Moştenitori rezervatari. Formularea expresă a cererii de reducţiune a testamentului. Dubla calitate a părţilor în procesele de partaj
| Comentarii |
|
Deşi pârâta nu a formulat în nume propriu o cerere prin care să solicite reducţiunea testamentului în limita cotităţii disponibile, în mod corect instanţa de fond a reţinut calitatea sa de moştenitor rezervatar, având în vedere că a acceptat moştenirea în termen şi a formulat cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale, exprimându-şi în acest fel în mod neechivoc dorinţa de a fi recunoscută ca succesor rezervatar.
Pârâta, având în vedere cererea de chemare în judecată în care era menţionată în calitate de moştenitor rezervatar, nu a mai considerat necesară formularea unei cereri separate prin care să solicite reducţiunea testamentară, care ar fi apărut ca inutilă şi pur formală, prin întâmpinare aceasta recunoscând calitatea de succesori a celor trei părţi din prezenta cauză.
Având în vedere şi împrejurarea că, în procesul de partaj, faţă de calităţile duble ale părţilor, cererea unui moştenitor rezervatar profită şi celorlalţi moştenitori rezervatari, instanţa a inclus-o pe pârâtă în categoria moştenitorilor defunctului, în calitate de soţie supravieţuitoare, iar, întrucât prin testamentul întocmit de defunct a fost încălcată rezerva succesorală a descendenţilor şi a soţului supravieţuitor, în temeiul art. 847 C. civ., instanţa a dispus reducţiunea testamentară până la limita cotităţii disponibile.
C.A Bucureşti, Secţia a II l-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, decizia nr. 448 din 7 martie 2007, în Partajul judiciar, p. 235
Prin sentinţa civilă nr. 1608 din I martie 2006, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti a admis acţiunea completată şi precizată, formulată de reclamantul A.C., împotriva pârâtelor A.S. şi A.A., a constatat deschisă succesiunea rămasă de pe urma defunctului A.M.L., decedat la 15 aprilie 2005.
A constatat că masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune din: activ — cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 76, situat în Bucureşti, str. C., sector 6, în valoare de 49.431,5 lei; cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Daewoo model Tico J3S11, în valoare de 1.821,5 lei; cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5.600 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâm-boviţa, conform titlului de proprietate nr. 32455 din 25 aprilie 1994, în valoare de 1.872,13 lei; cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 8.300 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa şi asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă de 5 ha 2.700 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 54141 din 23 februarie 1995, în valoare de 19.383,88 lei; cota de 5/16 din dreptul de proprietate asupra construcţiei situate în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, compusă din 6 camere, cu o suprafaţă utilă de 116,7 mp, magazii (suprafaţă utilă 49 mp) şi pivniţă, suprafaţă utilă de 18 mp, în valoare de 15.929,18 lei; cota de 1/2 din locul de veci situat în Cimitirul Militari I Bucureşti; total activ brut - 88.438,19 lei.
A constatat că totalul activ brut este de 88.438,19 lei, pasivul succesoral este de 4.000 lei şi totalul activului net este de 84.438,19 lei.
A constatat că au calitatea de moştenitori ai defunctului: reclamantul, fiu moştenitor rezervatar, cu o cotă de 1/3 din masa succesorală (în valoare de 28.146,06 lei), pârâta A.S., soţie supravieţuitoare, moştenitor rezervatar cu o cotă de 1/8 din masa succesorală (în valoare de 10.554,77 lei) şi pârâta A. A., fiică, moştenitor rezervatar şi legatar universal, cu o cotă de 13/24 din masa succesorală (în valoare de 45.737,35 lei).
A dispus reducţiunea testamentului autentificat sub nr. 1493 din 10 martie 2004 de notarul public I.D. până la limita cotităţii disponibile de 5/24 din masa succesorală (17.591,28 lei).
