin hotărâre, la iniţiativa primarului sau a oricărui consilier." Rezultă că primarul sau oricare consilier sesizează consiliul local pentru a se constata încetarea mandatului. Numai în situaţia unui refuz al consiliului local de a face o astfel de constatare, primarul sau consilierul care a avut iniţiativa pot ataca la instanţa de contencios acest refuz.
Numai într-o astfel de interpretare şi numai într-o astfel de situaţie se poate vorbi de vătămarea unui drept recunoscut de lege în favoarea primarului şi de justificarea calităţii procesuale active a acestuia.
Faţă de cele menţionate anterior, Curtea reţine că recursul este întemeiat pentru acest motiv de recurs, astfel că în temeiul art. 312 alin.(1) C.pr.civ., va admite recursul şi va modifica sentinţa instanţei de fond în sensul că va respinge acţiunea formulată de Primarul Municipiului Cluj-Napoca.
(Judecător Eleonora Gheţa)
| ← ROLUL ACTIV AL JUDECĂTORULUI. LIMITE. ADMINISTRAREA PROBELOR | AUTORITATE DE LUCRU JUDECAT. CONDIŢII. INVOCAREA UNEI... → |
|---|
