COMUNICAREA SENTINTEI ODATĂ CU SOMAŢIA DE EXECUTARE. CAZ DE ECHIPOLENTĂ. STATUĂRI FĂCUTE PRIN CONSIDERENTELE UNEI HOTĂRÂRI JUDECĂTOREŞTI IREVOCABILE. PUTEREA DE LUCRU JUDECAT
| Comentarii |
|
Cele statuate prin considerentele unei hotărâri judecătoreşti irevocabile cu privire la legalitatea comunicării unei somaţii de executare au valoarea unei dezbateri intrate în puterea lucrului judecat, astfel că ele se impun şi înaintea instanţei de faţă, altfel putându-se ajunge la hotărâri contradictorii.
Secţia civilă, decizia nr. 22 din 21 februarie 2003
Comunicarea cu pârâtul a sentinţei civile nr. 103 din 19 iunie 2001 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, atacată cu prezentat apel, în comuna Nuşeni, str. Principală nr. 8, apare ca nelegală, fiind lovită de nulitate, căci din dovezile administrate rezultă, aşa cum s-a arătat, că la data de 24 ianuarie 2002, când comunicarea a fost făcută, pârâtul avea domiciliul în oraşul Beclean, str. Liviu Rebreanu nr. 37. Aceasta are semnificaţia că termenul de apel împotriva sentinţei nu a început a curge la 24 ianuarie 2002, căci doar o comunicare valabil făcută poate marca începutul curgerii unui asemenea termen.
Constată Curtea că s-a considerat că sentinţa civilă nr. 103/2001 pronunţată de Tribunalul Bistriţa-Năsăud, astăzi apelată, a devenit definitivă şi irevocabilă prin neexercitarea căilor de atac, iar tribunalul a dispus investirea ei cu formulă executorie, reclamantul R.l. declanşând procedura de executare silită prin cererea înregistrată sub nr. 110/C din 1 aprilie-2002 la biroul executorului judecătoresc M.V.M.
Executarea silită fiind încuviinţată prin încheierea civilă nr. 325 din 2 aprilie 2002 a Judecătoriei Beclean, executorul judecătoresc a dispus, printre altele, somarea pârâtului debitor K.S., atât din cuprinsul somaţiei , cât şi din menţiunile făcute pe dovada de comunicare a somaţiei, rezultând că somaţia a fost însoţită inclusiv de copia sentinţei civile nr. 103/2001 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud.
împotriva executării silite astfel pornite pârâtul K.S. a formulat contestaţie la executare, admisă prin sentinţa civilă nr. 951 din 30 septembrie 2002 a Judecătoriei Beclean în sensul anulării actelor de executare silită efectuate după emiterea somaţiei de plată, dispunându-se continuarea executării silite după evaluarea imobilului supus urmăririi.
în motivarea acestei sentinţe s-a arătat că anularea actelor de executare ulterioare somaţiei se impune, întrucât imobilul urmărit nu a fost evaluat în condiţiile art. 411 alin. (3) C.pr.civ., însă apar ca neîntemeiate susţinerile pârâtului privitoare la faptul că nu i-a fost comunicată somaţia.
Faţă de această ultimă constatare a instanţei, pârâtul a declarat recurs în contra sentinţei, respins prin decizia civilă nr. 102/R din 23 decembrie 2002 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud, pronunţată în dosarul nr. 4912/2002, acvirat.
S-a arătat în motivarea deciziei că deşi factorul poştal a fost sancţionat administrativ, ca urmare a scoaterii de sub urmărire penală pentru fals, acest aspect nu afectează legalitatea somării debitorului. A menţionat Tribunalul, ca instanţa de recurs, şi că chiar dacă agentul poştal a fost neglijent şi a menţionat numele contestatorului pe dovada de comunicare înmânată efectiv unei alte persoane, acest fapt nu determină anularea acestui act procedural, câtă vreme somaţia a fost înmânată unui angajat al contestatorului, care îşi desfăşoară activitatea în imobilul în care contestatorul domiciliază, astfel că această comunicare întruneşte cerinţele prevăzute de art. 92 C.pr.civ.
A conchis Tribunalul Bistriţa-Năsăud că „somaţia este legală şi temeinică, iar recursul este nefondat...".
Cele astfel statuate cu privire la validitatea somării pârâtului şi comunicarea cu el, alăturat somaţiei, a sentinţei civile nr. 103/2001 a Tribunalului Bistriţa-Năsăud au valoarea unor dezlegări intrate în puterea lucrului judecat, astfel că ele se impun şi înaintea instanţei de faţă, nemaifiind posibilă reexaminarea legalităţii somaţiei şi comunicării împreună cu ea a sentinţei.
Altfel, s-ar ajunge la statuări contradictorii, ceea ce este inadmisibil în raport cu spiritul dispoziţiilor art. 1201 C.civ.
Pe cale de consecinţă, prezenta instanţă este obligată a considera că sentinţa civilă astăzi apelată i-a fost comunicată pârâtului apelant odată cu somaţia de executare, anume la data de 27 aprilie 2002, ceea ce, prin raportare la dispoziţiile art. 284 alin. (2) C.pr.civ., sus-evocate, are semnificaţia începerii curgerii termenului de apel cu pârâtul la această dată, cele 15 zile fixate prin art. 284 alin. (2) C.pr.civ. împlinindu-se la data de 14 mai 2002.
Cum prezentul apel a fost declarat în 8 noiembrie 2002, deci ulterior datei de 14 mai 2002, el apare ca tardiv, astfel că excepţia invocată de reclamantul intimat este întemeiată.
(Judecător Valentin Mitea)
| ← HOTĂRÂRE INSUFICIENT MOTIVATĂ ÎN FAPT Şl ÎN DREPT. CONSECINŢE | PARTAJ JUDICIAR. NEATACAREA SENTINTEI CU PRIVIRE LA COTELE DE... → |
|---|