A dispus ieşirea din indiviziune a părţilor astfel:
A atribuit reclamantului cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5.600 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 32455 din 25 aprilie 1994, în valoare de 1.872,13 lei, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului extravilan în suprafaţă totală de 5 ha şi 2.700 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 54141 din 23 februarie 1995, în valoare de 6.970,12 lei, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 8.300 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 54141 din 23 februarie 1995 (12.413,76 lei) şi cota de 5/16 din dreptul de proprietate asupra construcţiei situate în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, compusă din 6 camere, cu o suprafaţă utilă de 116,7 mp, magazii (suprafaţă utilă 49 mp) şi pivniţă (suprafaţă utilă de 18 mp), în valoare de 15.929,18 lei - total valoare bunuri 37.185,19 lei.
A atribuit pârâtei A.S. cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra autoturismului Daewoo, model Tico J3S11, în valoare de 1.821,5 lei.
A atribuit pârâtei A. A. cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 76, situat în Bucureşti, str. C., sector 6, în valoare de 49.431,5 lei.
S-a dispus ca părţile să rămână în indiviziune cu privire la locul de veci.
Pentru egalizarea loturilor, a obligat reclamantul la plata sumei de 8.654,13 lei către pârâta A.S., şi pârâta A.A. la plata sumei de 3.694,15 lei către pârâta A.S., în termen de 2 luni de la data rămânerii definitive a hotărârii.
Au fost compensate cheltuielile de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa a reţinut că numitul A.M.L. a decedat la 15 aprilie 2005, după cum rezultă din certificatul de deces seria DR nr. 849636. Ultimul domiciliu al defunctului a fost pe raza teritorială a sectorului 6, Bucureşti.
La data deschiderii succesiunii, masa succesorală rămasă de pe urma defunctului se compune la activ din: cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra apartamentului nr. 76, situat în Bucureşti, str. C., sector 6, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Daewoo model Tico J3S11, cota de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5.600 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 32455 din 25 aprilie 1994, cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 8.300 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa şi asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă totală de 5 ha 2.700 mp, situat în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 54141 din 23 februarie 1995, cota de 5/16 din dreptul de proprietate asupra construcţiei situate în sat Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, compusă din 6 camere, cu o suprafaţă utilă de 116,7 mp, magazii (suprafaţă utilă 49 mp) şi pivniţă (suprafaţă utilă 18 mp), cota de 1/2 din locul de veci situat în Cimitirul Militari I Bucureşti.
Cu privire la dreptul de proprietate asupra apartamentului, instanţa a inclus cota de 1/2 din dreptul de proprietate, astfel cum a solicitat reclamantul, prin cererea precizatoare, apartamentul fiind dobândit de defunct şi pârâta A.S. în timpul căsătoriei.
Instanţa a reţinut că intră în masa succesorală şi cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra autoturismului marca Daewoo model Tico J3S11, întrucât acest autoturism a fost dobândit de defunct şi pârâta A.S. în timpul căsătoriei. Instanţa nu a putut reţine susţinerea pârâtei, în sensul că acest autoturism ar fi bun propriu, conform art. 31 lit. f) C. fam., întrucât pârâta nu a făcut dovada că preţul autoturismului a fost plătit din bani obţinuţi din vânzarea unor bunuri proprii. Actele de vânzare-cumpărare a unor bunuri proprii depuse de pârâtă în dovedirea susţinerilor sale sunt ulterioare dobândirii dreptului de proprietate asupra autoturismului, iar declaraţia autentificată a defunctului în sensul că autoturismul este bunul propriu al pârâtei nu poate face dovada prin ea însăşi, nesusţinută de alte probe, a calităţii de bun propriu a autoturismului.
