Efectele acţiunii revocatorii. Inopozabilitatea faţă de creditor a actelor încheiate de către debitor
| Comentarii |
|
Acţiunea revocatorie (sau pauliană) se naşte din dreptul de gaj al creditorilor chirografari şi determină inopozabilitatea actului încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului, care va putea urmări bunul ce forma obiectul actului ca şi cum acesta nu ar fi ieşit niciodată din patrimoniul debitorului.
Acţiunea menţionată are efecte relative, în caz de admitere fiind reparat doar prejudiciul suferit de creditorul reclamant, cu posibilitatea pentru terţ de a păstra bunul dobândit prin actul juridic atacat, oferind creditorului suma de bani necesară satisfacerii creanţei sale.
C.A. Oradea, decizia civilă nr. 669 din 9 mai 2006, în B.J.C.A. Oradea 2006, p. 28
La data de 2 noiembrie 1999, petenta K.C. a vândut pârâţilor G.V. şi G.M., prin contract de vânzare-cumpărare cu clauză de întreţinere, imobilul în litigiu.
Tot în data de 2 noiembrie 1999, aceeaşi petentă a vândut pârâţilor M.N. şi M.A. acelaşi imobil.
Prin decizia civilă nr. 478/2003 a Curţii de Apel Oradea a fost revocat primul contract de vânzare-cumpărare, petenta K.C. fiind obligată să restituie pârâţilor G.V. şi G.M. preţul de 105.364.000 lei.
Debitoarea a decedat la data de 16 mai 2001, fără să fi achitat creanţa faţă de creditorii G.M. şi G.V.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 478/2003 a Curţii de Apel Oradea, a fost revocat şi cel de-al doilea contract de vânzare-cumpărare, dispunându-se repunerea părţilor în situaţia anterioară, imobilul intrând în patrimoniul Statului român, ca succesiune vacantă.
Pentru a nu pierde proprietatea asupra imobilului, pârâţii M.N. şi M.A. au făcut o ofertă reală creditorilor G.V. şi G.M., punând la dispoziţia acestora suma de 270.522.000 lei, ce acoperă şi creanţa de 105.364.000 lei, corectată cu indicele de inflaţie.
Ulterior, prin prezenta acţiune, petenţii M.N. şi M.A. au solicitat instanţei să constate ca fiind stinsă prin plată creanţa garantată prin decizia civilă nr. 478/2003 a Curţii de Apel Oradea şi să se constate că, prin efectul plăţii, reclamanţii au devenit creditori ai masei succesorale a defunctei K.C.
Instanţa de fond a respins acţiunea, apreciind că reclamanţii nu au calitate procesuală activă, singurul care poate proceda la plata obligaţiilor succesiunii vacante pe care a preluat-o fiind Statul român.
Instanţa de apel a admis apelul, a schimbat în totalitate hotărârea atacată şi a admis acţiunea reclamanţilor, soluţia fiind menţinută şi în recurs.
în motivarea hotărârilor date în apel şi recurs s-a reţinut că acţiunea revocatorie (sau pauliană), reglementată prin dispoziţiile art. 975 C. civ., se întemeiază pe dreptul de gaj al creditorilor chirografari, fiind o acţiune prin care creditorul poate cere revocarea pe cale judecătorească a actelor juridice încheiate de debitor în frauda intereselor sale.
Acţiunea revocatorie nu are ca efect desfiinţarea totală sau parţială a actului atacat, ci actul încheiat de debitor în frauda drepturilor creditorului va fi inopozabil acestuia din urmă, care va putea urmări bunul ce forma obiectul actului ca şi cum acesta nu ar fi ieşit niciodată din patrimoniul debitorului.
Altfel spus, o astfel de acţiune are efecte relative, în sensul că, în caz de admitere, urmează a fi reparat doar prejudiciul suferit de creditorul-reclamant şi cu precizarea - foarte importantă - că terţul poate păstra bunul, oferind creditorului suma de bani necesară satisfacerii creanţei sale, ceea ce s-a şi întâmplat în prezenta cauză.
Prin actul depus la dosar, reclamanţii-intimaţi au făcut recurenţilor o ofertă reală, punând la dispoziţia acestora suma de 270.522.000 lei, sumă ce acoperă creanţa de 105.364.000 lei, actualizată cu indicele de inflaţie, devenind în acest fel creditori ai moştenirii.
în acestc condiţii, nu sc poate susţine că reclamanţii-intimaţi nu ar avea calitate procesuală, dimpotrivă, se pune în discuţie interesul recurenţilor, câtă vreme creanţa acestora a fost stinsă prin plată.
în ceea ce priveşte raporturile cu Statul român, este de menţionat faptul că interesele acestuia nu sunt afectate, în calitate de legatar universal, statul preluând drepturile şi obligaţiile lui de cuius, cu precizarea că acesta va răspunde pentru pasivul succesoral doar în limita activului.
| ← Chiriaşi ai unui imobil proprietate de stat. Dobândirea unei... | Condiţiile acţiunii revocatorii → |
|---|
