Competenţa materială a judecătoriei
| Comentarii |
|
- Cod procedură civilă: art. 1 pct. , art. 2 pct. 1 lit. b)
Din interpretarea art. 1 pct. 1 şi art. 2 pct. 1 lit. b) C. pr. civ. rezultă că cererile în materie succesorală sunt de competenţa materială a judecătoriei. Au natura juridică a unor cereri în materie succesorală, cererile privind constatarea mdităţii absolute a testamentului, constatarea nulităţii absolute a legatului, constatarea nulităţii absolute a declaraţiei de confirmare a legatului şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de legatar, deoarece presupun analizarea valabilităţii actelor de transmitere, pentru cauză de moarte, a dreptidui de proprietate asupra unor bunuri din patrimoniul defunctului în patrimoniul legatarului.
(Decizia nr. 288/A din 5 noiembrie 2009)
Prin sentinţa civilă nr. 99 din 13 februarie 2009 a Tribunalului Cluj, s-a respins excepţia lipsei de interes, invocata de pârâta Universitatea Babeş-Bolyai.
S-a respins ca neîntemeiată acţiunea formulată de reclamantele A.l. şi A.M.G.N., împotriva pârâţilor Universitatea Babes-Bolyai, Universitatea de Medicină şi farmacie „luliu Haţieganu" şi Municipiul Cluj-Napoca prin Primar, având ca obiect constatarea nulităţii absolute a testamentului verbal, constatarea nulităţii absolută a legatului, constatarea nulităţii absolute a actului intitulat „declaraţiune de confirmare a legatului”, constatarea nulităţii absolute a certificatului de legatar, rectificarea CF 9219, constatarea preluării abuzive a imobilelor înscrise în CF 9219, constatarea calităţii reclamantelor de persoane îndreptăţite la masuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001.
împotriva acestei sentinţe reclamantele A.l. şi A.M.G.N. au declarat apel în termen legal, solicitând instanţei admiterea acestuia, schimbarea hotărârii atacate în sensul admiterii acţiunii civile aşa cum a fost formulată.
în şedinţa publică din 08.10.2009 şi 05.11.2009 Curtea, din oficiu, a invocat în temeiul art. 295 alin. 1 teza a ll-a C. pr. civ. motivele de apel de ordine publică referitoare la necompetenţa materială a Tribunalului Cluj de a judeca în primă instanţă petitele din acţiunea introductivă care fac parte din categoria cererilor în materie succesorală, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. b) şi pct. 4 raportat la art. 1 pct. C. pr. civ., precum şi incidenţa prevederilor art. 297 alin. 1 C. pr. civ. cu privire la petitele referitoare la constatarea preluării abuzive a imobilelor în litigiu, rectificarea de carte funciară şi constatarea calităţii de persoane îndreptăţite, raportat la valoarea imobilelor indicată de reclamante şi necontestată de pârâţi.
Analizând sentinţa criticată prin prisma motivelor de apel de ordine publică invocate de instanţă în temeiul art. 295 alin. 1 teza a ll-a C. pr. civ. şi a apărărilor formulate, Curtea reţine următoarele:
Prin acţiunea introductivă înregistrată la data de 24.09.2007 pe rolul Tribunalului Cluj, reclamantele A.l. şi A.M.G.N. în contradictoriu cu pârâţii Universitatea Babeş Bolyai, în calitate de continuatoare a Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I Cluj Napoca, Universitatea de Medicină şi Farmacie „luliu Haţieganu” şi Municipiul Cluj Napoca, prin primar, au solicitat instanţei: constatarea nulităţii absolute a testamentului verbal lăsat de defunctul A.A., în favoarea Facultăţii de Drept a
Universităţii Regele Ferdinand I, pentru lipsa formelor prevăzute de art. 858 C. civ.; în caz contrar, constatarea nulităţii absolute a legatului lăsat de defunct în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I fie pentru lipsa cauzei, fie pentru cauză ilicită şi imorală; constatarea nulităţii absolute a actului intitulat „declaraţiune de confirmare a legatului” autentificat sub nr. 336/27.05.1947; constatarea nulităţii absolute a certificatului de legatar nr. G 4019/12.09.1947 eliberat de Judecătoria Urbană Cluj în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I; rectificarea CF nr. 9219 Cluj în sensul radierii dreptului de proprietate a Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I şi, ulterior, al Universităţii Babeş Bolyai; constatarea preluării abuzive a imobilelor din CF nr. 9219 Cluj; constatarea calităţii de persoane îndreptăţite la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în baza Legii nr. 10/20001 pentru imobilele înscrise în CF nr. 9219 Cluj sub A+1-2.
