Drept de succesiune. Moştenitor sezinar. Necesitatea acceptării moştenirii
Comentarii |
|
Potrivit art. 653 alin. (1) C. civ., descendenţii şi ascendenţii au de drept posesiunea succesiunii din momentul morţii defunctului.
Aşadar, regula generală este că orice moştenitor, afară de descendenţi şi ascendenţi, trebuie să ceară trimiterea în posesiune pentru a se bucura de folosinţa efectivă a averii succesorale.
Trimiterea în posesiune nu influenţează decât asupra posesiunii moştenirii, care este dobândită de moştenitorul fără sezină. Cât priveşte proprietatea averii succesorale, ea trece asupra moştenitorului fără sezină în momentul decesului autorului său, întocmai ca asupra moştenitorului care are sezina.
Prin urmare, între sezină şi mecanismul de transmitere al succesiunii nu se poate face nicio legătură, sezina nefiind susceptibilă de a avea înrâurire asupra modalităţilor de acceptare sau renunţare la succesiune.
De aceea, art. 700 C. civ., care prevede că dreptul de a accepta succesiunea se prescrie într-un termen de 6 luni de la deschiderea succesiunii, nu face nicio distincţie după cum moştenitorii sunt sezi-nari sau nesezinari.
Descendentul sau ascendentul se bucură deci de sezină numai dacă a acceptat succesiunea, în termenul prevăzut de art. 700 C. civ. şi în modalităţile prevăzute de art. 689 C. civ.
C.S.J., decizia nr. 5787 din 19 decembrie 2001
← Luarea unor bunuri cu acordul altui proprietar. Comportament... | Cerere de repunere în termen formulată cu depăşirea... → |
---|