Legea nr. 10/2001. Calitatea procesuală activă probată prin certificat de moştenitor şi testament. Litigiu secundar având ca obiect anularea certificatului de deces şi de căsătorie. Independenţa dintre cele două litigii. Motive de fond invocate în recursu
| Comentarii |
|
C. proc. civ., 244 alin. (1) pct. 1
Reclamanţii îşi sprijină probatoriu pretinsa calitate procesuala activă în cererea obiect al dosarului prezent nu pe aceste doua certificate de stare civila, ci pe certificatele de moştenitor şi testamentele menţionate mai sus. Iar soarta acestor certificate de moştenitor şi a testamentelor nu face obiectul discuţiei în dosarul Judecătoriei sectorului 5.
Recursul prezent trebuie sa analizeze numai asupra legalităţii şi temeiniciei încheierii de suspendare a judecaţii din perspectiva art. 244 pct. 1 C. proc. civ., fără să tranşeze asupra aspectelor care constituie chiar obiectul judecăţii în dosar. Acesta reprezintă apanajul instanţei de fond, care este chemata să dea soluţia în cauza, după analizarea probatoriului pertinent.
C.A. Bucureşti, s. a IV-a civ., dec. nr. 234R din 8 martie 2011 (nepublicată)
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă la 13.04.2006, reclamanţii C.Ş.M. şi C.V. au chemat în judecată pe pârâţii Primăria Municipiului Bucureşti, E.D., E.L.I., solicitând să se constate preluarea abuzivă la stat a imobilului din Bucureşti, str. D., sector 5, să se procedeze în ceea ce priveşte apartamentul nr. 2 de la etajul 1 al imobilului vândut pârâţilor persoane fizice potrivit Legii nr. 112/1995, la o comparare a titlurilor părţilor constatându-se prefe-rabilitatea titlului autorilor reclamanţilor.
Prin sentinţa civilă nr. 109 din 18.01.2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă a fost respins capătul unu de cerere, ca fiind lipsit de interes, şi a fost respins capătul doi de cerere pentru autoritate de lucru judecat.
Prin decizia civilă nr. 590A din 01.10.2007 pronunţată de Curtea de Apel, secţia a IlI-a civilă a fost admis apelul declarat de reclamanţi împotriva acestei sentinţe, a fost desfiinţată sentinţa apelată şi trimisă cauza spre rejudecare la Tribunalul Bucureşti.
în final, prin decizia civilă nr. 821 din 30.01.2009 pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au fost respinse ca nefondate recursurile declarate de pârâţi împotriva acestei decizii,
în consecinţă, judecata cauzei a fost reluată în faţa instanţei de fond Tribunalul Bucureşti.
Prin încheierea de şedinţă din 03.06.2010, tribunalul a dispus unirea cu fondul cauzei a excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor ridicata de pârâţii E.
în şedinţa publică din 30.09.2010, pârâţii E.D. şi E.L. au solicitat suspendarea prezentei cauze până la soluţionarea definitivă şi irevocabilă a dosarului nr. xxx din 302 din 2010 aflat pe rolul Judecătoriei sector 5 Bucureşti.
Prin cererea de chemare în judecată obiect al dosarului nr. xxx din 302 din 2010 al Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, reclamanţii E.L. şi
E.D. au chemat în judecata pe pârâţii Primăria Sector 5 şi Primăria Sector 1, solicitând constatarea nulităţii absolute a certificatului de deces seria M nr. 122102 emis de fostul Sfat Popular al Raionului Lenin privind decesul defunctului C.R. şi constatarea nulităţii absolute a certificatului de căsătorie seria CA nr. 042475 eliberat la 31.03.1951 cu nr. 13810 privind mariajul între N.R. şi H.V., precum şi radierea din Registrele de Stare Civilă a celor două acte.
Prin încheierea din 30.09.2010 Tribunalul Bucureşti, secţia a IlI-a civilă a suspendat cererea formulată de reclamanţi, până la soluţionarea irevocabilă a dosarului nr. xxx din 302 din 2010 aflat pe rolul Judecătoriei sector 5 Bucureşti.