în drept, reclamantele şi-au întemeiat cererea de chemare în judecată pe prevederile art. 858, art. 966, art. 968, art. 1190 C. civ.; art. 36 din Legea nr. 7/1996 şi Legea nr. 10/2001.
Asupra imobilelor înscrise în CF nr. 9219 Cluj, A+1, nr. top. 2132, casă din beton şi cărămidă, acoperită cu ţiglă, compusă din: la subsol, 1 cameră, la parter, 2 camere, dependinţe, curte şi grădină în suprafaţă de 261 stj.p. situat în str. Mârzescu nr. 24, precum şi A+2, nr. top.13803, arător, „Dincolo de Becaş” în suprafaţă de 3 jug. şi 510 stjp., prin încheierea de carte funciară nr. 3640/08.03.1938, a fost intabulat dreptul de proprietate în favoarea lui A.A., profesor universitar.
A.A. a decedat la data de 24.04.1947, decesul său fiind înscris în registrul morţilor din Cluj sub nr. 1247/21.04.1947 aşa cum rezultă din copia actului de moarte. în acest înscris la pct. 8 - rude îndreptăţite la moştenire sunt menţionaţi: A.C., tatăl defunctului,
A.C. fratele defunctului, V.E., G.B.I. şi G.E., surorile defunctului. La pct. 16 din înscris se menţionează că s-a lăsat testament verbal confirmat de moştenitorii legali prin actul autentificat de Tribunalul Ilfov cu nr. 19137 din 28.04.1947 în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I, pentru bunurile din Cluj.
Prin procura autentificată de Tribunalul Ilfov - Secţia notariat la nr. 19.137 din 28 aprilie 1947 rudele defunctului, Dr. A.C., V.E., A.C.C., G.B.I. şi G.E. l-au împuternicit pe dl. profesor universitar A.l. să încheie şi să semneze pentru ei şi în numele lor următorul act, precum şi să îndeplinească toate formele de autentificare şi intabulare în cartea funciara a acestuia: „pentru a aduce la îndeplinire dispoziţiunea de ultimă voinţă, lasată verbal de mult regretatul nostru fiu şi frate în calitate de moştenitori legali, declarăm că recunoaştem ca proprie obligaţiunea civilă şi executăm ca atare, îndatorirea naturală de a trece în patrimoniul Facultăţii de Drept a Universităţii Regale Ferdinand I din Cluj, următoarele bunuri imobile şi mobile ce au aparţinut autorului nostru şi pe care, prin acest act, le strămutăm definitiv, cu liberul nostru consimţământ, în deplina proprietate a sus-zisei Facultati. 1. casa şi curtea aferentă, situate în Cluj str. N. nr. 24, intabulata în CF 9219, nr. de ordine a+1 nr. top. 2132, în intindere de 261 stj. patrati; 2. casa, dependinţele şi gradina situate în Cluj, str. B. nr. 39. intabulate în CF 9219, nr. de ordine A+2, nr. top. 13803, în intindere de 3 jugare şi 510 stânjeni patrati
Prin procura autentificată de Tribunalul Ilfov - Secţia notariat la nr. 19.138 din 28 aprilie 1947, aceleaşi persoane l-au imputernicit tot pe dl. profesor universitar A.l. „să îndeplinească cele de trebuinţă şi să ne reprezinte în toate actele procedurii succesorale pentru intrarea noastra în posesiunea bunurilor succesorale ale autorului nostru, aflătoare în Cluj”, fiind menţionate cele două imobile descrise mai sus.
Prin actul intitulat „act - declaraţiune de confirmare a legatului,, autentificat prin încheierea nr. 331/27 mai 1947 de Tribunalul Cluj - Secţia notariat, profesorul A.I., în calitate de mandatar al moştenitorilor legali ai defunctului A.A. a declarat cele menţionate în procura nr. 19.137 din 28 aprilie 1947, descrisă mai sus.
Prin actul intitulat „declaraţiune de acceptare a legatului, autentificat prin încheierea nr. 383/20 iunie 1947 a Tribunalului Cluj - Secţia notariat, profesorul C.N., prodecan şi reprezentant legal al Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, în temeiul autorizării emise prin Decizia Ministerului Educaţiei Naţionale nr. 140.444/13.05.1947 a declarat ca acceptă sub beneficiu de inventar legatul lasat de defunctul A.A.