Cu privire la terenurile ce fac parte din masa succesorală, instanţa a reţinut că, la data deschiderii succesiunii, defunctul avea o cotă de 1/3 din dreptul de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 5.600 mp, situat în satul Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform titlului de proprietate nr. 32455 din 25 aprilie 1994, cota de 2/3 aparţinând numiţilor A.V. şi A.E. şi o cotă de 1/2 din dreptul de proprietate asupra terenului intravilan în suprafaţă de 8.300 mp, situat în satul Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, şi asupra terenului arabil extravilan în suprafaţă totală de 5 ha 2.700 mp, conform titlului de proprietate nr. 54141 din 23 februarie 1995, cealaltă cotă de 1/2 aparţinând numitului A.V.
Instanţa a mai reţinut în masa succesorală cota de 5/16 din dreptul de proprietate asupra construcţiei situate în satul Bolovani, comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa, conform certificatului de moştenitor nr. 387 din 28 martie 1986, emis de notariatul de Stat Dâmboviţa, reţinând, totodată, în masa succesorală cota de 1/3 din locul de veci situat în Cimitirul Militari I Bucureşti, conform adeverinţei nr. 24 din 10 ianuarie 2005.
Instanţa a constatat că pasivul succesoral este în cuantum de 4.000 lei, reprezentând cheltuieli de înmormântare şi pomenirile tradiţionale, cuantum recunoscut de pârât prin răspunsul la interogatoriul administrat de pârâte. Pasivul succesoral a fost suportat de pârâta A.S.
Prin testamentul autentificat sub nr. 1493/18 martie 2004 de BNP I.D., defunctul A.M.L. a instituit-o legatar universal pe fiica sa, pârâta A.A., încălcând astfel drepturile moştenitorilor săi rezervatari.
Conform art. 841-842 C. civ., art. 1-2 din Legea nr. 319/1944, au calitatea de moştenitori rezervatari descendenţii şi soţul supravieţuitor al defunctului.
Potrivit actelor de stare civilă depuse la dosarul cauzei: certificat de căsătorie seria C 6 nr. 724052, certificat de naştere seria ND nr. 122562, certificat de naştere seria N 7 nr. 177097, au însă calitatea de moştenitori ai defunctului: reclamantul, fiu moştenitor rezervatar, conform art. 841-842 C. civ., pârâta A.S., soţie supravieţuitoare moştenitor rezervatar, potrivit art. 1-2 din Legea nr. 319/1944 şi pârâta A. A., fiică moştenitor rezervatar, conform art. 841-842 C. civ. şi legatar universal.
Instanţa a mai reţinut că, deşi nu a formulat cerere de chemare în judecată, pârâta A.S. are calitatea de moştenitor rezervatar, aceasta a acceptat moştenirea în termen şi a formulat, la 31 aprilie 2005, cerere de deschidere a procedurii succesorale notariale, exprimându-şi în acest fel în mod neechivoc dorinţa de a fi recunoscută ca moştenitor rezervatar în cadrul procedurii succesorale.
Reclamantul a recunoscut şi el calitatea de moştenitor rezervatar a pârâtei A.S., iar pârâta, având în vedere cererea de chemare în judecată în care era menţionată în calitate de moştenitor rezervatar, nu a mai considerat necesară formularea unei cereri separate prin care să solicite reducţiunea testamentară, prin întâmpinare aceasta recunoscând calitatea de succesori a celor trei părţi din prezenta cauză.
Având în vedere acestea, precum şi împrejurarea că, în procesul de partaj, faţă de calităţile duble ale acestora, cererea unui moştenitor rezervatar profită şi celorlalţi moştenitori rezervatari, instanţa a inclus-o pe pârâta A.S. în categoria moştenitorilor defunctului A.M.L., în calitate de soţie supravieţuitoare.
întrucât prin testamentul autentificat sub nr. 1493/10 martie 2004 de notar public I.D. a fost încălcată rezerva succesorală a descendenţilor şi a soţului supravieţuitor, în temeiul art. 847 C. civ., instanţa a dispuns reducţiunea testamentară până la limita cotităţii disponibile, respectiv de 5/24 din masa succesorală.