Pentru a dispune aceasta măsură, tribunalul a reţinut în esenţă că în prezenta cauză reclamanţii îşi fundamentează apărarea privind deţinerea unui titlu de proprietate asupra imobilului revendicat în baza actelor de stare civilă a căror nulitate se solicită a se constata în cadrul dosarului nr. xxx din 302 din 2010 a Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti potrivit certificatului de grefa depus.
Faţă de aceasta, precum şi faţă de aspectele care rezulta din sentinţa civilă nr. 12877 din 05.11.2001 a Judecătoriei sectorului 4, tribunalul a apreciat ca dezlegarea prezentei cauze depinde de soluţia care se va da în dosarul Judecătoriei sectorului 5.
împotriva acestei încheieri, au declarat recurs reclamanţii C.Ş.M. şi C.V., susţinând următoarele critici împotriva încheierii recurate.
Se susţine că pârâţii erau obligaţi să depună întâmpinare la prima instanţă, în cadrul primului ciclu procesual, şi mai înainte de primul termen de judecată conform art. 118 alin. (2) C. proc. civ., nedepunerea întâmpinării şi neinvocarea excepţiilor în acest termen, atrăgând decăderea pârâtului din dreptul de a propune probe şi a invoca excepţii.
Se arată că în cadrul primului ciclu procesul, calitatea procesuală activă a reclamanţilor nu a fost contestată, iar prin decizia de casare pronunţată de înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, nu s-a dispus trimiterea cauzei pentru a se verifica legitimarea procesuală activă, situaţie faţă de care, se impune a se respecta puterea lucrului judecat sub acest aspect, atâta timp cât în primul ciclu procesual, nici părţile şi nici instanţele nu au contestat calitatea procesuală activă.
în faţa instanţei de fond, în rejudecare, la termenul din 03.06.2010, reclamanţii au prezentat instanţei originalele înscrisurilor din care rezultă calitatea lor de moştenitori testamentari ai proprietarilor succesivi ai imobilului, situaţie faţă de care, instanţa a unit cu fondul excepţia lipsei calităţii procesuale active.
Faţă de acestea, se invocă dispoziţiile art. 268 alin. (3) C. proc. civ., şi se susţine că instanţa nu putea reveni asupra încheierii din 03.06.2010.
Pe de altă parte, se susţine că pârâţii nu au la rândul lor, calitate procesuală activă în acţiunea promovată la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti, iar, oricum această acţiune nu poate înlătura nici existenţa faptului de stare civilă, referitor la care s-au emis actele de stare civilă contestate de pârâţi în acea acţiune, şi cu atât mai puţin, testamentul ai cărui beneficiari sunt reclamanţii, testament a cărui autenticitate a fost confirmată printr-o expertiză de specialitate, necontestată până în prezent.
Aşadar, nu se poate contesta în acţiunea promovată la Judecătoria sectorului 5 Bucureşti nici existenţa defuncţilor la data când au întocmit testamentele şi nici faptele de stare civilă privind decesul şi căsătoria, şi cu atât mai puţin, dreptul reclamanţilor ca moştenitori prin legat testamentar cu privire la imobilul în discuţie.
La termenul de azi, recurenţii au depus o cerere completatoare prin care se mai arată următoarele:
Hotărârea care urmează a fi obţinută în dosarul Judecătoriei sectorului 5 nu le va fi opozabilă reclamanţilor, întrucât nu sunt părţi în acea cauză.
Se fac mai departe argumentări în sensul existenţei calităţii procesuale active a reclamanţilor, faţă de faptul că preluarea imobilului conform anexei la Decretul nr. 92/1950 s-a făcut pe numele numiţilor N.R. şi V. şi faţă de dispoziţiile art. 22 din Legea nr. 10/2001.
Intimaţii pârâţi E. au depus întâmpinare la cererea de recurs solicitând respingerea acesteia.
Soluţionând recursul formulat, în raport de criticile dezvoltate, Curtea constată următoarele:
Curtea are de cercetat legalitatea şi temeinicia încheierii recurate, în raport de dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. şi art. 244 alin. (1) C. proc. civ., ceea ce semnifica a se stabili daca măsura suspendării judecăţii era legala şi se impunea sub aspectul temeiniciei în raport de situaţia dosarului prezent şi de obiectul dosarului care a prilejuit suspendarea, respectiv dosarul nr. xxx din 302 din 2010 aflat pe rolul Judecătoriei sector 5 Bucureşti.
