înţelesul motivelor de modificare prevăzute în art. 304 pct. 7 C. proc. civ. şi soluţia de casare cu trimitere pentru probe noi
| Comentarii |
|
C. proc. civ., art. 304 pct. 7
Punctul 7 al art. 304 C. proc. civ. vizează cazurile de modificare a hotărârii atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Existenţa unor concluzii şi variante diferite în cadrul unor rapoarte de expertiză nu se încadrează însă în contradictoriali-tatea considerentelor.
Decizia civilă nr. 326/R din 13 iunie 2006 - R.T.
Prin sentinţa civilă nr. 1213 din 2003 a Judecătoriei Alba Iulia s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanţii Z.P. şi Z.E.
Prin decizia civilă nr. 239/A din 20 aprilie 2004, Tribunalul B. a respins apelul declarat de reclamanţi împotriva sentinţei sus-menţio-nate. Instanţa de apel a reţinut că faţă de completarea la expertiză şi răspunsul la interogatoriu al reclamantului Z.P. nu rezultă ocuparea de către pârâţi a vreunei porţiuni din terenul reclamanţilor şi nu se poate stabili o altă linie de graniţă decât cea rezultată din lucrarea tehnică efectuată în cauză şi reţinută de prima instanţă.
împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanţii întemeindu-se pe prevederile art. 304 şi ale art. 312 alin. (3) C. proc. civ. Cu prilejul cuvântului asupra recursului s-a făcut precizarea că temeiul art. 304 este cel cuprins în pct. 7.
In dezvoltarea motivelor de recurs se arată că instanţa de apel nu a luat în considerare la darea soluţiei expertiza efectuată în apel, care are diferenţe sesizabile faţă de cea de la fond, pe care s-a bazat soluţia primei instanţe, aceste două expertize fiind contrare. în esenţă, se susţine casarea cu trimitere pentru efectuarea unei noi expertize care să respecte obiectivele stabilite de instanţă, respectiv să se efectueze o variantă de graniţă pe linia picăturii streşinii pe toată porţiunea construcţiei, pe linia construcţiei, apoi în continuare pe linia gardului ce desparte cele două proprietăţi şi să se realizeze o măsurare reală a celor două terenuri întrucât suprafeţele cadastrale nu sunt cele reale.
Recursul este nefondat.
Punctul 7 al art. 304 C. proc. civ. vizează cazurile de modificare a hotărârii atunci când aceasta nu cuprinde motivele pe care se sprijină sau când cuprinde motive contradictorii ori străine de natura pricinii.
Din analizarea deciziei atacate şi a motivelor de recurs formulate nu rezultă că hotărârea judecătorească nu ar cuprinde motivele pe care se sprijină, întrucât în considerente se arată explicit că s-a ajuns la soluţia pronunţată prin analizarea completării la expertiză şi a răspunsului la interogatoriu al reclamantului - recurent Z.P.
De asemenea, nu sunt incidente nici motivele de modificare care se referă la existenţa unor considerente străine de natura pricinii
deoarece instanţa de apel a analizat probele efectuate în cauză prin prisma cererii de grăniţuire şi revendicare.
Ultimul motiv de modificare, cuprins în pct. 7 al art. 304, şi care este cel la care fac referire, prin motivare, recurenţii se referă la contradictorialitatea considerentelor. Această contradictorialitate se susţine că ar proveni din faptul că cele două expertize efectuate în cauză sunt contradictorii. Existenţa însă a unor concluzii şi variante diferite în cadrul unor rapoarte de expertiză nu poate fi încadrată în acest motiv de recurs. Ceea ce trebuie să fie contradictoriu, pentru a ne afla în faţa acestui motiv de modificare, este motivarea instanţei, or, instanţa şi-a motivat soluţia pornind de la proba solicitată şi efectuată în apel şi de la răspunsul la interogatoriu al reclamantului Z.P., răspuns care se coroborează cu concluziile raportului de expertiză. De altfel, reclamanţii recurenţi nu au formulat obiecţiuni la raportul de expertiză întocmit de expertul T.N. în apel, expertiză pe care s-a bazat soluţia instanţei de apel, aşa încât critica adusă acum în recurs acestei expertize nu mai poate fi primită.
în ceea ce priveşte casarea cu trimitere a cauzei pentru administrarea de probe noi, aceasta nu poate fi primită întrucât probele noi pe care le solicită recurenţii constau într-o nouă expertiză, ceea ce ar fi trebuit să solicite prin obiecţiuni formulate în faţa instanţei de apel, la noua expertiză efectuată în această fază procesuală şi la completarea acestei expertize, ceea ce nu au făcut.
De altfel, instanţa de apel a soluţionat în mod legal cauza bazându-se pe concluziile expertului T.N., în ceea ce priveşte concordanţa dintre suprafeţele de teren înscrise în titlurile de proprietate şi cele reale, fapt necontestat prin obiecţiuni de reclamanţii recurenţi, ceea ce a condus la soluţia logică privind linia de graniţă dintre cele două proprietăţi, bazată şi pe răspunsul la interogatoriu al recla-mantului-recurent, răspuns care nu poate fi pus la îndoială cu privire la concordanţa sa cu starea reală a imobilelor, întrebarea fiind clară şi concisă şi la fel fiind şi răspunsul care constituie o mărturisire simplă, nesusceptibilă de interpretări.
Pentru toate considerentele de mai sus, în temeiul art. 312 C. proc. civ., recursul va fi respins.
în baza art. 274 C. proc. civ., pentru că recurenţii au căzut în pretenţii, vor fi obligaţi la plata cheltuielilor de judecată din recurs, cheltuieli constând în onorariu de avocat.
| ← înţelesul normei cuprinse în art. 315 C. proc. civ. faţă de... | Lipsa capacităţii de folosinţă invocată direct în recurs.... → |
|---|