Prin decizia civilă nr. 1570A din 27 septembrie 2006, Tribunalul Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, a respins, ca nefondat, apelul formulat de apelantul-reclamant A.C. împotriva sentinţei sus-menţionate.
Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul a reţinut că reclamantul, în apelul declarat, a criticat sentinţa sub aspectul greşitei reţineri de către instanţă a calităţii de moştenitor rezervatar a pârâtei A.S., întrucât aceasta nu a formulat în nume propriu o cerere prin care să solicite reducţiunea testamentului în limita cotităţii disponibile, precum şi sub aspectul greşitei calculări de către instanţă a activului succcsoral şi al atribuirii bunurilor succesorale.
Prin cererea de chemare în judecată, însuşi reclamantul a solicitat să se dispună reducţiunea testamentului lăsat de defunct în favoarea fiicei sale A. A. şi, ca urmare, constatarea calităţii de moştenitori rezervatari atât a reclamantului, cât şi a celor două pârâte (A.A. — fiică şi A.S. — soţie supravieţuitoare).
A apreciat tribunalul că, în mod corect, prima instanţă a reţinut că acest fapt constituie o recunoaştere din parte reclamantului a calităţii de moştenitor rezervatar a pârâtei A.S., situaţie în care este evident că formularea unei cereri separate din partea acesteia privind reducţiunea testamentară apare ca inutilă şi pur formală, cu atât mai mult cu cât în cauză s-a făcut dovada acceptării din partea pârâtei A.S. a succesiunii defunctului prin formularea la data de 31 aprilie 2005 a cererii de deschidere a succesiunii, iar faţă de împrejurarea că în procesul de partaj părţile au duble calităţi, în mod corect instanţa a apreciat că cererea unui moştenitor rezervatar profită şi celorlalţi moştenitori rezervatari.
S-a constatat că modalitatea de calcul al activului succesoral folosită de instanţă în raport de calitatea părţilor şi cotele lor succesorale este corectă, eventualele erori materiale putând fi îndreptate pe calea prevăzută de art. 2811 C. proc. civ., iar în privinţa atribuirii bunurilor succesorale, tribunalul a apreciat că situaţia avută în vedere de instanţă la atribuirea imobilului din comuna Cornăţelu, judeţul Dâmboviţa către reclamant, respectiv atribuirea către acesta şi a terenului pe care se află construcţia constituie un criteriu just ce fundamentează această atribuire.
împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul-apelant A.C., criticând-o ca nelegală, prin prisma dispoziţiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., pentru următoarele motive:
- în mod greşit instanţa de apel a menţinut-o pe pârâta A.S. în calitate de moştenitor rezervatar, atâta vreme cât aceasta nu a solicitat printr-o acţiune personală patrimonială acest lucru, încălcând astfel dispoziţiile art. 847-850 C. civ.;
- greşit a reţinut instanţa de apel că reclamantul a recunoscut calitatea de moştenitor rezervatar pentru A.S., atâta vreme cât aceasta, la termenul de judecată din 15 februarie 2006, a invocat, pe care de excepţie, caracterul personal patrimonial al reducţiunii;
- greşit a reţinut instanţa de apel că eventualele erori materiale în calculul activului succesoral pot fi îndreptate potrivit dispoziţiilor art. 281* C. proc. civ., atâta vreme cât valoarea cotei de 5/16 din casa de la Bolovani trebuia raportată la suma de 42.064 lei, cât s-a stabilit în obiecţiunile la expertiză, şi nu la suma de 50.973,4 lei, cât s-a stabilit iniţial prin expertiză;
- decizia instanţei de apel este greşită şi sub aspectul atribuirii loturilor către părţi, încălcându-se dispoziţiile art. 741 C. civ. şi art. 6739 C. proc. civ., întrucât reclamantului i s-a atribuit, deşi nu a solicitat, casa de locuit din comuna Cornăţelu, care este ocupată de unchiul său A.V., şi terenul, în timp ce pârâtei A.S. i s-a atribuit doar cota de 1/2 din autoturismul marca Daewoo, ajungându-se astfel ca reclamantul să achite acestei pârâte o sultă împovărătoare.