In cadrul acestei analize, Curtea constată că reclamanţii îşi susţin calitatea procesuală în prezenta cauză, în felul următor :
Reclamanţii susţin că imobilul din str. D., sector 5 a fost proprietatea numiţilor R.N.C. şi V.N. C., făcând referire la actele de vânzare-cumpărare şi autorizaţia de construire depusă la dosar fond.
Conform actelor dosarului, imobilul din str. D. a fost naţionalizat în baza Decretului nr. 92/1950, figurând la poz. 5201 pe numele proprietarilor N.R. şi V.
La dosarul cauzei au fost depuse următoarele înscrisuri: certificatul de calitate de moştenitor nr. 1 din 06.01.2004, de pe urma defunctului C. (zis N. R.), care indică drept moştenitori testamentari pe soţia supravieţuitoare C.V.; certificatul de moştenitor nr. 740 din 09.05.1995 de pe urma defunctei C.V. (zisă şi V.) şi care indică drept moştenitor testamentar pe H.R., testamentul autentificat sub nr. 1951 din 14.04.1964 prin care numita H.R. instituie legatar universal pe C.R. A., certificatul de moştenitor nr. 64 din 1968 de pe urma defunctei H.R. care indică drept moştenitor testamentar în baza testamentului menţionat pe C.R. A. şi certificatul de calitate de moştenitor nr. 34 din 10.11.2005 de pe urma defunctei C.R. A. care indică drept moştenitori legali pe reclamanţii din prezenta cauză C.Ş.M. şi C.V.
S-a mai depus Ia dosarul cauzei şi testamentul întocmit de numitul R.N.C. în favoarea soţiei sale V.
Acest testament a fost prezentat în original instanţei la termenul din
03.06.2010, iar pârâţii au declarat în acea şedinţă, că doresc să se înscrie în fals cu privire la el, tribunalul dispunând că faţă de dispoziţiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., urmează a se pronunţa asupra cererii de înscriere în fals după dezbaterea excepţiilor.
Pe de alta parte, obiect al dosarului nr. xxx din 302 din 2010 al Judecătoriei sectorului 5 Bucureşti, îl constituie cererea reclamanţilor din acea cauza E.L. şi E.D. de constatare a nulităţii absolute a certificatului de deces seria M nr. 122102 privind decesul defunctului C.R. şi a certificatului de căsătorie seria CA nr. 042475 privind căsătoria dintre
N.R. şi H.V., precum şi radierea din Registrele de Stare Civilă a celor două acte (certificate de stare civila) a căror nulitate s-a solicitat.
Or, în raport de aceste aspecte, Curtea apreciază că soluţionarea dosarului prezent, din perspectiva lipsei calităţii procesuale active a reclamanţilor C.Ş.M. şi C.V., nu atârnă nici în tot, nici în parte, de soluţia care va fi data în dosarul Judecătoriei sectorului 5.
Aceasta întrucât, faţă de certificatele de moştenitor şi testamentele indicate mai sus, calitatea procesuala activă a reclamanţilor în prezenta cauză nu este sprijinita pe cele doua înscrisuri a căror nulitate se cere în dosarul Judecătoriei sectorului 5.
Cele doua certificate de stare civila au valoare probatorie doar sub aspectul faptelor şi actelor de stare civila pe care le atesta, respectiv decesul numitului C.R. şi căsătoria dintre N.R. şi H.V.
în cauza însa, reclamanţii îşi sprijină probatoriu pretinsa calitate procesuala activă în cererea obiect al dosarului prezent nu pe aceste doua certificate de stare civila, ci pe certificatele de moştenitor şi testamentele menţionate mai sus. Iar soarta acestor certificate de moştenitor şi a testamentelor nu face obiectul discuţiei în dosarul Judecătoriei sectorului 5.
De aceea, măsura suspendării judecaţii cauzei prezente până la soluţionarea dosarului Judecătoriei sectorului 5 nu se impunea legal, nefiind îndeplinite condiţiile prescrise de art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Nu este permis a se extrapola asupra semnificaţiei şi consecinţelor juridice pe care le-ar avea declararea nulităţii celor doua certificate de stare civila asupra actelor pe care reclamanţii îşi întemeiază calitatea procesuală activă în cauză (certificate de moştenitor şi testamente), o asemenea anticipare reprezentând la acest moment o simpla speculaţie, cert fiind doar ca aceste consecinţe nu s-ar produce automat, direct, imediat şi inevitabil.
