Persoană străină de moştenire. Calitate procesuală activă pentru a cere reducţiunea legatului
| Comentarii |
|
Justificarea calităţii procesuale active presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii. Faţă de dispoziţiile art. 848 C. civ., pentru a cere reducţiunea testamentului, reclamantul trebuie să aibă calitatea de moştenitor rezervatar, dreptul la rezerva succesorală fiind condiţionat de chemarea efectivă la moştenire şi de acceptarea ei.
Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, sentinţa civilă nr. 11233 din de 3 septembrie 2007, definitivă prin respingerea apelului, nepublicată
Prin acţiunea depusă la poştă la data de 2 februarie 2007 şi înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti la data de 6 februarie 2007, sub nr. 1345/303/2007, reclamantul F.V. a chemat în judecată pe pârâta T.G., solicitând instanţei ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună reducţiunea testamentului autentificat la notariatul de Stat Argeş, sub nr. 5080 din 22 decembrie 1980, cu precizarea cotelor legale cuvenite reclamantului ca fiu al defunctului F.C., decedat la data de 8 septembrie 2002, şi respectiv celei de-a doua soţii a defunctului, pârâta din prezenta cauză.
In motivare acţiunii, reclamantul a învederat că a acceptat moştenirea în termen legal, prin declaraţia autentificată sub nr. 1516 din 14 noiembrie 2002 la BNP F., iar testamentul a cărui anulare parţială o solicită l-a cunoscut la data de 2 februarie 2004. în ceea ce priveşte masa succesorală, reclamantul a arătat că aceasta se compune din 1/2 din imobilul situat în Bucureşti, str. B.D. nr. 27, et. 2, sector 1, terenuri şi construcţii situate în comuna Topoloveni.
Prin sentinţa civilă nr. 1417 din 28 februarie 2007 a Judecătoriei Sectorului 6 Bucureşti, s-a admis excepţia necompetenţei teritoriale şi s-a declinat competenţa de soluţionare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, în motivarea hotărârii reţinându-se incidenţa dispoziţiilor art. 14 C. proc. civ., ultimul domiciliu al defunctului fiind în circumscripţia teritorială a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.
Ca urmare a declinării, cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, la data de 14 martie 2007 sub nr. 6195/299/2007.
La termenul din 3 septembrie 2007, instanţa a invocat din oficiu excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantului.
Analizând excepţia lipsei calităţii procesuale active, fără a face aprecieri asupra fondului cauzei, instanţa a reţinut următoarele.
Conform testamentului autentificat sub nr. 5080 din 22 decembrie 1980 la Notariatul de Stat Argeş, numitul F.C. a lăsat întreaga sa avere mobilă şi imobilă soţiei sale, pârâta T.G.
Reclamantul F.V. este fiul din prima căsătorie al numitului F.C., astfel cum reiese din certificatul de naştere seria N 8 nr. 804308, eliberat de Consiliul Popular al Sectorului 5. Decesul numitului F.C. a intervenit la data de 8 septembrie 2002, potrivit certificatului de deces seria DR nr. 136177, eliberat de Primăria Oraşului Topoloveni.
Prin sentinţa civilă nr. 7218 din 12 iulie 2005 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, s-a admis, în parte, cererea principală formulată de reclamantul F.V., în contradictoriu cu pârâţii T.G., F.I. şi intervenienţii în interes propriu F.A., O.S., G.T. şi G.S., s-a constatat deschisă succesiunea defunctului F.C., decedat la 8 septembrie 2002, cu ultimul domiciliu în Bucureşti, str. B.D. nr. 27, sector 1 şi s-a constatat că pârâta T.G. este unica moştenitoare a defunctului F.C., în calitate de legatar universal, în temeiul testamentului autentificat sub nr. 5080 din 22 decembrie 1980 de Notariatul de Stat Judeţean Argeş.