Prin certificatul de legatar nr. G. 4019/12.09.1947 eliberat de Judecătoria Urbană Cluj s-a constatat că imobilele inscrise în CF 9219 Cluj cu nr. top. 2132 şi 13803 se cuvin Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I din Cluj, cu titlu de legat.
în baza acestui certificat de legatar s-a înscris în CF 9219 dreptul de proprietate al Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I asupra celor două imobile.
Prin încheierea CF nr. 609/29.02.1968, imobilul cu nr. top. 2132 a fost transcris în CF 9216 în favoarea Statului Roman, în baza Decretelor nr. 218/1960 şi nr. 712/1966.
Prin încheierea CF nr. 1373/29.01.2001 s-a dispus schimbarea denumirii proprietarului imobilului cu nr. top. 13803, în sensul ca acesta este Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj.
Din certificatul suplimentar de moştenitor nr. 8/2001 rezultă ca A.M.C. (cunoscut sub numele de A.C.C.) a decedat la data de 15.10.2000, moştenitorii lui fiind reclamantele A.M.N.G., în calitate de soţie şi A.I., în calitate de fiică.
Conform art. 2 pct. 1 lit. b) C. pr. civ., „Tribunalul judecă: în primă instanţă, procesele şi cererile în materie civilă al căror obiect are o valoare de peste 5 miliarde de lei, cu excepţia (...) cererilor în materie succesorală (...)”.
Art. 1 pct. 1 C. pr. civ. statuează că „Judecătoriile judecă în primă instanţă toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe”.
De asemenea, art. 650 C. civ. stabileşte că succesiunea se deferă sau prin lege, sau după voinţa omului, prin testament, iar art. 644 C. civ. prevede că, proprietatea bunurilor se dobândeşte şi se transmite prin succesiune.
Din interpretarea acestui text legal rezultă că prin moştenire sau succesiune în sensul restrâns al termenului, se înţelege transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate către una sau mai multe persoane în fiinţă (persoane fizice, persoane juridice sau statul).
Petitele din cererea introductivă prin care reclamantele solicită constatarea nulităţii absolute a testamentului verbal lăsat de defunctul A.A., constatarea nulităţii absolute a legatului lăsat de defunct în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I constatarea nulităţii absolute a actului intitulat „declaraţiune de confirmare a legatului” autentificat sub nr. 336/27.05.1947 şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de legatar nr. G 4019/12.09.1947 eliberat de Judecătoria Urbană Cluj presupun analizarea valabilităţii actelor de transmitere, pentru cauză de moarte, a dreptului de proprietate asupra imobilelor litigioase din patrimoniul defunctului A.A., în patrimoniul Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I şi, ulterior, a Universităţii Babeş-Bolyai, astfel încât aceste petite au natura juridică a unor cereri în materie succesorală ceea ce determină competenţa materială a judecătoriei, în soluţionarea lor în primă instanţă, conform art. 2 pct. 1 lit. b) raportat la art. 1 pct. 1 C. pr. civ.
Normele de competenţă reglementate de textele legale mai sus menţionate sunt imperative, absolute şi de strictă interpretare astfel încât nici părţile dar nici instanţa de judecată nu pot deroga de la ele
Susţinerea reclamantelor apelante referitoare la faptul că aceste capete de cerere sunt subordonate petitului principal al acţiunii, acela de constatare a calităţii de persoane îndreptăţite de a beneficia de măsurile reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 pentru imobilele înscrise în CF nr. 9219 Cluj, nu poate fi luată în considerare din motivele ce urmează a fi expuse:
Astfel, potrivit art. 1 alin. 1 din Legea nr. 10/2001, imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizaţiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechiziţiilor şi nerestituite, se restituie în natură, în condiţiile prezentei legi.
Conform art. 4 alin. 2 şi alin. 3 din acelaşi act normativ, de prevederile prezentei legi beneficiază şi moştenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptăţite. Succesibilii care, după data de 6 martie 1945, nu au acceptat moştenirea sunt repuşi de drept în termenul de accepţie a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul prezentei legi. Cererea de restituire are valoare de acceptare a succesiunii pentru bunurile a căror restituire se solicită în temeiul prezentei legi.