De asemenea, trebuie făcută distincţia între actele şi faptele de stare civila, pe de o parte, şi certificatele de stare civila, pe de alta parte, în cauză între actul de stare civila care este căsătoria şi faptul de stare civila care este decesul, şi cele doua certificate de stare civila care doar probează aceste acte şi fapte de stare civila.
De aceea, Curtea constata fondat recursul prezent, încheierea atacata fiind nelegala în raport de dispoziţiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ., de aceea în baza art. 312 C. proc. civ. Curtea va admite recursul, va modifica încheierea recurată, va respinge cererea de suspendare a judecaţii şi va trimite cauza pentru continuarea judecaţii la instanţa de fond.
în ce priveşte criticile recurenţilor în sensul că instanţa de fond nu mai putea dispune măsura suspendării judecaţii odată ce anterior, prin încheierea din data de 03.06.2010 dispusese unirea cu fondul a excepţiei lipsei calităţii procesuale active, Curtea constata ca acestea sunt neîntemeiate, încheierea din 03.06.2010 nefiind interlocutorie, întrucât prin aceasta instanţa nu a dat de fapt nicio dezlegare chestiunii în discuţie, ci doar a prorogat soluţionarea ei pana la un moment ulterior, după cum prin încheierea de suspendare a judecaţii nu s-a dat vreo dezlegare aceleiaşi chestiuni, care să vină în contradicţie cu dezlegarea anterioara. Dispoziţiile art. 268 alin. (3) C. proc. civ. vizează situaţiile în care printr-o încheiere s-a dat o dezlegare unei chestiuni litigioase în cauză, situaţie în care ulterior aceeaşi instanţă de judecată nu mai poate reveni asupra aceleiaşi dezlegări pentru a da o soluţie contrară. Nu este cazul pricinii prezente, pentru că în ambele încheieri din 03.06.2010 şi cea de suspendare a judecăţii nu s-a dat de fapt nicio dezlegare asupra calităţii procesuale active.
în ce priveşte susţinerile făcute de recurenţii reclamanţi asupra însuşi fondului problemei, anume asupra calităţii lor procesuale active în cauza, Curtea apreciază că nu îi este permis să analizeze aceste critici în prezentul recurs. Recursul prezent trebuie sa analizeze numai asupra legalităţii şi temeiniciei încheierii de suspendare a judecaţii din perspectiva art. 244 pct. 1 C. proc. civ., fără să tranşeze asupra aspectelor care constituie chiar obiectul judecăţii în dosar. Acesta reprezintă apanajul instanţei de fond, care este chemata să dea soluţia în cauza, după analizarea probatoriului pertinent.
La fel, nu poate face obiectul discuţiei în recursul prezent dacă însăşi calitatea procesuală activă mai poate fi pusă în discuţie, de vreme ce nu a fost invocata în primul ciclu procesual, iarăşi tribunalul fiind chemat să tranşeze acest aspect cu prilejul soluţionării cauzei.
Recursul prezent nu se constituie într-o cale de atac împotriva soluţiei date de tribunal asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active, numai într-o asemenea cale de atac putând fi examinate aceste aspecte, pentru că în mod fundamental încheierea obiect al controlului judiciar prin prezentul recurs nu a dat o astfel de soluţie asupra calităţii procesuale active, ci are ca obiect exclusiv măsura suspendării judecăţii.
Pentru toate aceste motive, în baza art. 312 C. proc. civ. a fost admis recursul, a fost modificată încheierea recurată, a fost respinsă cererea de suspendare a judecăţii şi a fost trimisă cauza pentru continuarea judecăţii la instanţa de fond.
în ceea ce priveşte căile de atac, art. 408 alin. (1) N. C. proc. civ. prevede că încheierea de suspendare poate fi atacată cu recurs, la instanţa superioară. Faţă de formularea generală a legiuitorului, putem deduce că s-a renunţat la soluţia actuală prevăzută de art. 244 alin. (1) C. proc. civ. conform căreia încheierile de suspendare a instanţelor de recurs sunt irevocabile.
| ← Acţiune de partaj. înscrierea în fals cu privire la un act... | Cerere de repunere pe rol formulată după depunerea... → |
|---|
