PARTAJ SUCCESORAL. CRITERII DE ÎMPĂRŢIRE A MASEI SUCCESORALE. LUAREA ÎN CONSIDERARE A COTEI-PĂRTI PE CARE O AU COPĂRTAŞII, PRECUM Şl NEVOILE LOR ACTUALE.
| Comentarii |
|
Dacă moştenitorii defunctei sunt soţul supravieţuitor şi sora acesteia, care mai are în proprietate o locuinţă, este greşit ca în urma dezbaterii succesiunii garsoniera ce a constituit bun comun al defunctei şi soţului său, să fie atribuită surorii defunctei.
O asemenea soluţie nesocoteşte criteriul necesităţii şi al posibilităţii materiale a fiecărei părţi de a-şi procura o altă locuinţă.
Prin sentinţa civilă nr. 20.984 din 22.12.1998, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a admis acţiunea principală de divorţ şi partaj formulată de reclamantul M.D. împotriva pârâtei M.M., a admis cererea reconvenţională a pârâtei şi în privinţa partajului a luat act de tranzacţia intervenită cu privire la bunurile mobile, atribuind pârâtei garsoniera dobândită în timpul căsătoriei.
Pârâta a fost obligată să plătească reclamantului, cu titlu de sultă, suma de 17.796.990 lei.
în atribuirea garsonierei, prima instanţă a luat în considerare cota majorată de contribuţie a defunctei la achiziţionarea imobilului.
Aceasta soluţie a fost menţinută prin decizia civilă nr. 981 A/30.06.1999 a Tribunalului Bucureşti - secţia a V-a civilă şi de contencios administrativ.
Reclamantul a declarat recurs.
în dezvoltarea motivelor de recurs s-a arătat că, garsoniera în litigiu constituie bun comun, dobândit cu eforturi comune, de ambii soţi, în timpul căsătoriei. Greşit instanţa a dispus atribuirea acestui bun unei rude de gradul doi, sora defunctei, care posedă o locuinţă proprietate personală, nesocotindu-se aportul soţului supravieţuitor la dobândirea acestui bun.
Recursul este fondat.
Este de necontestat că garsoniera în litigiu a constituit bun comun al recurentului M.D. şi al soţiei sale, decedată pe parcursul procesului.
în mod nejustificat, dispunând ieşirea din indiviziune asupra averii succesorale a defunctei, instanţa a atribuit acest bun unei rude de gradul doi, care are în proprietate o altă locuinţă. Prin acestea au fost nesocotite drepturile soţului supravieţuitor şi cota ce-i revine acestuia. Totodată, a fost nesocotit criteriul necesităţii şi al posibilităţii materiale a părţilor de a procura o locuinţă.
Pentru motivul prevăzut de art. 304 pct. 11 Cod procedură civilă, se va admite recursul şi rejudecând după casare, în condiţiile art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, se va casa decizia şi se va admite apelul declarat de reclamant, se va schimba sentinţa, în sensul că îi va fi atribuită acestuia locuinţa ce a constituit domiciliul conjugal. (Judecator Mihaela Tabarca)
(Secţia a lll-a civilă, decizia civilă nr. 3.166/1999)
| ← PARTAJ SUCCESORAL. CERERE RECONVENŢIONALĂ. SANCŢIUNEA... | PARTAJ SUCCESORAL. INEXISTENŢA TITLULUI DE PROPRIETATE.... → |
|---|
