Hotărâre judecătorească. Inopozabilitate faţă de terţi

Jurisprudenţă şi speţe de drept civil (I)

In procesul civil, hotărârea judecătorească are putere relativă între părţile litigante şi succesorii lor în drepturi; ea nu poate fi opusă părţilor care nu au luat parte la judecată.

In situaţia în care hotărârea judecătorească s-a pronunţat în contradictoriu numai cu o parte din moştenitorii unei persoane decedate, debitoare a unei obligaţii de a da, instanţa de recurs nu poate constata nulitatea hotărârii judecătoreşti, ci inopozabilitate a acesteia, în raport de ceilalţi moştenitori, nechemaţi în judecată, împrejurare ce nu are efect asupra hotărârii atacate cu recurs.

(Secţia a IV-a civilă, decizia nr. 612/25.05.1995)

Prin sentinţa civilă nr. 87/13.01.1994, Judecătoria Slobozia a admis acţiunea principală formulată de reclamanţii I.A., I.M. şi I.C. şi s-a constatat că reclamanţii sunt proprietarii casei şi terenului în suprafaţă de 5.300 m.p., situate în comuna A., judeţul Ialomiţa; s-a respins cererea reconvenţională formulată de pârâtele S.M. şi M.E., prin care au solicitat să se constate că autorul lor a vândut reclamanţilor numai suprafaţa de teren de 800 m.p. şi nu 5.300 m.p., cât folosesc aceştia.

Prin decizia civilă nr. 430 A/7.10.1994 a Tribunalului Ialomiţa s-a respins apelul formulat de pârâtele S.M. şi M. E.„ ca nefondat.

Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că pârâtele sunt succesoarele defunctei O.M., vânzătorul imobilului în litigiu, că reclamanţii au folosit din anul 1971 casa de locuit şi terenul în suprafaţă de 5.300 m.p., devenind proprietarii de drept ai terenului, conform art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 şi Legii nr. 18/1991.

împotriva deciziei tribunalului au formulat recurs pârâtele S.M. şi M.E., care au criticat decizia pentru nelegalitate şi netemeinicie, pentru următoarele motive:

Judecarea pricinii nu s-a făcut în contradictoriu cu toate părţile care au drepturi succesorale asupra terenului în litigiu şi care provin de la autorul O. I.

Recursul este nefondat.

Unul din principalele efecte ale hotărârii judecătoreşti în procesul civil este acela că hotărârea are putere relativă numai între părţile litigante şi succesorii lor în drepturi.

Hotărârea nu poate fi opusă terţilor, care nu au luat parte la judecată.

Dacă se demonstrează că reclamanţii-intimaţi nu au chemat în judecată toate persoanele care ar fi putut invoca drepturi asupra imobilului în litigiu, ei suportă riscul neintroducerii în cauză a tuturor acestor persoane, hotărârea nefiind opozabilă acestora din urmă.

Cu alte cuvinte, neintroducerea în cauză a tuturor persoanelor ce pretind un drept asupra averii numitului O.I. nu constituie un caz de nulitate a hotărârii, sancţiunea constând doar în inopozabilitatea acestei hotărâri faţă de terţii ce nu au luat parte la judecată.

Conform art. 316 combinat cu art. 296 Cod procedură civilă, recursul pârâtelor va fi respins, ca nefondat.

← Hotărâre judecătorească care ţine loc de act autentic de...  Hotărâre judecătorească. Lipsa încheierii de dezbateri. Nulitate →

Vezi şi alte speţe de drept civil:

Comentarii despre Hotărâre judecătorească. Inopozabilitate faţă de terţi