Prin decizia civilă nr. 1234/A din 9 iunie 2006 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, s-a admis apelul pârâtei T.G., care viza compunerea masei succesorale şi anularea titlului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 şi s-a respins apelul reclamantului F.V. având ca obiect înlăturarea sa de la moştenirea defunctului F.C. şi respingerea cererii de constatare a faptului că pârâta este străină de această succesiune.
Prin decizia civilă nr. 312 din 15 februarie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă, s-a respins recursul reclamantului F.V. şi s-a admis recursul pârâtei T.G. şi al intervenientei F.A., casându-se decizia civilă nr. 1234/A din 9 iunie 2006 a Tribunalului Bucureşti, Secţia a IlI-a civilă şi trimiţându-se cauza spre rejudecare în ceea ce priveşte cuprinderea cotei de 1/2 din apartamentul 3 al imobilului din Bucureşti, str. B.D. nr. 27, sector 1, în masa succesorală şi a valabilităţii titlului de proprietate nr. 44449 din 19 mai 1994.
Ca urmare a casării cu rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bucureşti, Secţia a IV-a civilă, sub nr. 11700/3/2007, iar prin încheierea din data de 15 mai 2007, în temeiul art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării apelului până la soluţionarea irevocabilă a cauzei ce face obiectul prezentului dosar.
Justificarea calităţii procesuale active presupune existenţa unei identităţi între persoana reclamantului şi titularul dreptului din raportul juridic dedus judecăţii.
Potrivit art. 848 C. civ.: „Reducţiunea liberalităţilor între vii nu va putea fi cerută decât numai de erezii rezervatari, de erezii acestora sau de cei care înfăţişează drepturile lor".
în ceea ce priveşte invocarea reducţiunii testamentului autentificat sub nr. 5080 din 22 decembrie 1980 la Notariatul de Stat Argeş, dispoziţiile legale impun reclamantului calitatea de moştenitor rezer-vatar şi condiţionează dreptul la rezerva succesorală de chemarea efectivă la moştenire şi de acceptarea ei.
în considerentele sentinţei civile nr. 7218 din 12 iulie 2005 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, s-a reţinut împrejurarea că simpla acceptare expresă a succesiunii în termenul legal (declaraţia autentificată la BNP S.D.B. sub nr. 1516 din 14 noiembrie 2002) şi formularea cererii de chemare în judecată având ca obiect dezbaterea succesiunii nu probează intenţia reclamantului în valorificarea drepturilor sale succesorale, atâta timp cât nu a formulat în mod distinct o cerere privind reducţiunea liberalităţilor excesive, constatând că şi după ce a aflat de testamentul în cauză reclamantul a rămas în pasivitate, instanţa stabilind că reclamantul F.V. este exclus de la moştenirea tatălui său, defunctul F.C., singurul moştenitor fiind pârâta T.G. (soţia supravieţuitoare), în calitate de legatar universal.
Or, în prezenta cauză s-a stabilit în mod irevocabil că pârâta T.G. este unica moştenitoare a defunctului F.C., în calitate de legatar universal, în temeiul testamentului autentificat sub nr. 5080 din 22 decembrie 1980 de Notariatul de Stat Judeţean Argeş, cauza fiind trimisă spre rejudecarea apelului doar în ceea ce priveşte cuprinderea masei succesorale şi a anulării titlului de proprietate nr. 44449 din 19 mai 1994, celelalte aspecte soluţionate prin sentinţa civilă nr. 7218 din 12 iulie 2005 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti (inclusiv stabilirea calităţii de moştenitor a defunctului F.C.) intrând în puterea lucrului judecat.
împrejurarea că, ulterior, la data de 2 februarie 2007, reclamantul a formulat prezenta cerere având ca obiect reducţiunea liberalităţii nu are nicio relevanţă faţă de constatarea irevocabilă a împrejurării că este străin de succesiunea tatălui său F.C., cu consecinţa pierderii vocaţiei de a invoca reducţiunea testamentului.
Faţă de aceste considerente, instanţa a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi a respins acţiunea ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă.
| ← Revocarea mandatului de către mandant. Obligaţia mandatarului... | Moştenitori rezervatari. Formularea expresă a cererii de... → |
|---|