Potrivit dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Curtea va găsi nefondat recursul reclamantului-recurent, pentru următoarele considerente:
Instanţa de apel a reţinut în mod corect calitatea de moştenitor rezervatar pentru soţia supravieţuitoare A.S., atâta vreme cât aceasta şi-a manifestat în mod expres voinţa de a veni la succesiunea soţului său, prin cererea de deschidere a succesiunii făcută la notar, şi atâta vreme cât, prin întâmpinarea la acţiune depusă la data de 12 mai 2005, aceasta solicită instanţei ca la stabilirea masei succesorale să se ţină seama de cotitatea disponibilă. Această precizare capătă valoare de cerere reconvenţională şi ar fi obligat instanţa să calculeze valoarea rezervei succesorale şi pentru soţia supravieţuitoare, chiar dacă reclamantul-recurent nu ar fi solicitat prin acţiune în mod expres ca A.S. să fie reţinută ca moştenitor rezervatar.
Curtea nu va primi critica din cel de-al doilea motiv de recurs, întrucât cele susţinute de recurent nu corespund realităţii. Astfel, din practicaua sentinţei civile apelate nu rezultă că la termenul din data de 15 februarie 2006 reclamantul ar fi invocat, pe cale de excepţie, caracterul personal patrimonial al acţiunii în reducţiune, contestând astfel dreptul de moştenitor rezervatar al soţiei supravieţuitoare.
Această susţinere a fost făcută pentru prima dată de către recurent, după închiderea dezbaterilor pe fond, prin notele scrise depuse la data de 20 februarie 2006 şi în mod corect instanţa de fond nu a avut în vedere această susţinere.
Curtea apreciată că este un abuz de drept din partea recurentului să încerce înlăturarea de la partaj a intimatei A.S., după ce, atât prin acţiune, cât şi pe toată durata judecăţii în fond a recursului, a recunoscut drepturile succesorale ale acesteia ca moştenitor rezervatar.
Recurentul susţine prin motivele de recurs că, în mod greşit, instanţa de apel a considerat că eventualele greşeli de calcul a masei succesorale pot fi îndreptate prin procedura prevăzută de dispoziţiile art. 2811 C. proc. civ., atât timp cât instanţa a săvârşit o greşeală de judecată, şi nu de calcul, atunci când a raportat cota de 5/16 din casa de la Bolovani la valoarea de 50.973,4 lei din expertiză, şi nu la valoarea de 42.064 lei din răspunsul la obiecţiuni formulat de expert.
Nici această susţinere nu este întemeiată, atâta vreme cât, în mod expres, în considerentele sentinţei instanţei de fond cota de 5/16 din casa din Bolovani a fost raportată la valoarea din răspunsul la obiecţiuni, respectiv 42.064 lei (sentinţa civilă nr. 1608/2006).
In ceea ce priveşte lotizarea masei partajabile, Curtea constată că ambele instanţe au respectat dispoziţiile art. 741 C. civ. şi art. 6739 C. proc. civ., atribuind cota de 5/16 din casa de la ţară reclamantului, atâta vreme cât cota succesorală a acestuia este mai mare decât a intimatei-pârâte A.S., atât timp cât restul terenurilor din comuna Cornăţelu, sat Bolovani au fost atribuite în lotul recurentului şi atâta vreme cât restul casei aparţine unchiului recurentului, cu care intimata-pârâtă nu are nicio legătură de rudenie.
în consecinţă, potrivit dispoziţiilor art. 312 C. proc. civ., Curtea a respins recursul, ca nefondat.
| ← Persoană străină de moştenire. Calitate procesuală activă... | Cerere de reducţiune a liberalităţilor excesive. Raportul... → |
|---|