Aşa cum au recunoscut prin înscrisul intitulat „note scrise” reclamantele au formulat notificări în baza Legii nr. 10/2001 pentru imobilele înscrise în CF nr. 9219 Cluj, notificări care au fost respinse cu motivarea că reclamantele nu au calitatea de persoane îndreptăţite de a beneficia de măsuri reparatorii. împotriva dispoziţiilor de respingere a notificărilor reclamantele au formulat plângeri care formează obiectul dosarelor nr. 61/117/2003, aflat pe rolul Curţii de Apel şi nr. 3207/117/2007, aflat pe rolul Tribunalului Cluj, dosare care în prezent sunt suspendate în temeiul art. 244 pct. 1 C. pr. civ. până la soluţionarea definitivă a prezentei cauze.
Practic, prin petitul de constatare a calităţii de persoane îndreptăţite de a beneficia de măsuri reparatorii în temeiul Legii nr. 10/2001, reclamantele urmăresc în realitate stabilirea calităţii lor de moştenitoare legale a defunctului A.A. potrivit dreptului comun, calitate de care de altfel se prevalează în considerentele acţiunii introductive.
în consecinţă, petitul mai sus arătat nu reprezintă capătul principal de cerere, ci este în mod logic unul accesoriu, subsecvent petitelor care vizează constatarea nulităţii actelor de transmisiune, pentru cauză de moarte, a imobilelor litigioase din patrimoniul defunctului, în patrimoniul Universităţii Babeş-Bolyai, a constatării preluării abuzive a acestor imobile şi a rectificării CF nr. 9219 Cluj în sensul radierii dreptului de proprietate al Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I şi, ulterior, al Universităţii Babeş Bolyai, petite prin care reclamantele urmăresc readucerea imobilelor în patrimoniul defunctului.
Având în vedere aceste considerente de fapt şi de drept, Curtea în temeiul art. 2 pct. 1 llt. b) coroborat cu art. 1 pct. 1 C. pr. civ. stabileşte că tribunalul în mod nelegal s-a declarat competent material în soluţionarea cererilor în materie succesorală astfel încât în temeiul art. 297 alin. 2 C. pr. civ., va admite apelul reclamantelor, va anula în parte hotărârea atacată în sensul că va trimite cauza spre rejudecare instanţei competente, Judecătoria Cluj Napoca, pentru petitele având ca obiect: constatarea nulităţii absolute a testamentului verbal lăsat de defunctul A.A.; constatarea nulităţii absolute a legatului lăsat de defunct; constatarea nulităţii absolute a actului intitulat „Declaraţiune de confirmare a legatului” încheiat la 27.05.1947 şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de legatar nr. G 4019 din 12.09.1947.
în privinţa petitelor având ca obiect constatarea preluării abuzive a imobilelor din CF nr. 9219 Cluj, rectificarea CF nr. 9219 Cluj în sensul radierii dreptului de proprietate a Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I şi, ulterior, al Universităţii Babeş Bolyai, precum şi constatarea calităţii de persoane îndreptăţite la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent în baza Legii nr. 10/20001, Curtea reţine că valoarea de circulaţie a imobilelor, la data introducerii acţiunii, a fost de aproximativ 1.200.000 euro, valoare care nu a fost contestată de pârâţi astfel încât tribunalul este competent din punct de vedere material să soluţioneze aceste cereri.
Cu toate acestea, tribunalul a respins aceste capete de cerere ca o consecinţă a reţinerii valabilităţii testamentului şi a certificatului de legatar în favoarea Facultăţii de Drept a Universităţii Regele Ferdinand I, fără a le analiza din perspectiva motivelor de fapt şi de drept invocate de reclamante ceea ce echivalează cu soluţionarea petitelor fără a intra în cercetarea fondului cauzei astfel încât în temeiul art. 297 alin. 1 teza I C. pr. civ., Curtea va desfiinţa în parte hotărârea atacată, în sensul că va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleaşi instanţe, Tribunalul Cluj pentru soluţionarea petitelor mai sus arătate, menţinând sentinţa în privinţa soluţiei dată cererii recon-venţionale şi a excepţiei lipsei de interes care nu au făcut obiectul controlului judiciar exercitat de instanţa de apel.
Având în vedere soluţia dată motivelor de apel de ordine publică invocate din oficiu Curtea constată că nu se mai impune analizarea sentinţei primei instanţe din perspectiva motivelor de apel invocate de reclamante. (Judecător Anca-Adriana Pop)
| ← Competenţa materială a instanţei de judecată. Caracter imperativ | Competenţa materială → |
|---|
