EXPROPRIERE. TEREN. REALIZAREA SCOPULUI MĂSURII DE EXPROPRIERE.

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

Dacă terenul expropriat a fost folosit în scopul construirii unor blocuri de locuinţe, cererea de restituire a unei suprafeţe de teren nu este fondată în ipoteza în care, deşi liber, terenul revendicat este destinat folosirii normale a construcţiilor realizate.

Prin cererea înregistrată la data de 8.05.1996 pe rolul Tribunalului Teleorman, reclamanta S.A. a solicitat obligarea pârâtei Prefectura Judeţului Teleorman să-i recunoască dreptul de proprietate asupra unui teren viran în suprafaţă de circa 200 m2, situat în Turnu Măgurele, teren expropriat şi trecut în proprietatea statului prin Decretul nr. 434/1973.

Tribunalul Teleorman a soluţionat cauza pronunţând sentinţa civilă nr. 350 din 9.07.1997, prin care a respins, ca nefondată, acţiunea în revendicare formulată de reclamantă împotriva pârâţilor Prefectura Judeţului Teleorman, R.A. SAGO Turnu Măgurele, Consiliul Local al Municipiului Turnu Măgurele şi Direcţia Generală a Finanţelor Publice şi Controlului financiar de Stat -Teleorman.

în motivarea acestei sentinţe, instanţa a reţinut că terenul revendicat de reclamantă a fost expropriat şi a fost folosit integral pentru construcţia de locuinţe, astfel că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 480 Cod civil, pentru admiterea cererii.

Apelul nu este fondat.

Din probele administrate în cauză rezultă că terenul expropriat a fost folosit în scopul construirii unor blocuri de locuinţe. Astfel, din suprafaţa de teren de 510 m2 a fost ocupată de blocuri, alei şi străzi o parte de 310 m2, iar cealaltă parte, de 200 m2, a rămas liberă.

Terenul rămas liber, chiar dacă excede construcţiei, a fost folosit în scopul pentru care a fost expropriat, deoarece întreaga zonă a fost sistematizată şi este firesc ca între construcţii să existe şi spaţii libere. Acest aspect este prevăzut în orice proiect de sistematizare, iar existenţa unor porţiuni de teren neconstruite este necesară nu numai pentru respectarea unei anumite concepţii arhitectonice, dar şi din punct de vedere practic, deoarece construcţiile nu pot fi realizate una lângă alta, fără spaţii libere între ele.

în concluzie, constatând că întreaga zonă în care s-a aflat terenul a fost sistematizată, în mod corect a fost respinsă de către instanţa de fond cererea reclamantei pentru retrocedarea unei porţiuni de 200 m2 din terenul expropriat, iar apelul a fost respins, ca nefondat. (Judecator Alina Iuliana Tuca)

(Secţia a IV-a civilă, decizia civilă nr. 3.030/1999)

← FOND FUNCIAR. INAPLICABILII"ATEA ART. 14 ALIN. 2 DIN LEGEA NR....  DREPT DE RETENŢIE. CONDIŢII. ACŢIUNE ÎN EVACUARE. →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre EXPROPRIERE. TEREN. REALIZAREA SCOPULUI MĂSURII DE EXPROPRIERE.